Vrei să divorţezi repede, fără termene şi alte bătăide cap date prin judecătoriile din România?Apelează la mediere! Sună ca o reclamă şi poate aşaar trebui să fie.
Noul Cod civil intrat în vigoare la 1 octombrie 2011 acordăo importanţă deosebită înţelegerii între părţi. În acestmoment există 1.418 mediatori autorizaţi, înscrişi la secţiafinanciară. Pentru a înţelege mai bine cum funcţioneazămedierea şi când putem apela la ea am vorbit cu AncaElisabeta Ciucă,preşedinteleConsiliului deMediere.
„Noul Cod acordă un loc mult mai important înţelegerii între părţi. Să luăm cazul unor soţi care la un moment dat decid de comun acord să pună capăt căsătoriei. Ei pot foarte bine sănegocieze direct şi să-şi împartă bunurile. Se poate întâmpla acest lucru cu ajutorul avocaţilor care îndeamnă întotdeauna părţile să găsească modul cel mai puţin dureros, şidin punctul de vedere al timpului şi al banilor pe care îi cheltuiesc. Atunci poate să apară o tranzacţie. Pe de altă parte, Codul dă şi posibilitatea unui ajutor, neutru şi imparţial, acordat de mediator pentru a putea ajunge la o înţelegere”, ne-a declarat Ciucă.
Noutatea din Cod a apărut datorită Directivei 52 adoptate la nivel european. Potrivit mediatorilor, Uniunea Europeană este interesată să pună un accent mult mai mare pe rezolvarea litigiilor în afara Curţii. Toată Europa este sufocată de multitudinea proceselor, de costurile extrem de mari - şi sociale şi bugetare.
Ce face un mediator
În primul rând, trebuie reţinut că mediatorul nu este un judecător privat. Nu este nici măcar o persoană care să vină şi să formuleze o soluţie şi părţile să fie de acord cu ea. Obiectivul mediatorului este să contruiască o strategie prin care să poată să aducă la discuţie pe cei implicaţi într-un litigiu.
„Dacă dumneavoastră sunteţi unul din cei 17 moştenitori şi nu aveţi posibilitatea să-i faceţi pe ceilalţi să vină la masa discuţiilor, mediatorul este cel care, prin lege, are posibilitatea acestui demers. Să ia legătura cu fiecare şi să-i cheme să găsească o soluţie pentru împărţirea bunurilor. Mediatorul este cel care se asigură că interesele părţilor sunt reprezentate prin soluţia pe care au formulat-o şi că aceasta este una legală şi care poate fi pusă în practică. Din punctul de vedere al legislaţiei există o serie de avantaje. Statul îţi dă un bonus că tu ai acceptat medierea şi astfel ai degrevat instanţa de un proces care putea dura ani întregi, returnându-ţi taxele de timbru pe care le-ai plătit. O altă noutate a Codului civil este aceea că se poate ajunge la o înţelegere înainte de intrarea cu o cerere pe rolul instanţei, iar aceasta doar să încuviinţeze înţelegerea. Deci se poate utiliza medierea şi înainte, nu neapărat că te-a trimis judecătorul. Avem medieri inclusiv între soţi care nu vor să divorţeze, dar care vor să îşi regleze anumite lucruri, iar pentru asta nu mai e nevoie de o încuviinţare din partea instanţei”, mai spune preşedintele Consiliului de Mediere.
Avantajele medierii
Când părţile ajung la instanţă, ele trebuie să îşi formuleze cererea de aşa manieră astfel fel încât să atingă o prevedere de lege care le-ar crea un drept. În mediere, chiar dacă subiectul este, spre exemplu, masa succesorală, moştenitorii pot să discute şi alte chestiuni decât cele care au o corespondenţă în lege.
„Ei pot să îşi clarifice nişte planuri de viitor sau nişte atitudini care au lezat pe unul sau pe altul. Probabilitatea statistică la nivel european este că peste 80 la sută dintre acordurile de mediere sunt puse în practică, faţă de doar 30 la sută dintre hotărârile instanţelor, fie ele şi definitive. Medierea durează mult mai puţin decât pe altă cale, astfel că pentru un partaj obişnuit pot fi două-trei întâlniri la mediator. Onorariul se plăteşte pentru şedinţele de mediere, dar sunt şi situaţii în care se plăteşte pe contract. El se fixează în funcţie de dificultatea cazului, nu există un plafon”, a mai comentat Ciucă.
Ce spun judecătorii
Primii interesaţi de publicitatea ce trebuie făcută medierii sunt judecătorii, deoarece pot obţine o reducere substanţială a numărului de dosare dacă fenomenul se va dezvolta rapid.
„Medierea este complementară judecăţii, dar scopurile lor sunt totuşi diferite. Mediatorul nu este şi nici nu poate fi un judecător. Cu toate acestea, recurgerea la mediere ajută la scăderea numărului de cauze aflate pe rolul instanţelor şi la reducerea cheltuielilor judiciare pentru instanţe. (...) E foarte greu de spus de câţi mediatori este nevoie. Cert este că în 2010 numărul de medieri raportat la numărul de mediatori a condus la un raport subunitar, ceea ce pare a indica faptul că sunt destui mediatori. Pe de altă parte, este mult mai importantă promovarea medierii, pentru că rămâne de multe ori o instituţie exotică, necunoscută omului de rând”, susţine Dragoş Călin, vicepreşedinte al Asociaţiei Magistraţilor Europeni care susţin Medierea.
