Comunicatul Consiliului de Mediere cu privire la propunerile de modificare a Legii 192/2006 privind medierea

Consiliul de mediere salută modificările efectuate de Ministerul Justiției în proiectul privind Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, supusă în prezent consultării publice, prin care, ca urmare a transmiterii de către Consiliul de mediere a propunerilor de modificare a strategiei MJ, profesia de mediator este considerata acum profesie autonoma nejuridică, fiind tratată distinct de profesiile juridice. De asemenea, Consiliul de mediere apreciază și susține preocuparea Ministerului Justiției privind: „Degrevarea instanțelor și parchetelor prin promovarea, în continuare, a medierii ca metodă alternativă de soluționare a litigiilor”.

În anexă, atașăm propunerile Consiliului de mediere transmise Ministerului Justiției în data de 24.09.2014.

Președinte,                                                                           Vicepreședinte,

Dorin Valeriu Bădulescu                                                           Zeno Daniel Șuștac

București,

16.10.2014

Referinţe

• Propuneri CM

Medierea: restart!

    O decizie relatv recentă a CCR prin care actul normativ care instituia obligația de informare privind medierea, prealabilă introducerii cererii de chemare în judecată, a fost declarată neconstituțională a relansat dezbaterea publică despre mediere și nevoia ei.

     Acum, textele găsite cu probleme vor fi refăcute. Ministerul Justiției a inițiat un proiect de lege care azi a fost avizat de CSM, cu propuneri de îmbunătățire, document care cuprinde inclusiv unele din sugestiile din partea mediatorilor. Proiectul va fi aprobat de Guvern și va fi trimis, probabil, în Parlament.

    Nu am nici cea mai mică îndoială: viitorul este al justiției, care va merge mână în mână cu medierea.

Mai jos, propunerile celor două instituții.

tabel propuneri MJ-CSM - Cristi Danilet

Propunerile de corelare a Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator cu Decizia Curții Constituționale a Romaniei

n temeiul articolului 20 litera l din Lege, Consiliul de mediere a transmis în data de 7 august 2014 către Guvernul României propunerile de corelare  a  Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator  cu Decizia Curții Constituționale a Romaniei nr. 226 din 7 mai 2014, precum și propuneri de completare și modificare a unor articole conexe din Legea nr. 192/2006.

     Documentul atașat a fost elaborat de un grup de experți împreună cu membrii Consiliului de mediere și a fost depus la Guvernul României în data de 7 august 2014, în termenul de 45 de zile prevăzut de lege pentru formularea de propuneri de înlocuire a unor articole de lege declarate neconstituționale prin decizii ale Curții Consituționale a României.

     Pentru a îmbunătății propunerile făcute de Consiliul de mediere invităm pe această cale asociațiile profesionale să transmită în maxim 20 zile calendaristice punctele de vedere referitoare la anteproiectul supus dezbaterii publice. Sperăm ca în acest fel să putem transmite, mai departe, în timp util,  spre dezbatere, documentul final către Parlament, Guvern și Ministerul Justiției.

     Propunerile și sugestiile referitoare la acest document se vor transmite pe adresa secretariat@cmediere.ro, în atentia domnului Zeno Daniel Șuștac, vicepreședinte al Consiliului de mediere care va centraliza propunerile venite din partea asociațiilor profesionale și ale mediatorilor.

Consiliul de Mediere.

Referinţe

• Propunerile de corelare a Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator cu Decizia Curții Constituționale

COMPLETAREA DOSARELOR DE AUTORIZARE

Avand in vedere prevederile Art.23 din Legea 192/2006, coroborat cu Art.44 alin (4) din ROF si Art.24 din Legea 192/2006, coroborat cu Art.40 alin.(9) lit.b din ROF, mediatorii autorizati au obligatia sa-si completeze/actualizeze dosarul de autorizare cu:

- dovada înregistrării fiscale (CIF) în termen de un an de la autorizare si 

- dovada de membru intr-o Asociatie profesionala din Registrul Asociatiilor postat pe site-ul CM.

Solicitarea se adreseaza DOAR mediatorilor care au lipsa aceste documente sau celor care, in prezent, aceste doua documente nu mai corespund cu cele depuse la dosar.

Nu fac obiectul prezentei solicitari: cei care au depus aceste documente si sunt inca valabile in forma depusa, cei suspendati, cei fara FEP, cei care nu au solicitat inscrierea in TM, cei care se afla in termenul de un an de la autorizare si cei care nu doresc sa se inregistreze fiscal (acestia trebuie sa-si clarifice situatia pentru a nu mai figura in evidenta CM cu drept de exercitare a profesiei si, ca urmare, cu obligatia de a plati taxa profesionala anuala).  

Documentele se pot depune personal sau trimite prin fax, curier, posta sau e-mail la adresa secretariat@cmediere.ro.

Incepand cu 15.08.2014, mediatorii care nu raspund acestei solicitari vor fi trecuti pe "invizibil" in TM-ul electronic iar in cel tip brosura vor fi listati in Subsectiunea 2.3 – Mediatori  care NU indeplinesc prevederile art. 23 si 24 din Legea 192/2006.

Anexate sunt situatiile cu mediatorii autorizati aflati intr-una din situatiile mentionate mai sus.

Secretariatul Tehnic / Consiliul de Mediere

Referinţe

• Data scadenta trimitere CIF pt cei care sunt in termenul de un an de la autorizare
• Mediatorii fara Dovada Asociatie
• Mediatorii fara CIF

Tabloul Mediatorilor Autorizati - editie 2014 (PROIECT)

Vă informăm că Tabloul Mediatorilor Autorizaţi a fost finalizat pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, pe anul 2014.

Proiectul, ataşat acestui anunţ, este actualizat cu mediatorii autorizaţi, inclusiv cu cei aprobati  în şedinţa Consiliului de Mediere din 21.06.2014.

Pentru confirmarea finală, documentul poate fi vizualizat pe site-ul CM - www.cmediere.ro si a fost trimis si pe adresa de e-mail mentionata in documentele dumneavoastra de autorizare.

Ca urmare, înainte de „bun de tipar", va adresăm rugămintea să-l consultaţi şi să semnalaţi la adresa de e-mail secretariat@cmediere.ro, dacă e cazul, eventualele erori de redactare sau de neconformitate cu datele comunicate de dumneavoastră.

Vă mulţumim pentru sprijin.

Secretariatul tehnic/Consiliul de Mediere

Referinţe

• Secţiunea 1 - Activi
• Secţiunea 2.1 - Suspendati
• Secţiunea 2.2 - Fără FEP
• Secţiunea 2.3 - Care nu indeplinesc art. 23 si 24

Proiect de lege al Ministerului Justitiei din Republica Moldova, privind medierea

Părțile implicate într-un conflict vor putea apela la serviciile unui mediator plătit de stat pentru a-și soluționa problema. Guvernul a aprobat astăzi un proiect de lege pentru susținerea și promovarea medierii ca metodă alternativă de soluționare a litigiilor.

Ministrul Justiției, Oleg Efrim, a declarat că elaborarea unui nou proiect de lege cu privire la mediere era necesar, întrucât actuala legislație conține un șir de lacune. "La elaborarea noii legi s-a ținut cont de Raportul de Monitorizare a Implementării Legii cu privire la mediere, care a scos în evidență mai multe deficiențe legislative, în spcial ceea ce ține de reglementarea procesului de mediere, statutul mediatorului și modul de organizare a activităţii acestuia, consolidarea principiilor de funcţionare a medierii în cauzele civile, penale, de familie, mecanismul de susținere a acestei metode alternative de către stat etc.", a mai spus Oleg Efrim.

Astfel, prin promovarea acestui proiect de lege se urmărește: fortificarea Consiliului de Mediere, stabilirea condițiilor de accedere în profesie, crearea unui corp de mediatori calificați, reglementarea unor facilități pentru părțile care vor opta pentru soluționarea litigiului prin mediere, dar și delimitarea competențelor Ministerului Justiției și a Consiliului de Mediere în domeniul medierii. Și anume, Consiliul Medierii va propune elaborarea politicilor și perfecționarea cadrului normativ în domeniu, iar Ministerul Justiției va elabora, coordona și monitoriza implementarea documentelor de politici în domeniul medierii.

Potrivit lui Oleg Efrim, proiectul mai prevede un mecanism de dezvoltare și promovare a instituției medierii. "Pentru a motiva părțile implicate în conflict să aleagă medierea, vor fi stabilite anumite facilități, cum ar fi scutirea acestora de achitarea taxei de stat, eșalonarea achitării sau restituirea totală sau parțială a acesteia. De asemenea, părțile vor putea beneficia de serviciul unui mediator plătit de stat", a explicat ministrul Justiției.

Tototdată, se propune ca părțile care au participat la procesul de mediere, dar acesta a încetat fără încheierea tranzacției, să beneficieze de o scutire de 25 % din taxa de stat atunci când depun cerere de chemare în judecată.

Proiectul de lege urmează a fi discutat și aprobat de Parlament. 

Sursa

Comunicatul CdM, privind Decizia CCR nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator

Consiliul de Mediere a luat act de motivarea Curţii Constituţionale a României (CCR) a deciziei nr. 266 din 7 mai 2014.

În lumina motivării CRR a deciziei, Consiliul de Mediere a aprobat un program de modificare a Legii nr. 192/2006, astfel încât procedura medierii să devină una obligatorie pentru unele cazuri, aşa cum se arată şi în motivarea CCR, respectiv  “o procedură constând în informarea asupra existenţei unei legi apare, neîndoielnic, ca o încălcare a dreptului de acces la justiţie,…, cu atât mai mult cu cât procedura se rezumă la o simplă obligaţie de informare,şi nu la încercarea efectivă de soluţionare a conflictului prin Mediere”.

Consiliul de Mediere va depune toate eforturile pentru transpunerea în legislaţia naţională a dispoziţiilor Directivelor Europene cu privire la mediere, cu respectarea prevederilor constituţionale, astfel încât, medierea să devină o procedură obligatorie, preluând şi adaptând modelul altor ţări din UE, respectiv Italia.

RĂSPUNSUL CONSILIULUI PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII - AVOCAŢI/NOTARI ŞI MEDIATORI AUTORIZATI

Consiliul National Pentru Combaterea Discriminarii confirma intr-un raspuns adresat Consiliului de Mediere ca s-ar crea o stare de discriminare daca avocatii ori notarii ar fi declarati mediatori de drept, conform unei propuneri legislative mai vechi (“Fara indeplinirea niciunei formalitati, pot desfasura, in cadrul propriilor forme de exercitare a profesiei, toate atributiile specifice unui mediator, notarii si avocatii care indeplinesc conditia vechimii de 5 ani in profesie, calculate de la data promovarii examenului de definitivat”).

Discriminarile ar fi:
- intre mediatorii autorizati conform Legii Medierii nr. 192/2006 – care pentru autorizare trebuie sa indeplineasca efectiv anumite cerinte expres stipulate in lege – pe de o parte, si avocatii si notarii cu minim 5 ani vechime in profesia lor pe de alta parte;
- intre avocatii si notarii cu 5 ani vechime pe de o parte si celelalte profesii juridice precum executorii judecatoresti si consilierii juridici autorizati deja ca mediatori in baza Legii medierii nr. 192/2006;
-  intre avocatii care nu au 5 ani vechime in profesia de avocat si cei care au aceasta vechime, precum si intre avocatii care indiferent de vechimea in profesie s-au autorizat deja ca mediatori in conditiile legii medierii;
- intre notari, in ceea ce-i priveste pe cei care au o vechime de 5 ani in profesia de notar si cei care nu au aceasta vechime, precum si intre notarii indiferent de vechime in profesia de notar care s-au autorizat deja ca mediatori in conditiile prevazute expres de Legea Medierii.

Expertiza Consiliului National Pentru Combaterea Discriminarii se refera la un articol care se doreste a fi inserat in Legea medierii. Cititi aici raspunsul.

Solicitare date privind problemele mediatorilor în relaţia cu instanţele

Stimaţi colegi mediatori,

Vă adresăm rugămintea ca până la data de 20.05.2014 să transmiteţi la sediul Consiliul de mediere, pe adresa de e-mail propuneri@cmediere.ro, problemele pe care ni le puteţi sesiza în legătură cu activitatea dumneavoastră în relaţia cu instanţele, raportat la practica din zonele în care desfăşuraţi activitatea de mediere. Datele ne sunt necesare pentru a putea face o centralizare a problematicilor în relaţia mediator-instanţă şi a putea să le discutăm în cadrul unor întâlniri pe probleme de practică unitară la nivel naţional.

Demersul pe care îl facem se înscrie în programul "Comisiei pentru relaţia cu autorităţile şi alte organisme reprezentative".

Coordonator Comisie,

Dorin Valeriu Bădulescu

Medierea merge mai departe

Sp

un încă de la început: medierea în România este reglementată, medierea e o cale reală de descărcare a instanțelor, medierea are viitor chiar și în România, o țară cu un inacceptabil potențial conflictual reflectat în numărul uriaș de dosare de pe rolul instanțelor.

Medierea este facultativă, cei care apelează la mediere în timpul procesului civil deschis primesc înapoi taxele de timbru, cei care apelează la mediere fără a exista un proces intentat pot obține titlu executoriu de la instanță prin consfințirea acordului la Judecătorie, procedura de mediere durează mult mai puțin ca un proces judiciar, părțile se pot prezenta cu avocații pentru a se asigura de legalitatea actului juridic încheiat, hotărârea instanței are aceeași valoare ca și o hotărâre dată în urma unui proces, amândouă părțile fiind mulțumite de acordul de mediere nimeni nu mai are interes să formuleze cale de atac. Ca urmare: câștigă părțile, câștigă instanțele, câștigă mediatorii, câștigă avocații. Pe viitor, câștigă societatea.

Din punct de vedere legislativ, in civil medierea trebuie perfecționată. Recenta decizie a CCRstabilește că părțile nu pot fi obligate să fie trimise obligatoriu la informare sub sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată pentru șase tipuri de cauze (atenție, nu cu medierea e o problemă, ci cu informarea anterioară medierii). Rămâne să vedem cum va motiva CCR această decizie – eu sper că nu se va face apel la Directiva 2008/52/CE, căci aceasta permite ca nu doar informarea, ci chiar și medierea să fie obligatorie (art. 5 alin.2); nici la situația din Italia unde în 2012 CC s-a pronunțat asupra neconstituționalității unei reglementări existente, iar din mai 2013 s-a introdus medierea (deci nu numai informarea, ca la noi) în anumite cauze ca etapă obligatoriu de parcurs înainte de acțiunea în instanță; nici la dispozițiile din art. 21 alin. 4 Constituție cu privire la jurisdicțiile administrative facultative și gratuite, căci trimiterea la informare privind medierea nu era o procedură de soluționare a conflictului, iar medierea rămânea facultativă.

Asta înseamnă că trebuie încurajate părțile și altfel să meargă la mediator, cel puțin să înțeleagă despre cum s-ar putea să se rezolve litigiul său prin intermediul mediatorului. În acest sens, Statulare obligația să prezinte publicului informații despre mediere, potrivit prevederilor din art. 18 dinRecomandarea (2002)10.  Avocații trebuie să își sfătuiască clienții să apeleze la mijloacele alternative de soluționare a cauzelor, așa cum  scrie la pct. 3.7.1 din Codul lor deontologic  și care este normă obligatorie potrivit art. 10 din Statutul avocaților. Judecătorii, procurorii, lucrătorii de poliție judiciară și arbitrii trebuie să prezinte părților posibilitățile și avantajele folosirii medierii așa cum îi obligă art. 6 din Legea nr. 192/2006. Notarii trebuie să verifice cu mare atenție condițiile de validitate ale acordurilor de mediere ajunse în fața lor, așa cum prescrie art. 78 din Legea nr. 36/1995.

Din punct de vedere legislativ, în penal medierea a căpătat noi dimensiuni începând cu 1 februarie 2014: medierea penală e posibilă atât pentru infracțiunile urmăribile la plângere prealabilă (în număr de 25 în Codul penal) și cele pretabile la împăcare (în număr de 5 în Codul penal) – cu efect de încetare a procedurilor; cât și pentru infracțiunile sancționabile până la 7 ani închisoare (art. 318 Cpp) – cu efect de renunțare la urmărire penală lăsat la discreția procurorului. Iar medierea pe latură civilă e posibil pentru orice infracțiune – cu efect nu numai pe latura civilă, ci și pe latura penală a cauzei (în ce privește individualizarea pedepsei, circumstanțele atenuante, aplicarea măsurii suspendării, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei).

Eu cred în mediere. Și, fără nici un dubiu, medierea merge mai departe!

        Cristi Danilet

        

CCR a desfiintat obligativitatea medierii

Lovitura extrem de dura pentru mediatori. Curtea Constitutionala a decis azi că sunt neconstituţionale dispoziţiile care prevăd că părţile sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind avantajele medierii, precum şi respingerea, în caz de neîndeplinire a acestei obligaţii, a cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă.

“CCR, cu unanimitate de voturi, a admis miercuri excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.2 alin.(1) şi (1) indice 2 din Legea 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator sunt neconstituţionale”, se arată într-un comunicat al CCR remis redactiei stiripesurse.ro

Art. 2 alin (1) stabileşte că: “Dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de lege”.

De asemenea, alin. (1) indice 2 al aceluiaşi articol: “Instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop, pentru litigiile în materiile prevăzute de art. 60 indice 1 alin. (1) lit. a)-f”.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Curţii de Apel Bucureşti

Surse

Hotararea Consiliului de Mediere nr. 9 din 29.03.2014 privind Regulamentului ORGANIZARII SI DESFASURARARII SEDINTEI DE INFORMARE PRIVIND AVANTAJELE MEDIERII

Gidul pentru organizarea sedintelor de informare privind medierea, îmbracă "haine" noi si devine Regulament, iar aplicarea acestuia devine obligatorie prin Hotarare, mediatorii avand obligatia sa-l aplice si sa  elibereze certificatul de informare doar in situatia in care a stat de vorba cu TOATE partile implicate in conflict, in sedinta comnua sau separat.

 HOTARARAE NR. 09 din 29.03.2014, privind aprobarea Regulamentului ORGANIZARII SI DESFASURARARII SEDINTEI DE INFORMARE PRIVIND AVANTAJELE MEDIERII

1. Scopul si rolul informarii.

Principiul informarii este o necesitate pentru ca procedura MEDIERII si modul de actiune al mediatorului sa fie cunoscute de parti PREALABIL DECIZIEI lor DE A PARTICIPA la MEDIERE. Principiul informarii guverneaza activitatea mediatorului, ca manager al conflictului, de la primul contact cu partile si pana la finalizarea medierii.

Ca efect al noilor reglementari in materie, principiul informarii a fost consacrat ca fiind un drept legal pentru parti inainte de declansarea unui proces in instanta, cat si o obligatie la solicitarea instantei, pe parcursul procesului, pana la termenul dat de instanta in acest scop.

Scopul informarii este ca mediatorul, luand la cunostiinta de punctul de vedere al partilor implicate in conflict, sa analizeze conflictul dintre ele, sa stabileasca un diagnostic al conflictului si impreuna cu partile implicate sa stabileasca o strategie de rezolvare a acestui conflict, aducand la cunostinta partilor avantajele, efectele, regulile si limitele procedurii de mediere adaptat la situatia lor concreta.

2 CONTINUTUL INFORMARII OBLIGATORII

Continutul informarii cu privire la mediere VA CUPRINDE, fara a se limita, elementele RELEVANTE CU PRIVIRE LA DEFINIREA medierii si principiile acesteia, rolul mediatorului, drepturile si obligatiile partilor, avantajele medierii, efectele juridice ale acordului de mediere, posibilitatea obtinerii pe cale necontencioasa a unei hotarari JUDECATORESTI DE CONSFINTIRE A ACORDULUI DE MEDIERE si posibilitatea autentificarii DE CATRE notarul public A ACORDULUI REZULTAT DIN MEDIERE.

Părţile au libertatea sa isi aleaga mediatorul. Sursa oficiala pentru alegerea mediatorului este tabloul mediatorilor autorizati intocmit de Consiliul de mediere publicat pe site-ul institutiei: www.cmediere.ro.

3 REALIZAREA INFORMARII OBLIGATORII 

Etapa de informarea obligatorie A PARTILOR se realizeaza anterior incheierii contractului de mediere. 

INFORMAREA OBLIGATORIE SE REALIZEAZA DE MEDIATOR pentru toate partile implicate in conflict, IN INTALNIRI COMUNE SAU INDIVIDUALE IN FUNCTIE DE OPTIUNEA partilor SI A MEDIATORULUI, CARE VA AVEA IN VEDERE ELEMENTELE PARTICULARE ALE CONFLICTULUI, in urma efectuarii analizei de conflict, ca etapa stricta a procedurii de mediere in etapa de informare.

In cazul parcurgerii etapei de informare din procedura de mediere in litigiile aflate pe rolul instantelor de judecata, mediatorul este obligat sa respecte termenul de maximum 15 zile consacrat de art 60^2 din L 192/2006 modificata si completata.

Informarea se va realiza dupa cum urmeaza:

a. In situatia in care ambele parti se prezinta la mediator, acesta nu poate pretinde onorariu pentru activitatea de analiza de conflict si informare a partilor cu avantajele medierii raportate la cazul lor concret.

b. In situatia in care la mediator se prezinta o singura parte si partea nu poate sa asigure prezenta celeilalte/celorlalte parti, mediatorul la cererea acesteia/acestora va proceda, in baza unui contract de pregatire a medierii, la convocarea celeilalte/celorlalte parti la mediere, in vederea informarii, conform art. 43 din legea 192/2006

Etapa de informare a procedurii de mediere consta in analiza conflictului, realizata de mediator, printr-o discutie structurata cu toate partile implicate, privind tipul de conflict, stabilirea unui diagnostic al conflictului, stabilirea unei strategii de rezolvare voluntara si informata a conflictului lor concret, precum si ,,daca partile pot dispune rezolvarea conflictului”

4 ELIBERAREA DOCUMENTELOR DE CATRE MEDIATOR DOVADA INFORMARII OBLIGATORII

Certificatul de informare se elibereaza de mediator doar in situatia in care toate partile conflictului au discutat cu acesta in sedinta comuna sau separata, conflictul a fost analizat, stabilindu-se un diagnostic si partile au fost informate cu avantajele medierii asupra cazului lor concret cu privire la mediere.

Certificatul de informare trebuie semnat de mediator si de părţile participante la şedinţa de informare. Eliberarea certificatului de informare se face numai dupa semnarea acestuia de catre mediator si toate părţile conflictului, independent de parcurgerea etapei de informare in comun sau individual. Certficatul de informare se elibereaza intr-un numar de exemplare originale egal cu numarul partilor informate plus unul pentru arhiva formei de exercitare a profesiei. 

Mediatorul elibereaza certificatul de informare si in cazul in care, dupa ce s-a finalizat etapa de informare, una dintre părţile conflictului refuza sa-l semneze, specificand acest fapt in locul semnaturii partii care refuza.

In cazul in care părţile invitate sau solicitantul nu confirma participarea, refuza in scris sau daca a acceptat participarea si nu se prezinta la data fixata pentru sedinta de informare, mediatorul va elibera un proces verbal in care se va consemna situatia specifica acelui caz.

In situatia imposibilitatii finalizarii informarii indiferent de motiv (spre exemplu una dintre parti se retrage in timpul informarii), fapt ce lipseste de eficienta informarea, mediatorul va elibera procesul verbal prevazut de art. 2 alin 1^1 din Legea 192/2006.

Certificatul de informare va fi redactat de catre mediator si va cuprinde următoarele elemente obligatorii:

- datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei (obligatoriu denumire, sediul profesional si numarul certificatului de inregistrare fiscala cu data eliberarii acestuia);

- număr de înregistrare al certificatului si data inregistrarii in registrul formei de exercitare a profesiei;

- datele de identificare ale mediatorului care a realizat informarea;

- data, ora si locul şedinţei de informare;

- părţile participante cu toate datele de identificare (nume/denumire si domiciliu/sediu) 

- obiectul conflictului si dupa caz numărul dosarului din instanta si instanta pe rolul careia se afla dosarul;

- decizia fiecarei părţi in urma informării cu privire la acceptarea medierii;

- semnătura si stampila mediatorului si semnatura părţilor.

Procesul verbal prevazut la art 2 alin1^1 din Legea 192/2006 va fi redactat de catre mediator si va cuprinde urmatoarele elemente obligatorii:

- datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei (obligatoriu denumire, sediul profesional si numarul certificatului de inregistrare fiscala cu data eliberarii);

- număr de înregistrare al procesului verbal si data inregistrarii in registrul formei de exercitare a profesiei;

- datele de identificare ale mediatorului ;

- data, ora si locul stabilit pentru şedinţa de informare ;

- părţile participante cu toate datele de identificare (nume/denumire si domiciliu/sediu) ;

- obiectul conflictului si dupa caz numărul dosarului din instanta;

- motivul pentru care nu s-a putut realiza informarea TUTUROR PARTILOR;

- semnătura si stampila mediatorului si dupa caz, semnatura partilor prezente .

Cristi Danilet - Mediator la detinut

"Prin nota internă nr. 59897/20.08.2012 directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor a stabilit că mediatorii sunt asimilați persoanelor cu atribuții oficiale, întrevederile acestora cu deținuții efectuându-se cu respectarea art. 47 și 49 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. De la 1 februarie 2014 este aplicabilă Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, dar nou Regulament de aplicare a ei încă nu a fost adoptat. 
Azi am solicitat MJ ca accesul detinutului la avocat, notar, executor, mediator sa fie prevazut expres in noul Regulament".

Medierea în cauzele penale a încins spiritele

Unii mediatori au ţinut să compleze declaraţiile magistratului Costică Diţă, în timp ce alţii au făcut critici dure

O parte a declaraţiilor făcute de judecătorul Costică Diţă, preşedintele Tribunalului Vrancea, referitor la procedura medierii a dat naştere la mai multe replici din partea mediatorilor vranceni. Vorbind despre procesul de mediere în cauzele penale, vis-à-vis de modificările aduse de noile Coduri, magistratul vrancean s-a arătat sceptic în privinţa finalizării unui dosar penal printr-un acord de mediere. “(…) te împăcai până la urmă pe o insultă, pe o calomnie, pe o lovire simplă. Eu nu ştiu ce poate să medieze o persoană între victima unui viol şi un violator. Nici între hoţ şi păgubaş nu văd să se facă o mediere. Românii au aşa un talent conflictual genetic. Nu cred că se va termina un proces penal prin mediere”, s-a exprimat preşedintele Tribunalului Vrancea în conferinţa de presă de miercuri. Asta şi pentru că, din experienţa magistratului, niciunul dintre dosarele penale aflate pe rolul Tribunalului nu a fost finalizat pană în prezent printr-un acord de mediere. Camera Mediatorilor din Vrancea, prin preşedintele Iulian Mocanu, a ţinut să facă precizări în completarea declaraţiilor magistratului Diţă. “Medierea se aplică, în cauzele penale, doar în ceea ce priveşte infracţiunile pentru care, potrivit legii, retragerea plangerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Aceste situaţii sunt prevăzute în Legea 192/2006, privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, modificată şi completată prin Legea 370/2009 şi Legea 115/2012 actualizată. În cazul altor infracţiuni, de obicei mai grave, cum ar fi omorul sau talhăria, nu se poate aplica procedura de mediere. La fel de adevărat este că, odată ajuns procesul în faza de judecată, părţile sunt mai greu de convins să ajungă la o împăcare, nefiind însă exclusă această posibilitate”, a precizat Iulian Mocanu. Şi mediatorul Cătălina Anghene, vicepreşedinte Camerei Mediatorilor, a ţinut să precizeze că, pe prevederile noului Cod Penal, medierea se poate aplica în cazul a 28 de infracţiuni. Printre acestea se numără infracţiunile de lovire sau alte violenţe, vătămarea corporală din culpă, violenţa în familie, ameninţarea distrugerea sau înşelăciunea. Şi organizaţia Iniţiativa Romania Liberală filial Vrancea, prin vicepreşedintele Corneliu Ghinea, de profesie mediator, consideră declaraţiile magistratului Diţă un "un atac direct asupra prestigiului profesional pe care încet dar sigur instituţia mediatorului l-a dobândit".  "Mediatorul este un profesionist pregătit şi organizat conform legilor referitoare la organizarea profesiei şi nu «o persoană» cum domnia sa  binevoieşte a ne numi în cursul declaraţiilor sale.". Mai mult, cei de la IRL cred că demisia preşedintelui Tribunalului ar fi "un act de decenţă în acest caz”. Mediatorul Corneliu Ghinea spune că poziţia sa este urmarea unor discuţii purtate cu alţi colegi mediatori din judeţ. (Gabriel SAVA)

Sursa ziaruldevrancea.ro

Cum se aplică medierea în procesul penal, potrivit noilor coduriCum se aplică medierea în procesul penal, potrivit noilor coduri

Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal și a Noului Cod de procedură penală, au intrat în vigoare şi dispoziții din Legea nr. 255/2013 care modifică Legea nr. 192/2006 cu privire la medierea și organizarea profesiei de mediator, dezvoltând în mod substanțial instituția medierii penale. Judecătorul Ionel-Iulian Păun, delegat la Biroul de Informare și Relații Publice de la Judecătoria Focșani, ne-a pus la dispoziție principalele schimbări în ceea ce privește medierea, în cursul unui proces penal.

   Potrivit legii noi, medierea în timpul unui proces penal ar fi posibilă în două situații. Prima, în latura penală, pentru un număr restrâns de infracțiuni, cele cu privire la care este necesară plângerea prealabilă sau este posibilă împăcarea. La art. 67, alin.1, din Legea 192/2006, se arată că ”dispoziţiile din prezenta lege se aplică în mod corespunzător şi în cauzele penale care privesc infracţiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală”. Pe latura civilă, medierea este posibilă pentru orice infracțiune, dar numai cu privire la pretențiile civile.
   Medierea în latură penală, în situaţiile în care plângerea prealabilă sau împăcarea părţilor nu sunt posibile, nu este acceptată, căci între victimă și făptuitor nu poate avea loc vreo negociere și nu se poate încheia vreo înțelegere cu privire la încadrarea juridică a faptei ori cu privire la aplicarea pedepsei ori cuantumul acesteia.
   Acordul de mediere penală este un impediment la declanșarea/ continuarea procesului penal, alternativ la retragerea plângerii prealabile sau împăcarea, încă din 2010. Prin urmare, el nu este un mijloc de realizare a retragerii plângerii prealabile sau a împăcării.
   În procesele penale, medierea este de două feluri: civilă și penală. ”Medierea civilă în procesul penal vizează doar acțiunea civilă și reprezintă în fapt o tranzacție intermediată de mediator, care privește doar despăgubirile pretinse pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune. Un astfel de acord de mediere nu va bloca derularea laturii penale, ci eventual va influența soluția pe fondul acțiunii penale. Se poate încheia un astfel de acord pentru orice fel de infracțiune. Medierea penală este o practică restaurativă, care presupune dialogul victimă-infractor. Niciuna dintre ele nu poate fi constrânsă să apeleze la mediere. Părțile nu sunt obligate să se informeze anterior cu privire la mediere și nu există nicio sancțiune pentru neparcurgerea acestei proceduri. Aparent, medierea penală ar fi posibilă doar pentru infracțiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părților înlătură răspunderea penală (art. 67 alin.2). Atâta timp cât, urmare a comiterii infracțiunii, există și victimă, persoanele/ părțile pot încheia un acord de mediere prin care să ajungă la înțelegere asupra unor multiple aspecte”, explică judecătorul Ionel-Iulian Păun.

Renunțarea la urmărirea penală și achitarea

   În ceea ce privește efectele produse de acordul de mediere încheiat, există două situații cu privire la infracțiuni pentru care s-a depus o plângere prealabilă sau pentru care e posibilă împăcarea și la alte infracțiuni.
      În cazul infracțiunilor urmăribile la plângerea prealabilă sau pentru care e posibilă împăcarea, acordul de mediere împiedică începerea sau continuarea procesului penal, producând astfel efecte în ambele laturi ale procesului penal. Sunt 30 de astfel de infracțiuni în Codul penal și alte infracțiuni din 7 legi speciale.”Așadar, dacă acordul intervine în faza de urmărire penală, procurorul oprește procedurile penale; ca urmare, acordul poate fi supus validării prin autentificare la notar sau consfințire la instanță (căci procurorul nu are atribuții decât cu privire la acțiunea penală). Dacă intervine în faza de judecată, inculpatul va fi achitat și se va lua act de acordul de mediere care poate fi pus astfel în executare”, mai arată judecătorul Ionel-Iulian Păun.
   În cazul altor infracțiuni, procesul penal se derulează sub aspectul laturii penale după regulile obișnuite, iar sub toate celelalte aspecte se va da efect acordului de mediere penală. Mai mult, dacă cauza se termină în faza de urmărire penală ca urmare a acordului părților, acordul de mediere va putea sta la baza unei soluții de renunțare la urmărirea penală. Anumite obligații asumate de părți în cadrul acordului de mediere vor putea fi impuse de procuror suspectului/ inculpatului pentru a fi realizate în maxim 9 luni, sub sancțiunea revocării măsurii dispuse, aceea de renunțare la urmărire. Dacă cauza este trimisă în judecată, instanța va putea pronunța, după caz, condamnarea cu executare în penitenciar, reținând ca circumstanță atenuantă cu efect obligatoriu de reducere a pedepselor legale cu o treime „eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii”.
   În anumite condiții se poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, după ce prevederile cuprinse în acordul de mediere se vor examina de către instanță în cadrul procedurii de verificare a condițiilor pentru a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, renunţarea la aplicarea pedepsei și amânarea aplicării pedepsei. Printre aceste condiții, referitoare la infractor, sunt prevăzute și „eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare”.

Acordul de mediere trebuie să consacre înțelegerea părților
 
   Pe durata medierii, suspendarea procesului penal este facultativă, iar durata este de maxim 3 luni.
În cazul în care medierea are succes, acordul de mediere trebuie să consacre înțelegerea părților. Clauzele acordului de mediere pot fi dintre cele mai variate și nu se limitează la repararea prejudiciului, obligatoriu fiind doar să privească drepturi asupra cărora părţile pot dispune (e greșit să se menționeze „persoana vătămată își retrage plângerea prealabilă” sau „părțile se împacă” – căci atunci se face trimitere la alte instituții, care au regim diferit). ”Pe mediator nu trebuie să îl intereseze încadrarea juridică. El poate să accepte să facă o mediere indiferent de infracțiunea pentru care se poate face plângere sau s-ar fi demarat procedurile penale, mai ales că încadrarea juridică definitivă o va face numai instanța la finalul procesului. El trebuie să se ocupe de medierea conflictului dintre părți, nu de aspectele juridice ale acestuia, informându-le doar într-un mod general asupra posibilelor efecte ale acordului, unele obligatorii (stoparea procedurilor în cazul unor infracțiuni „simple”) altele la opțiunea magistratului (reducerea pedepsei, renunțarea la proceduri etc)”, mai spune judecătorul Ionel-Iulian Păun.
   Acordul de mediere se trimite organului judiciar în original și în format electronic. Părțile trebuie să se prezinte în fața organului judiciar pentru a confirma înțelegerea, excepție făcând situația în care acordul este autentificat la notar.

Sursa:Monitorul de Vrancea

Hotararea nr. 235/25.01.2014 privind punerea in aplicare a prevederilor art.3 alin 4 si 5 din ROF

In sedinta ordinara din data de 25.01.2014, membrii Consiliului de Mediere au emis Hotararea nr 235 in vederea punerii in aplicare a art. 3 alin 4 si 5 din Regulamentul de Organizare si Functionare a Consiliului de Mediere cu modificarile si completarile ulterioare (anexata).  Primirea, analizarea si operarea documentelor prevazute de aceasta Hotarare se va suprapune pe activitatea curenta a Secretariatului tehnic. Ca urmare, avand in vedere estimarea unui numar mare de respondenti, va adresam rugamintea sa trimiteti documentele solicitate in timp oportun, in volum complet si conforme cu prevederile acestei Hotarari (Hotararea a fost trimisa catre toţi mediatorii si prin newsletter). Cu deosebita stima si consideratie, Cornel Pavel Director executiv - Secretariatul tehnic / Consiliul de Mediere Referinţe Hotararea nr. 235 / 25.01.2014 Anexa 1 la H 235 / 2014 Anexa 2 la H 235 / 2014 Nota*** Rezultatul lucrărilor şedinţei extraordinare a Consiliului de Mediere din 03.03.2014 Stimaţi mediatori, Consiliul de Mediere, reunit în şedinţă extraordinară în data de 03.03.2014, a hotărât, cu unanimitate de voturi, următoarele: 1. Revocarea hotărârilor nr.4911/2013 şi nr.235/2014 2. Constituirea unui grup de lucru la nivelul Consiliului de Mediere care să elaboreze proiectul de Standard pentru formarea continuă a mediatorilor. Proiectul va fi finalizat în termen de trei luni şi supus spre consultare corpului profesional.

Hotarârea Consiliul de mediere nr. 5563/2013 cu privire la Tabloul Mediatorilor a fost publicata in MO

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 77 din data de 31 ianuarie 2014 a fost publicata Hotarârea Consiliul de mediere nr. 5563/2013, cu privire la Tabloul Mediatorilor.

În anul 2013, Tabloul Mediatorilor autorizati cuprinde doua sectiuni, si anume:

- Sectiunea 1 cuprinde mediatorii autorizati care îndeplinesc conditiile prevazute de art. 23 si 24 din Legea nr. 192/2006, pentru desfasurarea activitatii de mediator.

- Sectiunea 2 cuprinde subsectiunile: mediatorii suspendati, mediatorii fara forma de exercitare a profesiei si mediatorii autorizati care nu îndeplinesc conditiile prevazute de art. 23 si 24 din Legea nr. 192/2006, pentru desfasurarea activitatii de mediator.

Noutati privind medierea in noua legislatie penala

Sursa: Cristi Danilet, judecator membru CSM

Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal și Noului Cod de procedură penală, vor intra în vigoare dispoziții din Legea nr. 255/2013 care modifică Legea nr. 192/2006 cu privire la medierea și organizarea profesiei de mediator, dezvoltând în mod substanțial instituția medierii penale.

Înțeleg să fac câteva observații:

1. Potrivit legii noi, medierea în timpul unui proces penal ar fi posibilă în latura penală pentru un număr restrâns de infracțiuni (anume cele cu privire la care este necesară plângerea prealabilă sau este posibilă împăcarea) – art. 67 alin.1 Lege 192/2006, iar în latura civilă este posibilă pentru orice infracțiune dar numai cu privire la pretențiile civile – art. 23 alin.1 NCpp. Dup mine, medierea în latură penală nu este posibilă (căci între victimă și făptuitor nu poate avea loc vreo negociere și nu se poate încheia vreo înțelegere cu privire la încadrarea juridică a faptei ori cu privire la aplicarea pedepsei ori cuantumul acesteia), iar medierea în latură civilă nu poate fi limitată doar la pretențiile civile.

2. Acordul de mediere penală este un impediment la declanșarea/continuarea procesului penal alternativ la retragerea plângerii prealabile sau împăcarea încă din 2010. Prin urmare, el nu este un mijloc de realizare a vreuneia din celelalte impedimente.

3. În procesele penale, mediere este de două feluri: civilă și penală.

a. Medierea civilă în procesul penal vizează doar acțiunea civilă și reprezintă în fapt o tranzacție intermediată de mediator care privește doar despăgubirile pretinse pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune. Un astfel de acord de mediere nu va bloca derularea laturii penale, ci eventual va influența soluția pe fondul acțiunii penale. Se poate încheia un astfel de acord pentru orice fel de infracțiune.

b. Medierea penală este o practică restaurativă care presupune dialogul victimă-infractor. Niciuna dintre ele nu poate fi constrânsă să apeleze la mediere. Părțile nu sunt obligate să se informeze anterior cu privire la mediere și nu există nicio sancțiune pentru neparcurgerea acestei proceduri. Aparent, medierea penală ar fi posibilă doar pentru infracțiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părților înlătură răspunderea penală (art. 67 alin.2). Dup mine, atâta timp cât, urmare a comiterii infracțiunii, există și victimă, persoanele/părțile pot încheia un acord de mediere prin care să ajungă la înțelegere asupra unor multiple aspecte.

4. Sub aspectul efectelor produse de acordul de mediere încheiat, deosebim:

4.1 infracțiuni urmăribile la plângerea prealabilă sau pentru care e posibilă împăcarea: acordul de mediere împiedică începerea sau continuarea procesului penal, producând astfel efecte în ambele laturi ale procesului penal – sunt 30 de infracțiuni în Codul penal și alte infracțiuni din 7 legi speciale. Așadar:

- dacă acordul intervine în faza de urmărire penală, procurorul oprește procedurile penale; ca urmare, acordul poate fi supus validării prin autentificare la notar sau consfințire la instanță (căci procurorul nu are atribuții decât cu privire la acțiunea penală);

- dacă intervine în faza de judecată, inculpatul va fi achitat și se va lua act de acordul de mediere care poate fi pus astfel în executare.

4.2 alte infracțiuni: procesul penal se derulează sub aspectul laturii penale după regulile obișnuite, iar sub toate celelalte aspecte se va da efect acordului de mediere penală.  Mai mult:

- dacă cauza se termină în faza de urmărire penală ca urmare a acordului părților, acordul de mediere va putea sta la baza unei soluții de renunțare la urmărire penală (art. 318 alin. 1 și alin.2 NCPP). Anumite obligații asumate de părți în cadrul acordului de mediere vor putea fi impuse de procuror suspectului/inculpatului pentru a fi realizate în maxim 9 luni, sub sancțiunea revocării măsurii dispuse, aceea de renunțare la urmărire (art. 318 alin. 3 și alin.4);

 - dacă cauza este trimisă în judecată, instanța va putea pronunța, după caz, condamnarea cu executare în penitenciar, reținând ca circumstanță atenuantă cu efect obligatoriu de reducere a pedepselor legale cu o treime „eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii” (art.75 alin.2 C.pen). Tot astfel, în anumite condiții se poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei (art. 91 C.pen), renunţarea la aplicarea pedepsei (în condițiile art. 80-82 C.pen) sau amânarea aplicării pedepsei (în condițiile art. 83-90 C.pen) – prevederile cuprinse în acordul de mediere se vor examina de către instanță în cadrul procedurii de verificare a condițiilor pentru a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, renunţarea la aplicarea pedepsei și amânarea aplicării pedepsei, care printre criteriile referitoare la infractor prevăd și „eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare [art. 91 alin.1 lit d), art. 80 alin. 1 lit. b), respectiv art. 83 alin. 1 lit. d) noul Cod penal].

5. Pe durata medierii, suspendarea procesului penal este facultativă, iar durata este de maxim 3 luni.

6. În cazul în care medierea are succes, acordul de mediere trebuie să consacre înțelegerea părților. Clauzele acordului de mediere pot fi dintre cele mai variate și nu se limitează la repararea prejudiciului, obligatoriu fiind doar să privească drepturi asupra cărora părţile pot dispune (e greșit să se menționeze „persoana vătămată își retrage plângerea prealabilă” sau „părțile se împacă” – căci atunci se face trimitere la alte instituții, care au regim diferit).

7. Pe mediator nu trebuie să îl intereseze încadrarea juridică. El poate să accepte să facă o mediere indiferent de infracțiunea pentru care se poate face plângere sau s-ar fi demarat procedurile penale, mai ales că încadrarea juridică definitivă o va face numai instanța la finalul procesului. El trebuie să se ocupe de medierea conflictului dintre părți, nu de aspectele juridice ale acestuia, informându-le doar într-un mod general asupra posibilelor efecte ale acordului, unele obligatorii (stoparea procedurilor în cazul unor infracțiuni „simple”) altele la opțiunea magistratului (reducerea pedepsei, renunțarea la proceduri etc).

8. Acordul de mediere se trimite organului judiciar în original și în format electronic. Părțile trebuie să se prezinte în fața organului judiciar pentru a confirma înțelegerea (excepție: dacă acordul este autentificat la notar).

Legislație:

-Legea_medierii (în forma de la 1 febr.2014);

- Legea 286/2009 privind Codul penal (modificat și însoțit de Legea nr.187/2012 de punere a sa în aplicare);

- Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (modificat și însoțit de Legea nr.255/2013 de punere a sa în aplicare, modificată la rândul ei prin OUG nr. 116/2013; de Hot.CSM 79/2014 de modificare a Regulamentului de ordine interioară a instanțelor).

Acte normative intrate in vigoare la 1 februarie 2014

- Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (însoțit de Legea nr.187/2012 de punere a sa în aplicare);

- Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (însoțit de Legea nr.255/2013 de punere a sa în aplicare, modificată la rândul ei prin OUG nr. 116/2013; și de Hot. CSM 79/2014 de modificare a Regulamentului de ordine interioară a instanțelor);

- Legea nr.252/2013 privind sistemul de probațiune (însoțită de Regulamentul său de aplicare aprobat prin HG 1079/2013);

- Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;

- Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (însoțit de Regulamentul de organizare a activităţii judecătorului de supraveghere a privării de libertate aprobat prin Hot.CSM 89/2013);

- Legea nr. 300/2013 privind îmbunătățirea Legii nr.303/2004 privind cooperarea internațională în materie penală.