Emisiunea "Mediatorii", sezonul II

      În anul 2013, în România s-au derulat aproximativ 4 milioane de procese. Aceasta înseamnă că unul din cinci români are cel puţin un proces pe rolul instanţelor! Medierea este o soluţie reală pentru degrevarea instanţelor de judecată şi întoarcerea spre normalitate, iar mediatorul - un catalizator social, care promovează respectul, încrederea şi menţinerea relaţiilor interumane.

     Pentru a ne ajuta să aflăm mai multe despre rolul mediatorilor în societate şi modul lor de acţiune, TVR 1 difuzează emisiunea "Mediatorii", un program menit să le arate românilor că pot ajunge la o soluţie fără să treacă prin ani grei de procese. 

Emisiunea se difuzează în fiecare vineri de la ora 17:30, pe TVR 1.

     Mugur Mitroi, preşedintele Consiliului de Mediere moderează cazurile prezentate în fiecare ediţie, cazuri aduse în discuţie de jurnalistul Sabin Ciornea. Zeno Şuştac, vicepreşedinte al aceluiaşi Consiliu de Mediere, îi este partener permanent de discuţie, la toate ediţiile programului.

      Conform statisticilor, procesul de mediere este cu 95% mai ieftin decat acţiunea în instanţă, iar în cele mai uzuale cazuri se ajunge la o înţelegere chiar dintr-o singură şedinţă de două ore. „Experienţele anilor anteriori ne-au arătat că peste 90% dintre cazurile care au ajuns în faţa mediatorului s-au soluţionat prin acord total sau parţial”,dezvăluie Adrian Bănuţă, producătorul emisiunii.

     „Mediatorii este emisiunea persoanelor active, care îşi petrec câteva ore în reţelele de dezvoltare personală. Este emisiunea părinţilor care se despart, dar îşi doresc un compromis de dragul copiilor şi pentru viitorul acestora. Mediatorii este emisiunea noastră, a celor care am crescut într-o epocă totalitară, dar înţelegem importanţa dialogului.”, raspunde producătorul TVR.

---

Emisiunea "Mediatorii", spete concrete.

Mediatorii autorizati au dreptul de a desfasura sedintele de mediere cu detinutii in timpul programului de lucru al sectorului vizita

     Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 157/2016, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal,  mediatorii autorizati au dreptul de a desfasura sedintele de mediere cu detinutii in timpul programului de lucru al sectorului vizita.

Articolul 127Dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal(1) Deţinutul, apărătorul acestuia sau oricare altă persoană, cu acordul scris al deţinutului, are acces la dosarul individual.(2) Deţinutul poate obţine, la cerere, contra cost, într-un număr de exemplare justificat, fotocopii ale documentelor din dosarul individual.(3) Dacă deţinuţii nu au dispus în ultimele 30 de zile de mijloacele băneşti necesare, în lei sau valută, care pot fi utilizate pe perioada executării pedepsei, cheltuielile prevăzute la alin. (2) sunt suportate de către administraţia penitenciarului, dispoziţiile art. 60 alin. (4) din Lege aplicându-se în mod corespunzător.(4) Apărătorul sau oricare altă persoană, cu acordul scris al deţinutului, poate obţine, contra cost, o fotocopie a documentelor din dosarul individual.(5) Organele abilitate potrivit legii au acces la dosarul individual fără acordul deţinutului.(6) Consultarea dosarului individual se face în prezenţa unei persoane desemnate de directorul penitenciarului.(7) În situaţia în care este necesară anonimizarea datelor personale ale unor terţe persoane, se remit fotocopii modificate deţinutului, apărătorului acestuia sau altei persoane.Articolul 128Asigurarea exercitării dreptului la asistenţă juridică(1) Deţinuţii pot fi vizitaţi de apărătorii lor, în baza împuternicirii avocaţiale şi a documentului avizat care atestă calitatea de avocat, în condiţiile art. 62 din Lege şi ale art. 143.(2) Întrevederile cu apărătorii sunt confidenţiale şi se desfăşoară sub supraveghere, în spaţii special amenajate, prevăzute cu dispozitive de separare care să limiteze contactul fizic, dar care să permită transmiterea de înscrisuri. Supravegherea poate fi numai vizuală, nefiind permisă ascultarea conversaţiei purtate de deţinut cu apărătorul său.(3) Vizita cu apărătorul se acordă în afara drepturilor reglementate prin art. 142, dar se consemnează în documentele de evidenţă de la sectorul vizită din cadrul penitenciarului şi în modulul corespunzător din aplicaţia informatizată de gestiune a datelor despre deţinuţi.(4) Amenajarea şi dotarea spaţiilor destinate vizitei apărătorului se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.(5) Prevederile art. 141 alin. (1), (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.(6) Deţinuţii pot fi vizitaţi de notari publici, executori judecătoreşti, mediatori autorizaţi ori de alte persoane cu atribuţii oficiale, în timpul programului de lucru al sectorului vizită din cadrul penitenciarului, în condiţiile prevăzute de alin. (1)-(5).
Persoanele sosite la vizită sunt obligate să îşi dovedească calitatea, precum şi identitatea cu cartea sau buletinul de identitate, cartea de identitate provizorie, cu paşaportul sau cu orice alt act cu fotografie, emis de o autoritate a statului ai cărui cetăţeni sau rezidenţi sunt, potrivit art 143 din HG 157/2016.

Dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala, sunt neconstitutionale in ceea ce priveste lasarea ca nesolutionata a actiunii civile de catre instanta penala

     

               În ziua de 13 septembrie 2016, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.25 alin.(5) din Codul de procedură penală, cu referire la dispoziţiile art.16 alin.(1) lit.f) din acelaşi act normativ.

              Cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat că dispoziţiile art.25 alin.(5) din Codul de procedură penală, cu referire la dispoziţiile art.16 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, sunt neconstituţionale în ceea ce priveşte lăsarea ca nesoluţionată a acţiunii civile de către instanţa penală, în cazul încetării procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

                  Pentru pronunţarea acestei soluţii, Curtea a reţinut că textele de lege criticate încalcă dreptul la un proces echitabil al persoanei vătămate sau al succesorilor acesteia, care se constituie parte civilă în procesul penal, contravenind, în acest fel, dispoziţiilor art.21 alin.(3) din Constituţie şi art.6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CCR și-a motivat decizia sa referitor la medierea în procesul penal

Prin Decizia nr. 397/2016 Curtea Constituţională (CCR), cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate formulată într-un dosar şi a constatat că dispoziţiile art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sunt constituţionale în măsura în care încheierea unui acord de mediere cu privire la infracţiunile pentru care poate interveni împăcarea produce efecte numai dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanţei. 

Aici motivarea.

Modificari noi aduse codului de procedura penala in domeniul medierii

Modificari noi aduse codului de procedura penala in domeniul medierii - art 318 alin:

(6) Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligații: a) să înlăture consecințele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia; b) să ceară public scuze persoanei vătămate;c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă cuprinsă între 30 și 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă;

(7) În cazul în care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul să îndeplinească obligațiile prevăzute la alin. (6), stabilește prin ordonanță termenul până la care acestea urmează a fi îndeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligații asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă și care curge de la comunicarea ordonanței;

(9) "În cazul neîndeplinirii cu rea-credință a obligațiilor în termenul prevăzut la alin. (7), procurorul revocă ordonanța. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligațiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului".l:

Liceenii, invitaţi să cunoască ceea ce înseamnă medierea

        Ieri, la Grupul Şcolar “Edmond Nicolau” din Focşani a avut loc prima întâlnire în cadrul proiectului derulat de mediatorul Cătălina Anghene sub titulatura"Medierea pentru liceeni".

     Proiectul are ca scop să îi înveţe pe adolescenţi în ce constă şi cum le poate fi utilă medierea.

BENEFICII PROGRAMULUI

 - prezentarea informatiilor esentiale despre aceasta metoda;

- elevii participa activ la derularea procesului de mediere prin jocuri de rol.

PERIOADA DESFASURARII : - proiectul se lanseaza in saptamana 18-22 aprilie 2016;

                                                        - se deruleaza la cererea cadrelor didactice, oricand.

PERSOANA CONTACT: Anghene Catalina-Tatiana, tel.0722300892, initiator proiect.

GRUP TINTA – liceenii claselor  XI - XII;

                          - grup minim 15-20elevi;

                          - program alocat – 1 ora.

REZULTAT:

-         dobandirea unui controlul mai bun in  luarii deciziilor;

-         intelegerea faptului ca solutia aleasa de ei este mai buna decat o decizie impusa;

-         constientizarea faptului ca prin aceasta metoda partile fac economie de timp si bani, fata de metoda clasica -  instanta (un proces in instanta poate dura cativa ani, o mediere dureaza cateva ore/zile);

-         pastrarea confidentialitatii conflictului este esentiala pentru stima de sine.

               Medierea este un drept, alaturi de cel de reprezentare/asistare dat de alte profesii, la care partile pot apela in orice faza procesuala.

PREZENTAREA DISPUTELOR CARE POT FI MEDIATE:

•         civile: partaje, testamente, succesiuni, granituiri, revendicari, pretentii, obligatia de a face, raporturi locative;

•         dreptul muncii: hartuire, desfacerea fara temei a contractului de munca, neplata unor drepturi banesti etc.;

•         familiale: continuarea casatoriei, impartirea bunurilor comune, exercitarea drepturilor parintesti, stabilirea domiciliului copiilor, contributia parintilor la cresterea copiilor, plata datoriilor, pensia alimentara;

•         penale – la plangerea prealabila: loviri sau alte violente, vatamare corporala si vatamare corporala din culpa, violare de domiciliu, furtul – la plangerea prealabila, abuz de incredere, distrugere, tulburare de posesie, abandon de familie, nerspectarea masurilor privind incredintarea minorului, tulburarea folosintei;

•         protectia consumatorului: executarea si interpretarea contractelor, reziliere, pretentii, revendicari;

•         dreptul afacerilor / comerciale: esalonarea la plata a unei datorii, stingerea anumitor obligatii asumate prin contracte, modalitatea concreta de aducere la indeplinire a obligatiilor asumate in contract, negociere;

•         malpraxis, drepturi de autor, protectia mediului;

•         alte dispute ce privesc drepturi asupra carora partile pot dispune.

Mediatorii vranceni au avut întalnirea anuală

Conferința "Medierea – instrument de lucru modern pentru judecători, procurori si polițisti"

În data de 23 martie 2016 orele 09.00 va avea loc conferința Medierea – instrument de lucru modern pentru judecători, procurori si polițisti, organizată de Consiliul de Mediere in parteneriat cu Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Institutul Național al Magistraturii.

Conferința se va desfășura în aula INM și se înscrie in programul de formare continuă pentru magistrați pe anul 2016. La eveniment vor participa reprezentanți ai CSM, INM, Parchetul de pe lângă ICCJ, Inspectoratul General al Poliției Române, judecători, procurori și polițiști.

Programul de formare continuă pentru magistrați va fi susținut de formatori din cadrul INM și din partea Consiliului de Mediere, de către Ion Dedu – membru în Consiliul de Mediere, reprezentant permanent în relația cu sistemul judiciar si de către Zeno Daniel Șuștac – vicepreședintele Consiliului de Mediere, coordonatorul Comisiei de relații internaționale.

Video

Protocol de colaborare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul de Mediere

Scopul protocolului , potrivit Cap.II din atasament,  priveste informarea justitiabililor cu privire la rolul mediatorilor, prezentarea avantajelor procedurii de mediere prin participari la formare profesionala a procurorilor (brosuri, pliante, articole, ghiduri de bune practici etc.), publicarea Tabloului mediatorilor pe site-ul oficial al Parchetului General, identificarea de bune practici de colaborare in materie penala intre cele doua institutii, pentru degrevarea parchetelor de cauze ce pot fi solutionate pe calea medierii.

Protocolul de colaborare  

Medierea in noul Regulament de ordine interioara al instantelor judecatoresti

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat, prin Hot-1375/17 decembrie 2015, Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, abrogandu-se astfel – la data intrarii in vigoare a acesteia, Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005.

In noul Regulament de ordine interioara al instantelor judecatoresti se gasesc urmatoarele mentiuni despre mediere si mediatori:

Art. 7- (1) Preşedintele curţii de apel exercită prerogative manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii curţii, precum şi atribuţii de coordonare şi control privind administrarea curţii de apel şi a instanţelor din circumscripţie, după cum urmează:
r) asigură, în condiţiile legii, colaborarea instanţelor din circumscripţia curţii de apel cu parchetele de pe lângă acestea, organele de poliţie, organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătoreşti,mediatorilor,experţilor şi interpreţilor, precum şi cu alte instituţii şi organizaţii;”
Art. 88- (1) Personalul instanţelor este obligat să îndeplinească îndatoririle ce îi revin potrivit legii şi regulamentelor.
(6) Serviciul de registratură primeşte şi înregistrează contractele de mediere şi respectiv acordurile de mediere şi ia măsuri pentru a fi înmânate de îndată completului învestit cu soluţionarea cauzei, în vederea suspendării, respectiv, a repunerii pe rol a cauzei.”

Art. 111- (5) Repunerea pe rol a cauzei după suspendare, pentru continuarea judecăţii, pentru perimare sau pentru pronunţarea hotărârii ca urmare a încheierii acordului de mediere, se va realiza de completul iniţial învestit cu soluţionarea cauzei, chiar dacă între timp şi-a schimbat compunerea.
Art. 113– (1) Pe perioada vacanţei judecătoreşti se pot forma complete separate, pentru a se asigura soluţionarea cauzelor urgente, precum şi a celor în care a intervenit un acord de mediere, indiferent de obiectul cauzei.”