Medierea, soluţie pentru conflictele din familie
În cadrul lucrărilor s-a atras atenţia asupra necesităţii promovării medierii ca alternativă a procesului
Medierea, ca formă de soluţionare a conflictelor, a fost legiferată în România, fără însă a exista o obligativitate a alegeri acestei căi. Pentru că, mai ales în ceea ce priveşte conflictele familiale, medierea poate fi cea mai optimă variantă, preferabilă unui proces în faţa instanţei de judecată, vineri, 21 octombrie 2011, la Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu-Mureş a avut loc ediţia a 3-a a seminarului ştiinţific World Theory and Practice on Conflict Mediation, tema de anul acesta fiind Medierea conflictelor familiale.
Invitat special al evenimentului a fost Excelenţa Sa François Farah, Reprezentantul Fondului ONU pentru Populaţie pentru România, Director de ţară UNFPA pentru Macedonia, Moldova şi Serbia, Responsabil pe probleme de securitate ONU în România. “Orice investiţie în mediere, sau pledoarie pentru aceasta, ca instrument sau abordare pentru soluţionarea conflictului, la orice nivel, poate avea un impact pe termen lung asupra păcii sociale şi a bunăstării dintr-o comunitate şi dintr-o societate. Fără îndoială, medierea se va dovedi eficientă în reducerea tuturor formelor de violenţă, inclusiv violenţa domestică şi violenţa împotriva femeilor, şi în promovarea înţelegerii, dialogului, respectului pentru altul şi amabilităţii ca mod de organizare a societăţii şi a familiei, precum şi în cadrul şi între grupurile individuale şi sociale”, a explicat Farah.
La rândul său, prof. univ. dr. Teodor Bodoaşcă, decanul Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii “Dimitrie Cantemir” a vorbit despre necesitatea unei schimbări de mentalităţi în ceea ce priveşte modalităţile disponibile de soluţionare a conflictelor. “Într-adevăr, timp de secole, justiţiabilul român, având doar posibilitatea legală a procesului pentru soluţionarea diverselor litigii, are adânc înrădăcinată convingerea că procesul este singura cale sigură pentru a ajunge la dreptate. Deci, reticenţa faţă de mediere ţine, mai ales, de mentalitate. În context, exprim convingerea că diversele iniţiative de promovare a medierii, precum cea la care participaţi astăzi, pot doar contribui la realizarea schimbării. Singură însă, activitatea de promovare, indiferent de generozitatea, amplitudinea şi intensitatea ei, nu poate reuşi să schimbe spectaculos mentalitatea faţă de „proces” şi „mediere”. Pentru a prolifera, medierea ar trebui impusă legislativ, aşa cum a fost impus şi procesul”, a spus acesta.
