Zilele medierii in Bacau

Asociatia Centrul de Mediere Bacau, in colaborare cu Uniunea Centrelor de Mediere din Romania, Curtea de Apel Bacau, Tribunalul Bacau, Judecatoria Bacau, organizeaza in perioada 28 – 29 octombrie 2011 “Zilele Medierii” in Bacau. Cu prilejul primei editii, gazdele evenimentului vor organiza mai multe manifestari. “Intilnirea are scopul de a promova si implementa procedura medierii in comunitatea bacauana ca activitate de interes public si vine in sprijinul autoritatilor locale, tuturor institutiilor publice si factorilor implicati in actul de justitie, specialistilor din domeniu, justitiabililor”, av. mediator, Constantin Serban, presedintele Centrului de mediere Bacau. La eveniment si-au anuntat participarea personalitati in domeniu din tara si din judetul Bacau. Agenda de lucru a intilnirii cuprinde cuprinde conferinta intitulata “Medierea de la teorie la practica”, iar actiunea se va desfasura vineri, 28 octombrie 2011, intre orele 16.00 – 20.00, la sediul Consiliului Judetean (CJ) Bacau, Sala mare de sedinte. O alta manifestare destinata publicului larg va avea loc la Arena Mall si se numeste “Caravana medierii”. Cu aceata ocazie, se va distribui Revista “Medierea Tehnica si Arta”, numar destinat Centrului de mediere Bacau, precum si alte publicatii si materiale publicitare. O alta activitate dedicata acestui eveniment se desfasoara simbata la Arena mall, sub sloganul “Saptamina medierii gratuite”, ocazie cu care, in intervalul orar 10.00 -14.00, mediatorii le vor prezenta celor interesati avantajele medierii. In cadrul aceluiasi eveniment este programata si o intilnire destinata judecatorilor, notarilor, avocatilor, mediatorilor, care vor dezbate subiecte legate de Promovarea Medierii prin Informare si Implicare, Dificultati, Solutii in practica medierii, etc. Concluziile vor fi trase simbata, la Consiliul Judetean Bacau, dupa un schimb de experienta in domeniul medierii, schimb de informatii si incheierea de protocoale de colaborare intre membrii participanti. (R.I.)

Eveniment in cadrul caruia am fost premiata, alaturi de alti doi colegi din tara, pentru activitatea de promovare a medierii in Romania, primind "Diploma de Merit" si un curs de formare continua gratuit la scoala patronata de dl. Mugur Mitroi, curs recunoscut cu 16 puncte profesionale de CdM. 

Protocol de colaborare intre Parchetul de pe langa ICCJ si Consiliul de Mediere

In data de 25.10.2011 a fost semnat protocolul de colaborare intre Parchetul de pe langa ICCJ si Consilul de Mediere, in conformitate cu dispozitiile Directivei 2008/52/CE a Parlamentului European, dispozitiile Avizului nr 6 (2004) al Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE), dispozitiile cuprinse in Legea 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator - modificata prin Legea 370/2009 si prin Ordonanta de urgenta nr 13/29.01.2010, directiva 2006/123/CE a Parlamentului European si a Comisiei din 12 decembrie 2006 privind serviciile in cadrul pietei interne, dispozitiile art 38 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si cu modificarile ulterioare si art 70 din Legea nr 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata si cu dispozitiile cuprinse in Legea 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, dispozitiile privind medierea din noul Cod de procedura penala - Legea 135/2010.

Scopul protocolului este de a asigura colaborarea institutionala dintre procurori si mediatori in scopul informarii partilor implicate intr-o cauza penala, care potrivit dispozitiilor legale penale poate fi solutionata prin mediere, asupra posibilitatilor si avantajelor recurgerii la aceasta forma de solutionare pentru aplicarea eficienta si unitara a dispozitiilor Legii 192/2006 modificata si completata si ale Legii 202/2010.

Protocolul a intrat in vigoare la data semnarii acestuia si a inregistrarii in evidentele partilor semnatare.


PROTOCOLUL

Medierea, soluţie pentru conflictele din familie

De: Sanda VIŢELAR

În cadrul lucrărilor s-a atras atenţia asupra necesităţii promovării medierii ca alternativă a procesului

Medierea, ca formă de soluţionare a conflictelor, a fost legiferată în România, fără însă a exista o obligativitate a alegeri acestei căi. Pentru că, mai ales în ceea ce priveşte conflictele familiale, medierea poate fi cea mai optimă variantă, preferabilă unui proces în faţa instanţei de judecată, vineri, 21 octombrie 2011, la Universitatea „Dimitrie Cantemir”  din Târgu-Mureş a avut loc ediţia a 3-a a seminarului ştiinţific World Theory and Practice on Conflict Mediation, tema de anul acesta fiind Medierea conflictelor familiale.

Invitat special al evenimentului a fost Excelenţa Sa François Farah, Reprezentantul Fondului ONU pentru Populaţie pentru România, Director de ţară UNFPA pentru Macedonia, Moldova şi Serbia, Responsabil pe probleme de securitate ONU în România. “Orice investiţie în mediere, sau pledoarie pentru aceasta, ca instrument sau abordare pentru soluţionarea conflictului, la orice nivel, poate avea un impact pe termen lung asupra păcii sociale şi a bunăstării dintr-o comunitate şi dintr-o societate. Fără îndoială, medierea se va dovedi eficientă în reducerea tuturor formelor de violenţă, inclusiv violenţa domestică şi violenţa împotriva femeilor, şi în promovarea înţelegerii, dialogului, respectului pentru altul şi amabilităţii ca mod de organizare a societăţii şi a familiei, precum şi în cadrul şi între grupurile individuale şi sociale”, a explicat Farah. 

La rândul său, prof. univ. dr. Teodor Bodoaşcă, decanul Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii “Dimitrie Cantemir” a vorbit despre necesitatea unei schimbări de mentalităţi în ceea ce priveşte modalităţile disponibile de soluţionare a conflictelor. “Într-adevăr, timp de secole, justiţiabilul român, având doar posibilitatea legală a procesului pentru soluţionarea diverselor litigii, are adânc înrădăcinată convingerea că procesul este singura cale sigură pentru a ajunge la dreptate. Deci, reticenţa faţă de mediere ţine, mai ales, de mentalitate. În context, exprim convingerea că diversele iniţiative de promovare a medierii, precum cea la care participaţi astăzi, pot doar contribui la realizarea schimbării. Singură însă, activitatea de promovare, indiferent de generozitatea, amplitudinea şi intensitatea ei, nu poate reuşi să schimbe spectaculos mentalitatea faţă de „proces” şi „mediere”. Pentru a prolifera, medierea ar trebui impusă legislativ, aşa cum a fost impus şi procesul”, a spus acesta.

Sursa

Sustinere pentru medierea obligatorie

Asociatia Profesionala a Mediatorilor din Romania (APMR) a deschis o lista de sustinere pentru proiectul de modificare a legii 192/2006 privind obligativitatea medierii, astfel cum a fost prezentat in Conferinta “Impreuna in mediere – sa fim schimbarea pe care ne-o dorim”, care a avut loc in data de 20 octombrie 2011. Doamna deputat Alina Gorghiu, initiator al proiectului de lege, l-a prezentat la sectiunea „Oportunitati si bariere privind obligativitatea medierii in relatie cu instanta” din Conferinta. Obligativitatea medierii din perspectiva initiatorului, se bazeaza pe obligarea reclamantului de a se adresa mediatorului inainte de formularea unei actiuni in instanta, in anumite tipuri de dispute. Paratul poate accepta sau nu medierea, dar in cazul in care o refuza si pierde procesul ar putea fi sanctionat financiar de catre instanta.

Asociatia Profesionala a Mediatorilor din Romania si-a precizat pozitia public fata de aceasta initiativa legislativa prin comunicatul din data de 24.10.2011 afisat pe site-ul APMR: www.mediator-apmr.ro, la sectiunea „comunicate”.

Ceea ce putem face, ca mediatori, este sa fim solidari si sa sustinem aceasta initiativa. In indeplinirea acestui deziderat, APMR a deschis o lista de sustinere si invita si alti mediatori care doresc sa ni se alature in acest demers sa ne transmita, pe adresa de e-mail: apmr@mediator-apmr.ro, pana in data de 15 noiembrie 2011, votul lor de sustinere a initiativei legislative mentionate. Intentionam ca aceasta lista de sustinere sa o transmitem initiatorului proiectului de lege, doamna deputat Alina Gorghiu.

Va multumim!

Ioana Adina Marin, vicepresedinte APMR

Comunicat privind poziţia Consiliului de mediere referitor la introducerea obligativităţii medierii ca procedură prealabilă.

COMUNICAT

            Privind poziţia Consiliului de mediere referitor la iniţiativa legislativă prezentată de către domnişoara deputat Alina Ştefania Gorghiu la întâlnirea care a avut loc la sediul Consiliului de mediere în data de 06.10.2011, având ca obiect introducerea obligativităţii medierii ca procedură prealabilă

Consiliul de mediere şi-a materializat poziţia privind rolul pe care trebuie să-l aibă medierea ca soluţie alternativă la cea oferită de justiţie în rezolvarea conflictelor, anterior sau după sesizarea instanţelor, prin modificările legislative formulate, propuse şi susţinute în faţa reprezentanţilor Ministerului Justiţiei, însuşite în proiectul de lege intitulat “Mica reformă” şi susţinute şi în Parlamentul României, ele fiind adoptate în baza legii 202/2010.

Astfel, modificările survenite în ce priveşte procedura prealabilă obligatorie în materia litigiilor comerciale, asigurau, din perspectiva intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, obligativitatea de a se încerca soluţionarea litigiului comercial pe calea medierii, noul Cod de procedură civilă abrogând concilierea ca alternativă în procedura prealabilă.

În consecinţă, Consiliul de mediere îşi menţine poziţia privind menţinerea acestei obligativităţi văzând mediul de afaceri, interesat în procedurile rapide şi cu soluţii care să asigure aplanarea şi nu agravarea conflictului şi urmăreşte, pe bază de date relevante, identificarea şi a altor tipuri de conflicte în care să se aplice, cu rezultate bune , procedura prealabilă obligatorie a medierii, formulând modificările legislative necesare şi susţinându-le în faţa autorităţilor competente.

În acest sens, în zilele de 20 şi 21 octombrie 2011, Asociaţia Profesională a Mediatorilor din România şi Uniunea Naţională a Mediatorilor din România a organizat la Bucureşti şi respectiv la Braşov, conferinţe care au abordat problema obligativităţii medierii în vederea colectării opiniilor şi observaţiilor nu numai din partea mediatorilor, ci şi ai reprezenţilor autorităţilor legislative, executive şi judecătoreşti.

Reprezentanţii Cosiliului Superior al Magistraturii au afirmat, în cadrul acestor conferinţe, sprijinul în ce priveşte modificările legislative propuse în materia medierii, dând aviz favorabil propunerilor formulate de către Consiliul de mediere pentru proiectele legilor de  aplicare a Codului de procedură civilă şi respectiv de procedură penală şi cu promisiunea susţinerii în continuare, a propunerii legislative care vizează introducerea medierii ca procedură prealabilă obligatorie în anumite tipuri de conflicte.

Ataşam comunicatul Consiliului Superior al Magistraturii transmis Consiliului de mediere.

Consiliul de mediere

22.10.2011  

Referinţe

• Comunicatul Consiliului Superior al Magistraturii

Danileţ: “CSM susţine medierea”

By infoCSM.ro on 20 October, 2011

Judecătorul Cristi Danileţ. Foto: infocsm

Potrivit Noului Cod Civil, judecătorii vor acorda o mai mare prioritate înţelegerilor dintre părţi, înţelegeri la care se poate ajunge mai ales prin mediere.

Declaraţia a fost făcută astăzi, 20 octombrie, de judecătorul Cristi Danileţ, membru CSM, care a participat la deschiderea conferinţei “Împreună în mediere – să facem schimbarea pe care ne-o dorim”, organizată de Asociaţia Profesională a Mediatorilor din România – Filiala Bucureşti. Prin acest eveniment, APMR omagiază Ziua Mondială a Rezolvării Conflictelor.

Judecătorul Cristi Danileţ a mai arătat că CSM a încheiat de curând un protocol de colaborare cu Consiliul de Mediere, iar pe 13 sept a.c. a avizat pozitiv o propunere legislativă a unor parlamentari pentru îmbunătăţirea Legii 192/2006, inclusiv sub aspectul introducerii obligativităţii medierii pentru anumite tipuri de cauze.

„CSM susţine medierea şi încurajează instanţele să ia măsurile administrative pentru popularizarea acestei instituţii în rândul justiţiabililor şi al populaţiei”, a mai spus Danileţ.

La conferinţă au participat mediatori, parlamentari, avocaţi şi reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului Bucureşti, ai Poliţiei Capitalei şi ai Consiliului Naţional de Discriminare.

UPDATE.

Îndrumarea către instituţia medierii s-a aflat, de altfel, printre măsurile anunţate de peşedintele CSM, Horaţius Dumbravă, în data de 23 septembrie, cu ocazia prezentării concluziilor Raportului privind activitatea instanţelor de judecată în primul semestru al anului 2011. Declaraţia preşdintelui CSM, aici.

APROAPE LEGAL, UN SERIAL DESPRE MEDIERE

Aproape legal

Daca doriti sa aflati mai multe aspecte despre mediere,  atunci, cu siguranta, Fairly Legal este filmul pe care trebuie sa il urmariti. Filmul prezinta o alta fata a profesiei demediator,  intr-o tara in care aceasta alternativa la procesele din justitie este de foarte multi ani practicata, fiind de multe ori aleasa in detrimentul Curtii de Judecata.

Fairy Legal prezinta majoritatea principiilor pe care se bazeaza medierea,  dar si cateva aspecte care pot fi intalnite de-a lungul sedintelor de acest tip. Interpretata de Sarah Shahi, Kate Reed, un avocat al apararii care lucreaza pentru firma renumita a familiei sale, se hotaraste sa ajute la rezolvarea conflictelor dintre oameni si in alt mod decat prin folosirea rigidului sistem legal american. Astfel isi alege meseria de mediator. Conflictele sunt rezolvate datorita capacitatii ei de a intelege natura umana, solidelor cunostinte din domeniul juridic si al talentului ei natural de aplanare a conflictelor pe cale amiabila.

Sezonul 1 din Fairy Legal cuprinde o lista de 10 episoade. Din pacate, pentru sezonul 2, va trebui sa asteptati pana in anul 2012, atunci cand acesta va fi filmat.

CE PRINCIPII DIN MEDIERE SUNT PREZENTATE IN SERIALUL FAIRLY LEGAL?

Principiile medierii sunt foarte multe, iar serialul Fairly Legal le prezinta pe toate intr-o masura egala si bine conturata. Kate Reed tine cont atat de cele cunoscute ca impartialitatea, neutralitatea sau confidentialitatea, dar si de cele mai putin cunoscute, care ajuta la rezolvarea amiabila a conflictelor,fara a apela la ajutorul justitiei.

Respectand aceste principii, mediatorul Kate Reed rezolva cazuri complicate care par sa nu aiba solutionare. Printre acestea se numara atat problemele colegilor ei de birou cat si altele, adevarate, ca probleme de succesiune sau de faliment. Toate va tin captivati si va ajuta sa intelegeti mai bine ceea ce inseamna medierea si care este rolul mediatorului.

CUI RECOMANDAM SA URMAREASCA SERIALUL DESPRE MEDIERE, FAIRLY LEGAL?

Recomandam sa urmareasca acest serial in primul rand celor care vor sa afle mai multe despre mediere si ce implica aceasta metoda alternativa a Justitiei, dar si celor care sunt in cautarea unui serial amuzant cu care sa se destinda.

LA Times spunea despre serialul Fairly Legal ca „ofera o imagine proaspata asupra serialelor despre sistemul legal” dar si ca este o „dramedie energica si incantatoare”. De aceea, va recomandam sa il urmariti daca doriti sa invatati despre arta medierii si sa va amuzati, in acelasi timp. De asemeni, va dorim „Vizionare placuta!”

CSM sustine medierea

Potrivit Noului Cod Civil, judecatorii vor acorda o mai mare prioritate intelegerilor dintre parti, intelegeri la care se poate ajunge mai ales prin mediere.

Declaratia a fost facuta astazi, 20 octombrie, de judecatorul Cristi Danilet, membru CSM, care a participat la deschiderea conferintei “Impreuna in mediere – sa facem schimbarea pe care ne-o dorim”, organizata de Asociatia Profesionala a Mediatorilor din Romania – Filiala Bucuresti. Prin acest eveniment, APMR omagiaza Ziua Mondiala a Rezolvarii Conflictelor.

Judecatorul Cristi Danilet a mai aratat ca CSM a incheiat de curand un protocol de colaborare cu Consiliul de Mediere, iar pe 13 sept a.c. a avizat pozitiv o propunere legislativa a unor parlamentari pentru imbunatatirea Legii 192/2006, inclusiv sub aspectul introducerii obligativitatii medierii pentru anumite tipuri de cauze.

„CSM sustine medierea si incurajeaza instantele sa ia masurile administrative pentru popularizarea acestei institutii in randul justitiabililor si al populatiei”, a mai spus Danilet.

La conferinta au participat mediatori, parlamentari, avocati si reprezentanti ai Institutiei Prefectului Bucuresti, ai Politiei Capitalei si ai Consiliului National de Discriminare.

Indrumarea catre institutia medierii s-a aflat, de altfel, printre masurile anuntate de pesedintele CSM, Horatius Dumbrava, in data de 23 septembrie, cu ocazia prezentarii concluziilor Raportului privind activitatea instantelor de judecata in primul semestru al anului 2011. 


SURSA

Profesori, parinti si elevi mediatori

38 de profesori, parinti si elevi vor deveni mediatori si vor sti cum sa gestioneze un conflict inca din faza incipienta. Mediatorii de la scoala generala 9 din Noua si unitatea scolara Victor Jinga din Sacele au fost pregatiti sa previna criminalitatea si violenta din scoli si comunitate. Activitatile s-au numarat printre evenimentele programului SafeLand la care Brasovul participa alaturi de alte 6 tari.
Ultima intalnire de lucru in cadrul proiectului SafeLand a avul loc la Brasov unde reprezentantii celor 7 tari partenere si-au prezentat rezultatele si au pus la punct detaliile conferintei finale care va avea loc in Grecia la inceputul anului viitor. Partenerul roman al proiectului este Agentia Metropolitana Brasov iar toate activitatile pentru prevenirea Criminalitatii au avut loc la Scoala numarul 9 din cartierul Noua si la Sacele in clasele grupului scolar Victor Jinga.Reprezentantii Safeland din toate tarile partenere au vizitat institutia scolara din cartierul Noua si au fost placut surprinsi de tot ce au vazut aici.
Proiectul „Safe Land” se va incheia prin crearea unui Ghid de bune practici incluzand pas cu pas linii directoare pentru prevenirea criminalitatii in scoli. Proiectul este finanţat de Comisia Europeana, a inceput in 1 Septembrie 2009 şi se va finaliza in martie 2012.

Vifor Rotar SURSA

Care este costul votului în mediere?

Între jocul asociativ de protecție al favoritului și lipsa de etică în influențarea opiniei mediatorilor, liderii grupurilor cu „influență” în lumea medierii, transformă principiul autodeterminării în alegeri, cu respectarea optiunilor individuale, într-unul de tip „recompensă și pedeapsă” și „cu noi sau împotriva noastră”.

Ce se oferă?

-           Promisiunea unei revoluții in mediere  („noi vom face si vom drege... Ei au fost răi și nu au facut nimic”). Deși, cei mai vocali sunt parte din actuala structură a Consiliului de mediere, iar promisiunile lor sunt repetitii ale unui mandat irosit. Alte „momeli” descriu poziții în structuri locale, după politici naționale grupate... Ceilalți adoptă o atitudine agresivă și promit un organism nealterat de jocuri de interese și decizii perfect legale, dar deja, din timpul campaniei, aplică standarde duble de interpretare a literii legii și a regulamentelor CM.

-           Resurse și facilități în practică. Cu toții ne dorim  o abundență de cazuri, însă obligativitatea medierii nu va aduce doar cazuri, solicitări pentru serviciile de mediere, ci și o responsabilitate majoră. Unii, deși s-au jucat și în trecut cu propuneri legislative (nu foarte reușite) pun accentul pe caracterul demonstrativ al eforturilor lor și mai puțin, pe consens și dialog în construcția respectivelor propuneri.  Alții, sunt adepții unei schimbări radicale, o nouă lege din „rădăcini”, copie a celor din alte corpuri profesionale.

-           Competențe. În scurt timp, înainte de expirarea mandatului, actuala conducere a CM a făcut formatori debutanți în serie. De ce sau cum? Simplu. Oameni cu susținere locală și interesați de formare au vrut să dobândească acest statut. Din dragoste față de cursanți și din vocație!!!  Glumesc... Au găsit veriga slabă la unii din formatorii principali, actuali membri ai Consiliului de mediere, care au promis, în schimbul susținerii cu voturi și alte beneficii, facilitarea dobândirii acestui statut. Să nu fiu înțeles greșit, nu dorința de a deveni formator e greșită, ci modul prin care se depașește birocrația sistemului. Trocul sau identificarea unei alte monede de cumpărare a susținerii, folosindu-se ceea ce eu prețuiesc, respectiv arta formării.

-           Acapararea puterii. Prin orice mijloc și la diferite nivele/uri. Cum CM este „stupul” care distribuie mierea și polenul în lumea medierii, el este miza. Observați cum, asociațiile în loc să-și crească puterea consolidând structura într-un mod unitar, pentru a deveni un al doilea  pilon  al medierii în România, alături de  CM, îl acaparează pe acesta. Consiliul de mediere trebuie să fie un organism de reglementare în mediere și atât. Corpul profesional are nevoie de identitate proprie. S-ar putea spune că, unii dintre dvs. o gândesc, jocurile politice sunt simple și puterea justifică orice abordare.  Așa să fie oare, chiar și în domeniul medierii, ghidat de principii destul de clare?

-           Susținerea în perioada campaniei (care ar fi fost ea) durează atât timp cât plătești. 1000 Euro pt publicarea declarației de intenție. Chiar și relațiile amicale pot fi tranzacționate la o anumită valoare. Urmează (probabil) un tur doi, pentru locurile neocupate. Costul susținerii va crește exponențial cu fiecare loc rămas neocupat și numărul de membri/voturi din asociație puse la bătaie. Miza?

Îmi voi păstra identitatea și credința în mediere, chiar și cu riscul de a nu fi membru al CM. Așa cum nu am cumpărat nici o diplomă în viața mea sau vândut vreuna, nu voi accepta să cumpăr voturi. Ba mai mult, asta mă determină să lupt pentru șansa de a fi un membru cu o decizie independentă, în parteneriat și respect cu ceilalți membri ai Consiliului de Mediere, care au în mandatul lor elemente comune cu cele din mandatul pe care intenționez să mi-l asum.

Vă încurajez să aveți grijă, cu privire la cine vă influențează votul și care sunt beneficiile indirecte pe care le oferiți acestora. Autodeterminarea în mediere, ca principiu, și liberul arbitru, ca atribut al ființei umane,  sunt nenegociabile. A renunța la acest principiu fundamental, pentru unul politic, în care sunteti folositi ca si masa de vot, e un compromis nesănătos. Votul e al dvs. și îl acordați oricui doriți. A asculta și a comunica, fără impunere, este un semn de normalitate. 

Divortul, de ce doare?

de Daniel Vieru

Contrar numarului inregistrat la nivel national, peste 2500 divorturi / lunar, frecventa lor ridicata nu sustine ideea reducerii impactului asupra vietii celor implicati, adulti, copii si membrii familiei largite.

Din momentul acceptarii inabilitatii de a rezolva tensiunile maritale, astfel incat relatia sa poata fi continuata, si pana la obtinerea certificatului de divort, membrii familiei parcurg o perioada de neliniste, insecuritate, furie, neputinta, etc.

Varfurile de tensiune emotionala ale acestui parcurs sunt: momentul deciziei de separare, comunicarea deciziei celor din reteaua sociala semnificativa (rude, prieteni, nasi), separarea fizica (plecarea unuia dintre soti de acasa), pronuntarea divortului legal si lupta pentru impartirea bunurilor. Daca sunt implicati si copii, stabilirea domiciliului acestora deschide un nou camp de desfasurare a ostilitatilor intre adulti.

Astfel, sursele de durere se regasesc in urmatoarele aspecte ale divortului:

1. Finalizarea/esecul relatiei dintre sot si sotie. Desi, in practica, pare ca unul dintre cei doi vrea mai mult separarea si o accepta mai usor, evenimentul se va regasi in experienta ambilor, marcand, dincolo de intelegerea constienta, rationala viata personala a fiecaruia. Evaluat in topul primelor trei surse de stres, alaturi de moartea cuiva apropiat si boala cronica, divortul este trait si poate produce o stima de sine scazuta, neincredere in planul casatoriei (de aceea unii aleg sa nu se mai casatoreasca), un pragmatism al deciziilor relationale steril in emotii (care risca, daca sunt reinvestite, sa fie inselate), furie si invinovatire, depresie (viitor incert si neputinta trairii independente), chestionarea abilitatilor de a fi un bun parinte, etc. Separarea, trebuie vazuta in plan individual, al fiecaruia dintre cei doi, ca si cuplu (cu minori implicati), dar si in contextul social, ca si mesaj transmis si modul in care cei din jur reactioneaza la decizia separarii celor doi.

2. Impartirea copiilor. La cine dintre parinti, vor avea domiciliul copiii, prin sentinta civila (si considerand ancheta psihosociala, din partea autoritatii tutelare), acesta primeste, astfel, o recunoastere a calitatilor sale superioare de a ocroti un copil. Ce trezeste acest aspect in celalalt parinte? Lupta cu sine, cu ceilalti, framantari, autoinvinovatirea, evaluarea comparativa a trecutului comun, blocaj in construirea unei identitati separate de parinte singur, chestionarea resurselor proprii pentru a demonstra ca el/ea nu este un parinte inferior. La acestea, se poate adauga si sentimentul de insecuritate, cu privire la aspectele financiare ale incredintarii copilului la unul sau celalalt dintre parinti.

Copiii, traiesc si ei starile asociate divortului, insa fundamentala pentru dezvoltarea lor este afectarea imaginii atotputernice, stabile a parintilor si fata de care se vor confrunta cu anxietatea de separare, sentimente de rusine si furie in fata acestui tip de abandon (in contextul atasamentului despartirea parintilor este interpretata ca o vulnerabilitate majora). Autoinvinovatirea, neintelegerea, neputinta, supararea, blamarea unuia sau a ambilor parinti, libertati comportamentale pe fondul scaderii autoritatii parintesti (cine sunt ei sa spuna copiilor cum e mai bine, daca tocmai ca nu stiu sa aiba grija de ei?!), idei depresive, etc. sunt parte din universul emotional al trairii de catre copii a divortului. De asemenea, un element particular este dat de cantitatea si calitatea comunicarii dintre adulti, adulti si copii, intre frati si celelalte rude. Din pacate, de cele mai multe ori, copiii devin vectorii (purtatorii) mesajelor dintre parintii divortati care, nu mai pot, nu mai sunt in stare sa comunice direct, si transmit mesaje catre celalalt, prin copii.

3. Impartirea bunurilor. Simpla sau complexa, inventarierea bunurilor comune si a celor proprii, gasirea unei formule de impartire corect proportionata si realizarea partajului nu sunt elemente de bucurie pentru nimeni. Care sunt reactiile? Diverse. Cele mai reprezentative sunt cele de negociere acerba, de ascundere a veniturilor, de cedare (da, sunt persoane care prefera sa lase de la ele asupra interesului material, pentru a-si proteja sufletul si mintea, realizand abia dupa cativa ani ca a cedat emotii in locul banilor). in bagajul emotional al divortului, asociat elementului material, se regasesc: teama de necunoscut, incertitudinea pastrarii unui nivel material la acelasi standard, asumarea unui singur venit in casa, dorinta de razbunare (o sa am grija sa-l coste divortul) neputinta, stresul birocratic al procedurilor de urmat, griji fata de viitor, etc.

Din nefericire, sistemul juridic pune accentul nu pe rezolvarea amiabila a conflictelor, ci pe competitie, adversitate, angrenand un intreg mecanism format din avocati, experti, martori, care va sustine pe unul sau pe celalalt. Criteriul de baza este unul evaluativ, pentru ca judecata instantei (mai comod si pentru instanta, in formularea unei solutii simple, bazata pe analiza dovezilor prezentate) stabileste cine merita si cine nu merita custodia copilului, sau stabilirea culpei pentru desfacerea casatoriei. Abordarea evaluativa stimuleaza teama parintilor de a nu pierde din imaginea proprie, afectiunea copilului, etichetarea de parinte mai putin bun, iar aceasta teama interioara, va fi protejata si mascata printr-o atitudine si mai combativa, agresiva fata de cealalta parte. in fond, un mecanism de aparare al acestei frici.

Din fericire, vestea buna este ca oamenii pot construi ei insisi un raport de cooperare, mai degraba decat unul confruntational, evitand spiritul de tip un castigator si un invins, iar eforturile si autenticitatea unei despartiri curate (in sensul neadaugirii si a altor sentimente negative, la cele existente) ajuta la prezervarea a ceea ce conteaza, pentru viitorul si armonia relatiilor familiale post-divort.

Exista bineinteles si posibilitatea utilizarii serviciilor unui mediator, care poate proteja interesele partilor in cadrul unui acord de mediere.

Manualul de acordare a custodiei/Obligativitatea medierii în cauze care privesc minori

Manualul de acordare a custodiei/Obligativitatea medierii în cauze care privesc minori

În acest moment medierea este văzută ca un drept al părților și nu o obligație. Aceasta deși nenumărate studii arată că un proces de mediere, chiar și atunci când nu ajunge la o finalitate din punct de vedere legal, permite reconcilierea mai bună a disensiunilor dintre părțile aflate în conflict decât apelarea la instanța de judecată fără să se fi trecut prin procesul de mediere.^[1].

Propunere

În conformitate cu noul cod de procedură civilă, judecătorul are datoria de a recomanda părților să folosească medierea în prima ședință pe fond. Atitudinea părților relativ la mediere (acceptul, respingerea nejustificată a propunerii de mediere, ne-prezentarea la mediere) ar trebui să devină un input pentru judecător în luarea deciziei de încredințare a minorilor, în cazul în care, de exemplu, una dintre părți este dispusă să urmeze calea medierii iar cealaltă parte nu. Propunerea de mediere pe care o face judecătorul devine astfel un test deosebit de util pentru a da judecătorului o imagine cu privire la capacitatea și disponibilitatea de colaborare a fiecărui părinte. Or, în conformitate cu recomandările cuprinse în manualul pentru judecători editat de către ANPDC ^[2], capacitatea părinților de a colabora cu cu celălalt pentru lucruri care țin de creșterea și educarea minorilor trebuie să joace un rol important în decizia cu privire la încredințarea minorului. A se vedea Algoritmul de stabilire a locuinței minorului.

Propunem ca medierea să devină o etapă obligatorie pentru tratarea dosarelor de divorț cu minori. În acest sens, la prima înfățișare instanța ar trebui să să oblige părțile să urmeze procedura medierii, numind în acest sens, prin tragere la sorți, un mediator sau lăsând părinții să aleagă ei un mediator.

În cazul în care medierea este refuzată de către una dinte părți instanța ar trebui:

§  să pună în vedere părții că va fi depunctată în deciziile cu privire la stabilirea custodiei asupra minorilor (custodiei unice) sau cu privire lastabilirea reședinței minorului (cazul custodiei comune)^[3].

§  să aplice o amendă civilă părții care refuză medierea^[4], cuantumul amenzii civile fiind semnificativ mai mare decât costul mediu a trei sesiuni de mediere

În cazul în care medierea este refuzată de către ambele părți instanța ar trebui:

§  să aplice o amendă civilă ambelor părți^[4], cuantumul amenzii civile ar trebui să fie semnificativ mai mare decât costul mediu a trei sesiuni de mediere

Beneficiile medierii pentru copil

Există nenumărate site-uri care explică beneficiile medierii din punct de vedere financiar sau din punctul de vedere al efortului celor două părți implicate. Vom încerca să detailăm aici efectele psihologice ale medierii asupra copiilor și asupra legăturilor acestora cu părintele căruia nu i s-a încredințat custodia.

§  De facto, medierea și programul de vizitare mai larg pe care aceasta îl implică, implementează încă de pe acum principiile custodiei comune deoarece prin mediere părțile aflate în conflict cu privire la cine să se ocupe de creșterea și îngrijirea copiilor după divorț se îndepărtează de poziția beligerantă și vin spre conlucrare.

§  În fapt părțile ajung să își negocieze un nou contract pentru colaborarea în viitor, cel puțin până când copiii ajung la vârsta majoratului. Astfel părțile ajung, atunci când medierea se desfășoară cu succes să clarifice și, cel mai important, să subscrie fiecare dintre ele, la un plan de îngrijire în care ambii părinți se implică pe o bază regulată

§  Cele mai importante efecte pentru copii sunt:

§  Medierea permite părinților nerezidenți să își vadă copiii mult mai des (fiind stimulați și de atitudinea părintelui rezident)

§  Contactele telefonice dintre părintele nerezident și copil sunt mai frecvente

§  Părinții nerezidenți sunt mai implicați în aspectele care țin de disciplina copiilor, îngrijirea personală, pregătirea morală, în participarea la petrecerile și evenimentele școlare importante, în activitățile de recreere

§  Mai multe informații cu privire la efectele benefice ale medierii pot fi citite în

§  Studiul Prof. Roland Proksch publicat în Germania ^[5]

§  Studiul Emery publicat în SUA ^[6]

§  Reflectie in interesul superior al copilului articol scris de către psihologul mediator Carmen Borlean poate fi consultat aici

§  Articolul Medierea în disputarea custodiei minorilor publicat de către psihologul și mediatorul Camelia Borlean în RevistaMedierea, se poate descărca de aici

Suportul legal

Codul de procedură civilă

§  Art. 131: În fața primei instanțe judecătorii au datoria de a încerca împăcarea părților. În acest scop ei pot solicita înfățișarea personală a părților, chiar dacă acestea sunt reprezentate. Dacă părțile se împacă, judecătorul va constata condițiile împăcării în cuprinsul hotărârii pe care o va da. Dispozițiile art. 273 sunt aplicabile.

Legea medierii nr. 192/2006, Capitolul VI, Secțiunea 1: Dispoziții speciale privind conflictele de familie

§  Art. 2 punctul (1): Dacă legea nu prevede altfel, parțile, persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv după declanșarea unui proces în fața instantelor competente, convenind să soluționeze pe această cale orice conflicte în materie civilă, comercială, de familie, în materie penală, precum și în alte materii, în condițiile prevăzute de prezenta lege. (…)

§  Art. 2 punctul (3): Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-și soluționa disputele prin mediere atât în afara, cât și în cadrul procedurilor obligatorii de soluționare amiabilă a conflictelor prevăzute de lege.

§  Art. 64 punctul (1): Pot fi rezolvate prin mediere neînțelegerile dintre soți privind continuarea căsătoriei, exercițiul drepturilor părintești, stabilirea domiciliului copiilor, contribuția părinților la întreținerea copiilor, precum și orice alte neînțelegeri care apar în raporturile dintre soți cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii.

§  Art. 614¹ din Legea 202/2010^[7] În fața instanței de fond, aceasta va stărui pentru soluționarea divorțului prin ințelegerea părților. În cazul în care judecătorul recomandă medierea, iar părțile o acceptă, acestea se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea parților. După informare, părțile decid dacă acceptă sau nu soluționarea divorțului prin mediere. Până la termenul fixat de instanță, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părțile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul sedinței de informare.

§  În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 752 din data de 11 noiembrie 2010 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 1084/2010 pentru modificarea și completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.434/2004, în această hotărâre se specifică responsabilitatea de a identifica situațiile de risc (pentru parțile implicate în situatii de violenta în familie) și a îndruma părțile către servicii de specialitate sau către mediere mediere. ^[8]

§  dispozițiile art. 42 alin.1 și alin. 4 C.fam, potrivit cărora "instanța judecătorească va hotărâ, odată cu pronunțarea divorțului, căruia dintre părinți vor fi încredințați copiii minori (…) învoiala părinților privitoare la încredințarea copiilor și la contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a acestora va produce efecte numai dacă a fost încuviințată de instanța judecătorească". ^[9]

Modelul Canadian

§  Modelul canadian cu privire la încredințarea copiilor dă o primă șansă medierii. Acest model a fost de altfel preluat de către organismele implicate în drepturile copiilor după cum se vede în Manualul Judecătorilor.

§  În Manitoba (provincie a Canadei) părinții pot lucra împreună pentru a ajunge la un aranjament cu privire la custodie prin mediere, aranjament pe care apoi trebuie să îl supună aprobării instanțelor de judecată. Instanța decide apoi asupra acestui aranjament propus de către părinți luând în considerare interesul superior al copilului. În determinarea interesului superior al copilului, instanța va lua în considerare cine s-a ocupat de copil înainte de separarea părinților; relațiile pe care le are copilul cu fiecare dintre părinți; abilitățile parentale ale fiecăruia dintre părinți; orice evidență cu privire la violența în familie; starea psihică a copilului;suportul pe care familiile extinse din partea fiecărui părinte îl oferă; orice problem legate frați și surori vitregi; și dacă copilul are anumite nevoi speciale. Părinții de asemenea ar trebui să considere acești factori când negociază aranjamentul relativ la custodia asupra minorilor.^[10]

Acțiuni de popularizare a medierii recomandate la nivelul Judecătoriilor

Informarea justițiabililor cu privire la instituția medierii

§  Citațiile trimise de către judecătorii către justițiabili să conțină un paragraf care să facă apel la mediere^[11] ca metoda recomandată de rezolvare a conflictelor. A se vedea exemplu judecătoriei Mangalia și a judecătoriei Oradea Link. Texul recomandat:

§  “În temeiul art. 6 din Legea nr. 192/2006 vă reamintim ca rolul medierii este acela de a ajuta părțile să își soluționeze în mod amiabil conflictul, cu un consum financiar, de timp, și de energie mai redus decât în procesul obișnuit desfășurat în fața judecătorului, și în condiții de confidențialitate. Medierea este posibilă în cauzele civile, comerciale, de dreptul familiei, de dreptul muncii. De asemenea, este posibila în procesele penale având ca obiect infracțiuni urmăribile la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar pentru celelalte infracțiuni numai cu privire la pretențiile civile ale victimei împotriva infractorului. Cu precădere în cauzele civile care implică minori medierea are un efect benefic asupra minorilor și relațiilor acestora cu cei doi părinți de aceea vă recomandăm să apelați la un mediator. Pentru identificare a unui mediator accesați site-ul www.cmediere.ro”

Pentru părinți

§  Model de plan parental pe care, e util să îl completeze împreună sau ajutoați de către un mediator. TBD

§  ATENȚIE: UN TEMPLATE GOL ÎN FORMAT WORD SE POATE DESCĂRCA DE AICI

§  Principiu călăuzitor la care e util ca părinții să adere înainte de începerea medierii: aici

§  Modelul unui acord de mediere în custodie comună legală (propus de către psihologul Borlean Camelia, psiholog al Curții de Apel Oradea)

Încheierea unui protocol de colaborare cu Asociația mediatorilor din județ

§  Protocolul se poate descărca de aici

§  Afișarea unui tabel al mediatorilor autorizați din raza localității respective preluat trimestrial de pe site-ul http://www.cmediere.ro sau de pe alt sit al asociației mediatorilor din județ

Referințe

1.    ↑ A se vedea rezultatele cercetătorului Emery, care demonstrează, în baza unui studiu desfășurat pe mai bine de 12 ani de zile, importanța medierii în rezolvarea diferențelor de opinie cu privire la custodia minorilor sau metodele de creștere și educare. Concluziile studiului se pot descărca de aici

2.    ↑ Manualul se poate descărca de AICI

3.    ↑ capacitatea fiecărui părinte de a colabora cu cu celălalt este un criteriu important pentru stabilirea intersului superior al copilului, conform manualului ANPDC

4.    ↑ ^4,0 4,1 Idee preluată din pe modelul englez care forțează justițiabilii să se medieze prin faptul că prețul plătit pentru disputa în instanță este semnificativ mai mare decât cel plătit la mediator. Articol din ziarul Capital, ediția din 8 noiembrie 2010: "În Marea Britanie cine refuză medierea trebuie să suporte costurile procesului indiferent de rezultat în schimb cel ce a acceptat medierea este scutit de anumite taxe" conform celor afirmate de Gavin Lightman, președintele „Asociației europene a judecătorilor care susțin medierea”. Articolul complet se poate consulta aici

5.    ↑ Un sumar se regăsește aici. Raportul complet al Dr. Proksch către Guvernul Germaniei Federale se regăsește aici îngermană și aici în traducere bilingvă.

6.    ↑ Studiul Emery - articol în limba engleză a cărei traducere se găsește aici

7.    ↑ Legea 202/2010 Mica reforma a Justiției se poate consultaaici sau de poate descărca în format PDF de aici

8.    ↑ Monitorul oficial la care se face referire se poate descărca de aici

9.    ↑ A se vedea și sentința în doasarul 11226/231/2009 care se poate descărca de aici

10.  ↑ In Manitoba parents can work together on a custody agreement and submit it to the court. If the parents are not able to cooperate on one, the court will decide all of the matters concerning custody. The court will decide on a custody agreement that is in the best interest of the child. When determining what is in the best interest of the child, the court will consider the care of the child before the separation; the relationship between the child and each of the parents; parenting ability; any family violence; the parents' mental, physical, and emotional health; the parents' and child's schedules; the support systems of the families; any sibling issues; and if the child has special needs. Parents should also consider these factors as they create their custody agreements.

11.  ↑ http://medierea.wordpress.com/

https://ro.wikibooks.org/wiki/Manualul_de_acordare_a_custodiei/Obligativitatea_medierii_%C3%AEn_cauze_care_privesc_minori