La război înapoi, la mediere înainte!

Daca nu iti surade ideea de a te razboi prin tribunale, ia-ti oponentul de mana si prezentati-va in fata unui specialist in mediere! Armistitiul sta in mana lui!

Stim cu totii cata energie consumata implica un litigiu, mai ales cand amanarile, perioada lunga de desfasurare sau nesolutionarea in timp util a problemei iti creeaza un disconfort existential si iti taie pofta de dreptate. Ai da orice, chiar si sa iesi in pierdere, numai sa scapi de corvoada unui proces.

Daca, la inceput, dosarul tau era mai silfid si lipsit de continut, amanarile si reevaluarile au efectul unui sampon pentru volumizarea dosarului, facandu-l nu neaparat suplu si stralucitor, ci greoi si fara de solutie.

Daca vrei sa eviti scenariul amintit, in ajutorul tau vine medierea, un cadru legislativ modern, mai degraba o procedura prelabila a unui proces in instanta. Avantajul principal al medierii il reprezinta efectul imediat pe care aceasta procedura il are in solutionarea amiabila a disputelor si, deloc de neglijat, costurile vizibil reduse.

Sa apelezi la mediator seamana putin cu o vizita facuta psihologului, esti introdus in realitatea problemei, esti ascultat, ghidat si orientat spre solutionarea cat mai rapida a problemei cu care te confrunti.

Cand miza este destul de mare si nu doresti sa iti pierzi toate resursele de energie prin salile de judecata, ia in considerare testarea acestei proceduri rapide care sa vina in acordul ambelor parti.

Medierea reprezinta calea extrajudiciara care vine in solutionarea cauzelor civile, penale sau comerciale, punand accent pe interesele partilor si mai putin pe aspectele juridice ale problemei.

Astfel, chiar daca esti intr-o disputa cu vecinul de scara, cu partenerul de afacere sau, mai rau, cu viitorul fost sot, medierea te poate ajuta sa scapi de tribunal.

Sarcina mediatorului este aceea de a-ti transforma conflictul intr-o intelegere, generand optiuni si oferind o perspectiva benefica ambelor parti, accesand zona de compromis. Altfel spus, se intra intr-o stare de negociere care vizeaza un rezultat favorabil partilor, nepartinitor.

Analogia cu vizita la psiholog este pertinenta, avand in vedere aspectul confidentialitatii si al rezolvarii traumelor, de data aceasta nu neaparat de ordin emotional.

Sa mergem la expozitie! Pe culoar, drept inainte, gasiti Tabloul Mediatorilor, din curentul Arta Medierii!

Alegerea unui mediator este o actiune simpla, Monitorul Oficial publicand anual Tabloul Mediatorilor, o lista actualizata de catre Consiliul de Mediere.

Din aceasta lista, prin comun acord, partile apeleaza la un mediator care, in primul rand, ii introduce in etapa de informare asupra acestui proces, o etapa prealabila la procedura propriu-zisa si care nu implica un onorariu. Dupa informare, poti decide daca solutionarea litigiului sta in mana medierii.

Chiar daca procesul tau este pe rol, poti cere in continuare o sedinta cu un expert in mediere, fapt care poate duce la incheierea litigiului pe cale amiabila si intr-un timp considerabil mai scurt.

Decizia partilor dupa etapa de informare va fi inmanata instantei judecatoresti sub forma unui proces verbal emis de mediator, in care este explicat rezultatul sedintei.

Taxa de timbru poate fi restituita
Nu trebuie sa apelezi doar la un singur mediator, fiecare parte isi poate alege un expert in mediere care sa ii apere interesele si care sa orienteze partile spre alegerea unei decizii favorabile pentru ambele. Un aspect deloc de neglijat il reprezinta posibilitatea primirii inapoi a taxei de timbru, asta in cazul in care litigiul a fost solutionat in totalitate si are un caracter irevocabil.

Apelarea la aceasta forma de solutionare a unui litigiu te ajuta sa anticipezi problemele cu care te poti confrunta in caz de proces, resursele materiale investite intr-un eventual proces si, cel mai important aspect, decizia rapida si favorabila ambelor parti.

Partaj in cateva ore!
Daca te-ai decis azi-noapte sa dai divort si ai ajuns dimineata in biroul unui specialist in mediere, poti sa iti solutionezi partajul in doar cateva ore de tratative.

Din momentul in care s-a ajuns la un consens si ambele parti sunt multumite de rezultatul negocierii, mediatorul poate inainta dosarul catre judecatorie/tribunal (daca exista un dosar pe rolul acestora, pentru a fi incuviintat de acestea) si poti sa fii scutit chiar si de plata timbrului, o suma deloc de neglijat, de altfel sau supus autentificarii notarului, pentru cazurile cand legea prevede indeplinirea acestei conditii (transferul dreptului de proprietate etc).

Mai mult, daca s-a ajuns totusi la un proces si, ulterior, s-a apelat la mediere, taxa de timbru poate fi restituita si in acest caz.

Sursa 

Conferinţa Naţională a Mediatorilor - ediţia 2011

Conferinţa Naţională a Mediatorilor - ediţia 2011, se va desfăşura în data de 15 decembrie 2011 în Bucureşti, la  Rin Grand Hotel, sala „Bruxelles, sub denumirea “Consiliul de mediere-responsabilitati si perspective”.

Evenimentul este organizat de Consiliul de mediere.

Principalul obiectiv este cel de a-i cunoaste pe noii membrii alesi ai Consiliului si de a crea o punte de dialog cu partenerii  cu care acesta a incheiat protocoale de colaborare.

Înregistrarea de participare se face trimiţând  o solicitare in care sa fie precizata asociatia profesionala in care sunteti membru la adresa secretariat@cmediere.ro

Au prioritate mediatorii delegati de asociatiile profesionale.(adresa catre Consiliul de mediere in care sunt mentionati mediatorii care doresc sa participe)

Mediatorii care nu sunt inscrisi intr-o asociatie profesionala pot participa la conferinta in limita locurilor neocupate de cei inscrisi deja intr-o asociatie profesionala.

Nu se percepe taxa de participare.

Pentru participanti nu se vor acorda puncte profesionale.

Agenda conferinţei se găseşte pe site, şi este actualizată pe măsură ce este confirmata participarea  invitatilor la conferinţă.

Divorțați ca soți, împreună ca părinți

Cel mai adesea, după o casnicie nereușită, auzim în preajma noastră că divorțul înseamnă finalizarea unui capitol din viața noastră și începutul altuia. Cu siguranță din anumite puncte de vedere chiar așa și este, deoarece relația soț-soție, drepturile și îndatoririle de orice natură ale soților, încetează definitiv după divorț, așa cum încetează și sentimentele pozitive, de cele mai multe ori, dacă acestea nu au încetat chiar cu multă vreme înaintea divorțului.

Toate aceste evenimente, modificări ale sentimentelor, intereselor, drepturilor, îndatoririlor, precum și ale statutului nostru lasă în urmă un loc, un spațiu în care, de regulă, punem altceva. Însă, în situația în care cei doi sunt și părinți, nu numai soți/foști soți, acel spațiu în care se pune altceva, metaforic vorbind, trebuie să aibă o clauză specială, pe viață, sau ar trebui să aibă.

Astfel, este necesar să conștientizăm că o parte, foarte importantă, din vechiul capitol al vieții noastre va avea, și este firesc să aibă, o continuitate și în următorul capitol, acea parte fiind ceea care cuprinde rolul de părinte.

De aceea, trebuie să gestionăm situația cu maturitate atât în timpul divorțului cât și după divorț, concentrându-ne pe interesul superior al copilui nostru, fără a ne lăsa cuprinși de egoism și acte de vendetă personală, iar atunci când nu reușim să facem acest lucru singuri, este bine să știm că putem apela la ajutorul unui mediator pe care să-l învestim cu încrederea noastră pentru a ne ajuta să depășim momentele de blocaj.

Analizând foarte pe scurt lucrurile, legal vorbind, dacă în ce privește relația dintre noi, ca adulți, putem dispune așa cum dorim, fiind un drept al nostru să fim sau nu căsătoriți, în ce privește relația fiecăruia dintre noi cu copilul, nu avem nici drept de renunțare, nici drept de cenzură, copiii nefiind un bun la care să renunțăm sau de care să dispunem așa cum ne convine nouă.

Statutul de părinte pe care ni-l oferim unul celuilalt, ca soți/iubiți, este un privilegiu și o obligație pe care împreună le facem posibile, acceptând ca celălalt să fie părintele copilului nostru. Astfel că, învestindu-ne cu această încredere reciproca, nu putem și nu avem dreptul ca mai apoi să tăgăduim rolul pe care ni l-am asumat și oferit liber, cum nu putem și nu avem dreptul de a neglija, manipula sau răni copiii, consecințe inocente născute din faptele noastre.

Mai cu seamă după divorț, uneori suntem tentați să credem că celălat nu este un părinte bun, că poate nu este suficient de inteligent, prezentabil, atent, bogat, iubitor sau bun exemplu, dorindu-ne pentru copilul nostru părintele ideal. Și nu este nimic rău în a visa că lucrurile ar putea să fie astfel intr-o zi. Însă, nu trebuie să uităm că părintele pe care copilul nostru îl are, pe acela el îl iubește, iar acest lucru nu se va schimba niciodată, oricât de multă atenție, afecțiune, bogăție și sprijin i-ar acorda o altă persoană care la un moment dat ar putea să devină partenerul nostru de viață.

Trebuie să înțelegem că și după divorț, pentru copilul nostru rămânem împreună părinți, acei părinți pe care îi iubește în mod egal, care sunt centrul universului lui, care trebuie să ofere siguranță, echilibru și mai cu seamă exemplul personal, indiferent de sentimentele și interesele noastre schimbătoare ca adulți.

Desigur, există și situații speciale, situații în care din motive temeinice (violență/abuz/traume etc) se apelează numai la instanța de judecată, care decide dacă prezența în viața copilului a unuia sau a ambilor părinți servește sau nu interesului superior al copilului, însă acestea sunt situații de excepție care ies din sfera normalului și firescului relațiilor părinți-copii și trebuie tratate ca atare.

Mediator CALINA SORESCU

Ce spune legea despre violenta in familie?

Medierea in cazurile de violenta

Cazurile de violenta in familie pot fi supuse medierii la cererea partilor. Persoanele cu atributii in instrumentarea unui caz de violenta in familie vor indruma partile in acest sens.

Prevenirea situatiilor conflictuale si medierea intre membrii familiei se realizeaza prin intermediul consiliului de familie sau de catre mediatori autorizati. Medierea nu impiedica desfasurarea procesului penal sau aplicarea dispozitiilor prezentei legi.

Consiliul de familie este asociatia fara personalitate juridica si fara scop patrimonial, formata din membrii familiei care au capacitate deplina de exercitiu, conform legii.
Nu pot exercita calitatea de membru al consiliului de familie cei care, potrivit legii, sunt in executarea unei pedepse sau masuri privative de libertate ori care, pentru a participa la lucrarile consiliului de familie, ar trebui sa incalce interdictia de a parasi localitatea.
In consiliul de familie participa si tutorii, pentru membrul de familie pe care il reprezinta. Intrunirea consiliului de familie se poate face la propunerea unuia dintre membrii acestuia sau a asistentului familial. 

Persoanele desemnate de autoritatile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenta in familie vor avea urmatoarele atributii principale: 

a)    monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deservita; culegerea informatiilor asupra acestora; intocmirea unei evidente separate; asigurarea accesului la informatii la cererea organelor judiciare si a partilor sau reprezentantilor acestora;
b)    informarea si sprijinirea lucratorilor politiei care in cadrul activitatii lor specifice intalnesc situatii de violenta in familie;
c)    identificarea situatiilor de risc pentru partile implicate in conflict si indrumarea acestora spre servicii de specialitate;
d)    colaborarea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazurilor, in conformitate cu legislatia in vigoare;
e)    indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii;
f)    solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii;
g)    instrumentarea cazului impreuna cu asistentul familial.

In cazul comiterii actelor de violenta in familie, organele de politie intervin la sesizarea victimei, a altui membru de familie sau a unei autoritati. Lucratorul de politie va anunta imediat autoritatea competenta la nivel local, in legatura cu situatia victimei.

Masuri de protejare a victimelor violentei in familie

In cursul urmaririi penale sau al judecatii instanta de judecata, la cererea victimei sau din oficiu, ori de cate ori exista probe sau indicii temeinice ca un membru de familie a savarsit un act de violenta cauzator de suferinte fizice sau psihice asupra unui alt membru, poate dispune, in mod provizoriu, una dintre masurile prevazute la art. 113 si 114 din Codul penal, precum si masura interzicerii de a reveni in locuinta familiei.
Masurile prevazute inceteaza la disparitia starii de pericol care a determinat luarea acestora. Masurile prevazute se dispun de instanta de judecata prin incheiere motivata.
Cate un exemplar al incheierii se inmaneaza partilor, iar in cazul lipsei unei parti, incheierea se afiseaza la usa locuintei.
Incheierea instantei poate fi atacata separat cu recurs, in termen de 3 zile de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei lipsa. Recursul nu este suspensiv de executare.

Persoana cu privire la care s-a luat una dintre masurile prevazute la articolul anterior poate cere oricand, in cursul procesului penal, instantei competente sa judece fondul cauzei revocarea masurii cand temeiurile care au impus luarea acesteia au incetat.

Sanctiuni
Constituie contraventii, daca, potrivit legii penale, nu constituie infractiuni, si se sanctioneaza cu amenda intre 10.000.000 lei si 50.000.000 lei urmatoarele fapte:
a) refuzul primirii in adapost ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivata a asistentului familial, ingrijire medicala gratuita celui aflat in suferinta vizibila, pentru inlaturarea consecintelor violentelor;
b) nesesizarea de catre asistentul familial, in conditiile prevazute la art. 13 alin. (2), a Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie, respectiv a serviciului public specializat de la nivel local;
c) schimbarea destinatiei adapostului.
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 5.000.000 lei si 10.000.000 lei refuzul parasirii adapostului, indiferent de motiv, in momentul in care conditiile care au determinat internarea au disparut.
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 5.000.000 lei si 10.000.000 lei incercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a patrunde in incinta adapostului in care se afla sau crede ca se afla victima.
Contraventiile se constata si sanctiunile se aplica, conform legii, de catre asistentii familiali, primar sau imputernicitii acestuia.
Contraventiilor le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.

Av. Coltuc Marius
Casa de avocatura Coltuc SURSA

PROIECT DE LEGE PENTRU MODIFICAREA SI COMPLETAREA LEGII PRIVIND MEDIEREA SI ORGANIZAREA PROFESIEI DE MEDIATOR

In forul de dezbatere al Senatului a fost inscrisa propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu termen de consultare pana la data de 22 ianuarie 2012.

Art. 2 alin (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează, având următorul conținut: „Art. 2 alin (1) Dacă legea nu prevede altfel, părțile, persoane fizice sau persoane juridice, vor recurge la mediere, inclusiv după declanșarea unui proces în fața instanțelor competente, in vederea soluționarii pe această cale a conflictelor în materie civilă, comercială, de familie, în materie penală, precum și în alte materii, în condițiile prevăzute de prezenta lege.”

Art. 43 alin (2^1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează, având următorul conținut:: „Art. 43 alin (2^1) Înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, părţile pot încerca soluţionarea litigiului prin mediere în conflictele născute în următoarele domenii:

a) În domeniul protecţiei consumatorilor, când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unor produse sau servicii defectuoase, a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate, a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi agenţii economici, ori a incălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;

b) În materia dreptului familiei;

c) În domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională (cauzele de malpraxis), în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;

d) În litigiile de muncă izvorâte din încheierea şi încetarea contractelor de muncă;

e) În litigiile civile şi comerciale a căror valoare este sub 10.000 lei;

f) În cazul infracţiunilor unde acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate şi împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

            Înainte de sesizarea instanţei de judecată sau a organului de urmărire penală, părţile sunt ţinute să încerce soluţionarea conflictului prin mediere, sub sancţiunea prematurităţii introducerii cererii de chemare în judecată sau a plângerii penale prealabile.

Art. 49 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează, având următorul conținut:: „Art. 49 Termenul de prescripţie la termenul de acţiune pentru dreptul litigios supus medierii se suspendă începând cu data iniţierii procedurii de mediere, până la închiderea acesteia, în oricare din modurile prevăzute de prezenta lege, dar nu mai mult de 90 de zile.”

La Art. 59 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, se introduc trei noi alineate, alin (1), (2) și (3), având următorul conținut:: „Art. 59 (1)  Înţelegerea părţilor poate fi suspusă autentificării notarului public ori încuviinţării instanţei de judecată, în condiţiile prevăzute la art. 63.

(2) Acordul de mediere autentificat de notar reprezintă titlu executoriu, iar, în situaţia neexecutării, partea interesată poate solicita încuviinţarea executării conform prevederilor Codului de Procedură Civilă.

(3) Când acordul de mediere se încheie inainte sau după declanşarea unui proces în faţa instanţelor, la cererea cel putin a uneia dintre părți, cu consimțământul expres consemnat în conținutul acordului de mediere al celorlalte, instanţa va pronunța o hotărâre de expedient care reprezintă titlu executoriu.”

Art. 61 alin (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează, având următorul conținut: „Art. 61 alin (1) În cazul în care conflictul a fost dedus judecății, soluţionarea acestuia prin mediere va avea loc din inițiativa părților ori la recomandarea instanței, cu privire la drepturi asupra cărora părțile pot dispune potrivit legii. Medierea va avea ca obiect soluționarea în tot sau în parte a litigiului.”

Art. 63 alin (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, se modifică, având următorul conținut: „Art. 63 alin (2) Odată cu pronunţarea hotărârii, instanţa va dispune, la cererea părţii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru.”

La Art. 63 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, după alin (2) se adaugă trei noi alineate,alin (2^1), (2^2) şi (2^3), având următorul conținut: „Art. 63 (2^1) În cazul în care părţile se vor prezenta cu acordul de mediere la primul termen de judecată, acestea vor fi scutite de achitarea taxei judiciare de timbru.”

(2^2) În termen de zece zile de la primirea acordului de mediere, instanța va elibera hotărârea de expedient. (2^3) În situația încheierii unui acord, mediatorul este obligat să depună, la organul de urmarire penală sau la instanţa competentă, acordul de mediere şi procesul verbal de încheiere a medierii în formă autentică şi în format electronic.”

Art. 64 alin (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează, având următorul conținut: „Art. 64 alin (1) Vor fi rezolvate prin mediere neînțelegerile dintre soți privind continuarea căsătoriei, exercițiul drepturilor părintești, stabilirea domiciliului copiilor, contribuția părinților la întreținerea copiilor, precum și orice alte neînțelegeri care apar în raporturile dintre soți cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii.”

Art. 67 alin (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează, având următorul continut „Art. 67 alin (2) În cazurile prevăzute la art. 43 alin (2^1), persoana vătămată şi făptuitorul vor încerca soluţionarea litigiului pe calea medierii.”

SURSA

Codul European de Conduita pentru Mediatori

Acest Cod de conduita stabileste un numar de principii pe care mediatorii

individuali se hotarasc în mod voluntar sa le urmeze prin propria

responsabilitate. Acesta se intentioneaza a fi aplicabil tuturor tipurilor de

mediere, în materie civila si comerciala.

De asemenea, un astfel de angajament poate fi facut si de organizatiile care

furnizeaza servicii de mediere prin solicitarea de a respecta Codul adresata

mediatorilor care activeaza sub auspiciile respectivei organizatii.

Organizatiile au ocazia de a pune la dispozitie informatii privind masurile luate

pentru a sprijini respectarea codului de catre mediatorii individuali prin training,

evaluare si monitorizare, de exemplu.

În vederea scopurilor Codului, Medierea este definita ca fiind orice proces în

care doua sau mai multe parti sunt de acord cu numirea unei a treia parti _ de

aici înainte „mediatorul”_ pentru a ajuta partile la rezolvarea unei dispute

ajungând la o întelegere fara adjudecare si indiferent de modul în care este

numit acest proces sau felul în care se face referire de obicei la acesta în fiecare

stat membru.

Aderarea la acest Cod se face fara vreun prejudiciu la legislatia nationala sau

contrar regulilor ce reglementeaza profesiile individuale.

Organizatiile care furnizeaza servicii de mediere pot dezvolta coduri mai

detaliate adaptate contextului lor specific sau tipurilor de servicii de mediere

oferite precum si cu privire la domenii specifice cum ar fi medierea cazurilor

familiale sau medierea comerciala.

Codul European de Conduita pentru Mediatori

1. COMPETENTA SI NUMIREA MEDIATORILOR

1.1. Competenta

Mediatorii vor fi competenti si vor cunoaste procesul de mediere.

Factorii relevanti vor include training adecvat si actualizare continua a

educatiei lor si a practicarii abilitatilor si tehnicilor de mediere, având legatura

cu orice standard relevant sau scheme de acreditare.

1.2. Numirea

Mediatorul va stabili cu partile datele convenabile la care sa aiba loc medierea.

Mediatorul trebuie sa se raporteze la experienta si competentele sale de a

conduce medierea înainte de a accepta numirea si la cerere, sa dezvaluie

partilor informatii referitoare la experienta si practica sa.

1.3. Publicitatea/Promovarea Serviciilor Mediatorului

Mediatorii pot promova activitatea lor într-un mod realist demn si profesionist.

2. INDEPENDENTA SI IMPARTIALITATEA

2.1. Independenta si Neutralitate

Mediatorul nu trebuie sa actioneze, sa înceapa sa actioneze, sau sa continue sa

actioneze înainte de a dezvalui orice circumstante care pot sau care pot fi

interpretate ca fiind capabile sa afecteze independenta sau pot constitui conflict

de interese.

Datoria de a dezvalui aceste informatii este o obligatie continua pe durata

întregului proces de mediere.

Astfel de circumstante vor include:

- orice relatie personala sau de afaceri cu una dintre parti,

- orice interes financiar sau de alta natura direct sau indirect în rezultatul

medierii, sau

- mediatorul sau un membru al firmei sale sa actioneze în alta calitate decât cea

de mediator pentru una dintre parti.

În astfel de cazuri mediatorul poate doar sa accepte sau sa continue medierea

cu conditia sa fie sigur ca este capabil sa duca la bun sfârsit medierea având

deplina independenta si neutralitate pentru a garanta întreaga impartialitate si

cu conditia ca partile sa fie de acord cu aceasta în mod explicit.

2.2. Impartialitatea

Tot timpul mediatorul trebuie sa actioneze vizibil cu impartialitate fata de parti

si sa se angajeze sa trateze toate partile în mod egal în conformitate cu

procesul de medierea.

3. ACORDUL, PROCESUL, ÎNTELEGEREA SI TAXELE ÎN MEDIERE

3.1. Procedura

Mediatorul se va asigura ca partile participante la mediere înteleg caracteristicile

procesului de mediere si rolul mediatorului si al partilor în acest proces.

Mediatorul se va asigura în particular ca înainte de începutul medierii partile au

înteles si au fost de acord în mod expres cu termenii si conditiile acordului de

mediere incluzând în particular orice prevederi aplicabile legate de obligatiile de

confidentialitate ale mediatorului si ale partilor.

Acordul de mediere va fi redactat în scris la cererea partilor.

Mediatorul va conduce procedurile într-o maniera adecvata tinând cont de

circumstantele cazului incluzând posibile dezechilibre de putere si puterea legii,

orice dorinte pe care partile le pot exprima si nevoia pentru o întelegere

prompta a disputei. Partile vor avea libertatea de a se pune de acord cu

mediatorul în privinta unei set de reguli sau cu maniera în care se va derula

medierea.

Mediatorul poate audia partile separat în cazul în care considera ca este util.

3.2. Corectitudinea Procesului

Mediatorul se va asigura ca toate partile au oportunitati adecvate de a fi

implicate în procesul medierii. Daca mediatorul considera ca este potrivit, va

informa partile si va opri medierea daca:

- se ajunge la o întelegere pe care mediatorul o considera a fi ilegala si care nu

se poate aplica având în vedere circumstantele si competenta mediatorului în a

face o astfel de evaluare, sau

- mediatorul considera ca din continuarea medierii nu va rezulta o întelegere

(acord)

3.3. Finalul Procesului

Mediatorul va lua masurile adecvate pentru a se asigura ca indiferent de

întelegerea la care se ajunge partile cunosc si înteleg conditiile si termenii

aceste întelegeri.

Partile se pot retrage oricând din mediere fara sa ofere vreo justificare.

La cererea partilor, în limitele competentei sale, mediatorul poate informa

partile de modul în care pot formaliza acordul si asupra posibilitatilor

de valabilitate al acestuia.

3.4. Taxe

În cazurile în care nu s-au furnizat anterior, mediatorul trebuie sa ofere partilor

informatiile complete asupra modului de remunerare pe care intentioneaza sa-l

aplice. Nu va accepta medierea înainte ca toate partile vizate sa fi acceptat

principiile remunerarii sale.

4. CONFIDENTIALITATE

Mediatorul va mentine confidentiale toate informatiile provenite din mediere sau

având legatura cu aceasta, incluzând faptul ca medierea va avea sau a avut loc,

cu exceptia cazurilor în care o impune legea sau bazat pe politica publica. Orice

informatie confidentiala aflata de mediatori de la una dintre parti nu va fi

dezvaluita celeilalte parti decât cu acordul celei dintâi sau daca legea o impune.