Romanii care vor la judecator, obligati sa treaca intai pe la mediator

Reprezentantii organizatiei profesionale a mediatorilor sustin ca modificarea Legii medierii, in sensul in care partile aflate intr-un litigiu sunt obligate sa apeleze la mediatori inainte de a ajunge in instanta de judecata, va despovara semnificativ tribunalele de muntii de dosare aflate in prezent pe rol si va crea economii importante de bani si de timp, atat pentru bugetul de stat, cat si pentru persoanele implicate in procese. Pe de alta parte, fostul guvern Ungureanu s-a exprimat impotriva proiectului de lege, ca de altfel si Comisia juridica a Senatului, principalul argument fiind acela ca medierea obligatorie este de natura sa obstructioneze accesul la justitie, garantat de Constitutie.

Senatul a adoptat saptamana trecuta un proiect de modificare a Legii medierii, care instituie obligativitatea ca partile aflate intr-un litigiu sa incerce mai intai sa-si rezolve disputa pe cale amiabila, adresandu-se institutiei mediatorului, si numai ulterior instantei de judecata, daca procedura de mediere esueaza.

Proiectul a fost initiat in noiembrie anul trecut de mai multi deputati si senatori apartinand intregului spectru politic, unii dintre ei fiind si mediatori autorizati, cum ar fi deputatul PNL Alina Gorghiu, care detine si functia de vicepresedinte al Uniunii Nationale a Mediatorilor din Romania (UNMR). Proiectul urmeaza sa ajunga la Camera Deputatilor, care este si Camera decizionala.

Principalele prevederi ale proiectului
Proiectul prevede mai intai, ca principiu general, ca „daca legea nu prevede altfel, partile, persoane fizice sau persoane juridice, recug la mediere, inclusiv dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor in materie civila, comerciala, de familie, in materie penala, precum si in alte materii, in conditiile prevazute de prezenta lege”

Mai in detaliu, in proiect se stipuleaza ca, inainte de a se adresa instantei de judecata, partile implicate in anumite tipuri de spete sunt obligate sa faca dovada ca au incercat sa-si solutioneze litigiul pe cale amiabila, prin mediere. Astfel, proiectul instituie obligativitatea medierii in domeniul protectiei consumatorului, in materia dreptului familiei, in domeniul raspunderii profesionale si al cauzelor de malpraxis, in litigiile de munca, precum si in litigiile civile in valoare de sub 50.000 de lei,cu exceptia insolventelor si a spetelor legate de Registrul Comertului.

De asemenea, este obligatorie parcurgerea procedurii prealabile a medierii „in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate si impacarea partilor inlatura raspunderea penala si/sau in cazul infractiunilor cercetate la plangere prealabila, dupa formularea plangerii, daca faptuitorul este cunoscut sau a fost identificat”.

Batul si morcovul
Initiatorii proiectului de lege s-au gandit atat la sanctiuni pentru cei care ar refuza sa parcurga procedura obligatorie a medierii, cat si la stimulente pentru acceptarea voluntara a medierii.

Astfel, in proiect se stipuleaza ca, inainte de sesizarea instantei de judecata sau a organului de urmarire penala, partile sau oricare dintre acestea sunt tinute sa incerce solutionarea conflictului prin mediere, „sub sanctiunea prematuritatii introducerii cererii de chemare in judecata sau a plangerii penale prealabile”. Si mai important, proiectul prevede ca „partea care nu se prezinta la mediere va suporta integral cheltuielile de judecata avansate de stat si pe cele efectuate de partea adversa, indiferent de solutia care se va da pe fondul cauzei”.

Pe de alta parte, potrivit proiectului, „in cazul in care partile se vor prezenta cu acordul de mediere la primul termen de judecata, acestea vor fi scutite de achitarea taxei judiciare de timbru”. In plus, daca partile ajung la un acord de mediere in cursul procesului, li se vor restitui taxele judiciare de timbru avansate atat la instanta de fond, cat si in caile de atac. Forma actuala a legii prevede doar restituirea taxei achitate pentru investirea instantei.

Argumente pro
Zeno Sustac, copresedinte al UNMR si coordonator al Comisiei de Relatii Internationale a Consiliului de Mediere, institutia de reglementare in materie, estimeaza ca schimbarea legii ar reduce cu pana la 20% gradul de incarcare al instantelor. „Din cele peste 3,5 milioane de procese aflate in prezent pe rol, circa 600.000-700.000 ar intra sub incidenta modificarii legislative”, a declarat Sustac pentru revista „Finantistii”.
Potrivit acestuia, numarul proceselor care urmeaza a fi initiate va scadea considerabil. „Prin acest proiect se incearca temperarea celor care au dispute in a deschide noi procese in instanta. Acestia vor trece intai pe la mediator si doar apoi, cand si daca va mai fi cazul, vor apela la instanta”, spune copresedintele UNMR.

Economie de timp, bani si nervi
„Unul din cinci romani are un proces in instanta, fara sa isi doreasca asta in mod special. Procesele dureaza mult, media fiind de 2-3 ani in cazurile simple, procedura este costisitoare, iar consumul emotional - epuizant”, adauga Sustac. Acesta mai arata ca, din punct de vedere financiar, ar castiga si statul, care ar face economie la bugetul dedicat justitiei, si partile implicate in litigii.

Cheltuielile partilor implicate in medieri sunt diferite de cele ale celor aflate in procese. „Timpul investit de mediator este relativ scazut, o mediere dureaza de regula cateva ore, deci costurile medierii sunt mai reduse. De asemenea, de cele mai multe ori, onorariul mediatorului se achita de catre parti in cote egale”, precizeaza Zeno Sustac.

Cum alegi un mediator
Exista destui mediatori, daca procedura va deveni obligatorie? „La acest moment, avem capacitatea de a asigura un numar de circa 50.000 de medieri pe luna la nivel national. In timp, in functie de necesitati, numarul acestora va putea creste la peste 100.000 pe luna, prin autorizarea celor 8.000 de mediatori deja formati si prin formare de noi mediatori”, ne-a declarat Sustac.

Lista completa a mediatorilor care indeplinesc conditiile pentru a profesa se regaseste in tabloul mediatorilor, publicat in Monitorul Oficial, actualizat periodic si afisat la sediile instantelor si pe site-urile Consiliului de Mediere si Ministerului Justitiei.

Argumente contra
Fostul Guvern Ungureanu s-a exprimat impotriva adoptarii proiectului de lege, ca de altfel si Comisia juridica a Senatului. Potrivit punctului de vedere al executivului, introducerea obligativitatii medierii, sub sanctiunea nulitatii chemarii in judecata sau plangerii penale si cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata indiferent de rezultatul procesului, in caz de neprezentare la mediere, „ridica semne de intrebare in legatura cu constitutionalitatea textului”.

Accesul la justitie este garantat
Potrivit Constitutiei, orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime, nicio lege neputand ingradi acest drept. De asemenea, partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
Fostul guvern mai afirma ca „exercitiul modalitatilor alternative de solutionare a conflictelor trebuie sa ramana o optiune, neputand fi stabilite reguli absolute privitoare la natura litigiilor sau a categoriilor de parti in litigiu care trebuie sau nu sa apeleze la mediere. Practic, mai potrivit ar fi a se aprecia, de la caz la caz, daca respectivul conflict este <compatibil> cu o procedura alternativa de solutionare sau solutia optima este recurgerea neintarziata la procedura in instanta”.

Probleme cu dreptul penal si cel al familiei

Fostul guvern mai sustinea ca, in cazurile in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, este inechitabil pentru aceasta ca, dupa ce ca a suferit un prejudiciu, sa mai fie si obligata sa recurga la procedura medierii si, mai mult, sa suporte o parte din cheltuielile presupuse de aceasta. Mai mult, in astfel de spete, faptuitorul nu are niciun interes sa se prezinte la mediere.

Pe langa asta, guvernul mai aprecia ca, in dreptul familiei, in spete legate de drepturile copilului minor, interesul superior al acestuia poate fi apreciat exclusiv de catre instantele de judecata. In acest sens, se atrage atentia asupra faptului ca, potrivit Codului Civil, divortul prin acordul partilor pe cale notariala este posibil doar atunci cand exercitarea in comun a autoritatii parintesti ramane neschimbata, ca in timpul casatoriei. 

SURSA

Programul de guvernare pe justitie - prevederi despre mediere

Stimate doamne, Stimati domni mediatori,


Am vrut sa fiu prima care va anunta ca medierea va beneficia de tot
sprijinul noului guvern, in special al noului ministru al Justitiei.

Ma bucur sa va anuna ca eforturile noastre de peste 3 ani de zile se
regasesc in Programul de guvernare, la capitolul Justitie, una dintre
prioritatile mandatului lui Titus Corlatean fiind introducerea medierii ca
procedura obligatorie in litigiile civile.

Nu ratez sansa sa va mai dau cateva dintre directiile trasate in Programul
de guvernare trimis la Parlament, privitoare la sistemul juridic si tot
ceea ce inseamna imbunatatirea acestuia:

a) mai buna organizare a instantelor si parchetelor, in administrarea
resurselor materiale si umane, inclusiv in  managementul dosarului;
b) reluarea procesului de infiintare de tribunale specializate, in baza
unor evaluari pertinente;
c) extinderea si imbunatatirea corespunzatoare a asistentei juridice din
oficiu(gratuita), cu o atentie speciala fata de zonele rurale, dar si  de
comunitatile defavorizate;
d) mssuri pentru simplificarea procedurii de acordare a asistentei
juridice pentru victimele infractiunii si facilitarea accesului
justitiabililor la expertiza judiciara, prin gasirea unor solutii
combinate, de tip legislativ si managerial;
e) accesarea fondurilor europene(structurale), de catre sistemul judiciar
roman, Ministerul Justitiei avand rolul de coordonator si de principala
institutie de implementare.


Cu stima,

mediator Alina Gorghiu

Principala victimă a divorţului: COPILUL!

Dimensiune text:  

Poate ca urmare a evoluţiei, a modernizării, a modificării de statut al femeii, a revoluţiei sexuale, sau cine mai ştie din ce motive, stabilitatea vieţii de persoană căsătorită pare tot mai puţin tentantă. Ca urmare, din ce în ce mai des, cuplurile ajung la decizia de a se separa. Divorţul este cu siguranţă una dintre cele mai profunde traume cu care se poate confrunta un adult. Cu toate acestea, ceea ce simte, trăieşte un copil prins într-o astfel de situaţie depăşeşte cu mult ca intensitate ceea ce trăiesc părinţii lui. Întreg Universul lui se clatină, familia se destramă, iar el nu inţelege aproape nimic!

Deşi este o experienţă nedorită în viaţa oricui, o serie întreagă de studii şi cercetări arată că este preferabil ca cei doi membri ai cuplului marital să se separe, în condiţiile în care reconcilierea nu este posibilă,  decît să rămînă împreună „de dragul copilului”. Atmosfera încărcată de tensiune, agresivitate, ostilitatea dintre cei doi părinţi afectează mult mai mult dezvoltarea psiho-emoţională a copilului, acesta ajungînd să aibă probleme de natură comportamentală sau emoţională. De asemenea, specialiştii recomandă ca cei doi soţi să temporizeze decizia de a se despărţi pînă ce copilul împlineşte cel puţin 5 ani, în caz contrar efectele fiind mult mai profunde.
Cuplurile care decid să se separe trebuie să se gîndească serios la impactul pe care separarea îl va avea asupra copilului şi la modul în care tensiunea şi ostilitatea asociate procesului de disoluţie a cuplului marital vor fi proiectate asupra copiilor. Durata şi profunzimea efectelor pe care le va avea divorţul asupra copilului/copiilor cuplului depind de felul în care cei doi părinţi reuşesc să să îi facă experienţa mai uşoară.
Niciodată nu va fi prea uşor să pregăteşti copilul pentru o asemenea situaţie. 
-    Pregătiţi-vă pentru discuţia în care doriţi să îl anunţaţi. Sfătuiţi-vă cu ex-partenerul în privinţa modului în care veţi aborda şi luaţi în calcul faptul că, indiferent de cîtă diplomaţie veţi da dovadă, copilul va fi „şocat”;
-    Asiguraţi-l că, deşi părinţii nu îşi mai pot continua drumul împreună, nimic nu va schimba dragostea lor pentru el;
-    Copilul are tendinţa de a se plasa în centrul evenimentelor şi se va considera vinovat de criza prin care trece familia lui. Explicaţi-i simplu, pe înţelesul lui – funcţie de vîrstă -  că este o problemă a părinţilor şi nu poartă nici un fel de responsabilitate pentru cele întîmplate;
-     Nu uitaţi să fiţi sinceri! În caz contrar, va simţi că îi ascundeţi ceva, ceea ce îi va spori anxietatea. Copiii au o percepţie simplă, directă şi adesea foarte clară a ceea ce se petrece în jurul lor;
-    Încercaţi să îi anticipaţi întrebările şi nu le lăsaţi fără răspuns. Chiar dacă unele întrebări vi se par neînsemnate, pentru copil pot avea o importanţă crucială. Sînt coordonate ale universului lui şi doreşte să ştie cît de profunde sînt schimbările; (Ex: „voi mai putea să am căţel?”)
-    Viaţa copilului oricum va fi profund tulburată. Pe cît posibil, păstraţi-i obiceiurile, spaţiile cu care s-a obişnuit, prietenii, şcola/gradiniţa;
-    Indiferent cît de supărat sînteţi pe fostul partener, nu uitaţi că acesta este iubit de către copil. Daţi-i voie copilului să îşi consume tristeţea! Nu vă supăraţi pe el cînd vă mărturiseşte că îi lipseşte celălalt părinte;
-    Copilul are nevoie de timp şi spaţiu pentru a integra experienţa traumatică prin care a trecut fără voia lui. Fiţi alături, ascultaţi-l, înţelegeţi-l! Priviţi lumea prin ochii lui! Facilitaţi-i discuţii cu persoane adulte din anturajul dvs. Are nevoie să îşi clarifice unele aspecte şi să îşi liniştească temerile şi, de multe ori, nu îndrăzneşte să întrebe direct părinţii;
-     Nu uitaţi să trasaţi limite ferme! Teama de a nu fi preferat celălalt părinte duce deseori la o mare toleranţă din partea părintelui rămas cu copilul. Astfel, acesta poate deveni un răsfăţat sau, şi mai rău, o schimbare atît de bruscă de atitudine din partea părintelui altădată foarte exigent îi poate transmite mesajul eronat de lipsă de interes din partea acestuia;
-    Chiar dacă viaţa vă aduce în ipostaza de a fi părinte singur, oferiţi-i copilului dvs posibilitatea de a avea modele atît feminine cît şi masculine de comportament, dar şi modele sănătoase de relaţionare. Dacă, spre exemplu, mama îi va spune fiicei ce neisprăviţi sînt bărbaţii, ce fel de relaţie îşi poate imagina că va avea fiica ei peste ani, devenită adult? Nu uitaţi că în această perioadă  fiecare cuvînt spus va fi cu atît mai încărcat de semnificaţii, va lăsa urme cu atît mai adînci;
-    De multe ori animozităţile nu se sting nici după pronunţarea divorţului. Nu vorbiţi de rău ex partenerul indiferent din vina cui s-a destrămat cuplul. Copilul nu are capacitatea (în primul rînd emoţională) de a discerne. În plus, suferinţa lui va creşte. Va fi împărţit între dragostea pe care le-o poartă ambilor părinţi şi vina de a fi de partea unuia sau a altuia. Nu sînt puţine cazurile în care copiii sînt transformaţi în arme împotriva ex- partenerului, în pîrghii de şicanare, de răzbunare. Copilul se vede prins între cei doi părinţi Isi iubeşte ambii părinţi şi îi displace foarte mult să fie pus să aleagă cu cine petrece week-end-ul sau vacanţele;
-    În această perioadă, copilul are nevoie de mult mai mult atenţie! Dificultatea creşte atunci cînd părintele unic se străduie din răsputeri să asigure bunăstarea materială a familiei. Cu toate acestea, nu renunţaţi la timpul petrecut împreună cu copilul;
-    Permiteţi-i părintelui care pleacă din casă să se vad cît mai des cu copilul. Nu îl îndepărtaţi de la evenimentele importante din viaţa copilului; aniversări, serbări, meciuri, vacanţe. De asemenea, păstraţi legăturile pe care copilul le are cu familia extinsă (bunici, mătuşi, veri din partea celuilalt părinte) În acest fel, copilul va avea două familii şi o şansă în plus ca efectele distructive să fie cît mai mici;
-    Uneori părintele care rămîne cu copilul are tendinţa de a-l transforma în partener emoţional, substitut al părintelui absent. Copilul este forţat să se maturizeze mult mai repede, ceea ce poate avea consecinţe negative. Nu vă descărcaţi bagajul emoţional asupra lui, chiar dacă tentaţia e mare şi copilul pare dispus sau încîntat să vă fie alături. Dezvoltarea lui psiho-emoţională nu îi va permite să proceseze corect informaţiile, nereuşind decît să se întristeze şi să se simtă neputincios în încercarea de a vă oferi sprijinul pe care consideră că i-l cereţi;
-    Nu forţaţi copilul să accepte noul partener. Procedaţi cu răbdare şi cu tact. Copilul şi aşa este speriat de pierderea unui părinte, probabilitatea de a rămîne şi fără cel de-al doilea e terifiantă.
Modul în care copiii reacţionează la confruntarea cu acest episod din viaţa lor este diferit. Aceştia pot devini furioşi, nesiguri, trişti, confuzi. Majoritatea copiilor vor prezenta o stare accentuată de nelinişte, manifestînd simptome  fizice şi psihosomatice, afirmînd frecvent că îi doare capul sau stomacul.
Nu trebuie să vă surpindă rezultatele scăzute la învăţătură. Nu vă descărcaţi furia, frustrările asupra copilului. Încercaţi să înţelegeţi că evenimentele prin care trece -fără să fie alegerea lui- îl marchează profund şi îi reduc puterea de concentrare sau interesul pentru studiu. Unii devin foarte cuminţi, în speranţa că astfel îi vor determina pe părinţi să rămînă împreună, în timp ce alţii au adevărate accese de furie şi agresivitate.
Cei mai mici pot începe să plîngă atunci cînd sînt lăsaţi la grădiniţă sau cînd sînt duşi la culcare. Poate apărea enurezisul sau copilul poate avea manifestări regresive.
Adolescenţii prezintă cea mai mare doză de risc, la ei suprapunîndu-se pe deja existenta tulburare comportamentală şi emoţională specifică vîrstei.
Rezultatele foarte slabe la învăţătură, absenţele de la ore, anturajele dubioase, abuzul de substanţe, probleme cu legea, promiscuitatea, tulburări ale somnului sau de alimentaţie sînt semnale care trebuie să vă determine să apelaţi la ajutor specializat. Anunţaţi-i pe toţi cei care sînt în preajma copilului (rude, prieteni, profesori, bone, etc) că umează să divorţaţi. Cereţi-le să vă informeze asupra oricărei schimbări ce apare în coportamentul copilului dvs.

Sistemul familial este principalul context al învăţării comportamentelor, gîndurilor şi emoţiilor.  Bagajul cu care pornim în viaţă este în mare parte alcătuit de părinţi, începînd cu informaţia genetică şi pînă la modalităţile de relaţionare, în cuplu şi în afara lui. V-ar plăcea ca fiul/fiica dvs să treacă printr-o experienţă asemănătoare peste ani? Acesta va fi „cadoul” pe care i-l veţi face dacă nu gestionaţi corect această etapă. Dacă viaţa v-a pus în faţa unei astfel de provocări, aveţi grijă şi ce lecţie îi predaţi copilului vostru! Nu lăsaţi eşescul relaţiei de cuplu şi divorţul să afecteze viitorul  copilului vostru! Nu are nici o vină!

Psihoterapeut Dana Chiorescu

Doctor de suflete

În viaţa fiecăruia există momente în care ne simţim dezorientaţi, dezarmaţi în faţa problemelor, neînţeleşi. Dacă simţiţi că relaţia cu partenerul nu mai este aşa cum o doriţi, nu mai găsiţi culoarul de comunicare cu copilul, nimic nu vă mai mulţumeşte sau nu vă mai regăsiţi, adresaţi-vă psihologului nostru. Împărtăşiţi-ne problemele dumneavoastră şi veţi primi răspuns în paginile „Ghidului pentru Sănătate” al Ziarului de Vrancea. Casuţa poştală a redacţiei sau adresele de e-mail ziaruldevrancea@yahoo.com sau danach31@yahoo.com sint deschise pentru toţi cei care simt că au nevoie de sfatul unui psiholog. Şi, ca la orice doctor, şi la doctorul de suflete confidenţialitatea este garantată. 

SURSA