Manualul de acordare a custodiei/Obligativitatea medierii în cauze care privesc minori
În acest moment medierea este văzută ca un drept al părților și nu o obligație. Aceasta deși nenumărate studii arată că un proces de mediere, chiar și atunci când nu ajunge la o finalitate din punct de vedere legal, permite reconcilierea mai bună a disensiunilor dintre părțile aflate în conflict decât apelarea la instanța de judecată fără să se fi trecut prin procesul de mediere.[1].
Propunere
În conformitate cu noul cod de procedură civilă, judecătorul are datoria de a recomanda părților să folosească medierea în prima ședință pe fond. Atitudinea părților relativ la mediere (acceptul, respingerea nejustificată a propunerii de mediere, ne-prezentarea la mediere) ar trebui să devină un input pentru judecător în luarea deciziei de încredințare a minorilor, în cazul în care, de exemplu, una dintre părți este dispusă să urmeze calea medierii iar cealaltă parte nu. Propunerea de mediere pe care o face judecătorul devine astfel un test deosebit de util pentru a da judecătorului o imagine cu privire la capacitatea și disponibilitatea de colaborare a fiecărui părinte. Or, în conformitate cu recomandările cuprinse în manualul pentru judecători editat de către ANPDC [2], capacitatea părinților de a colabora cu cu celălalt pentru lucruri care țin de creșterea și educarea minorilor trebuie să joace un rol important în decizia cu privire la încredințarea minorului. A se vedea Algoritmul de stabilire a locuinței minorului.
Propunem ca medierea să devină o etapă obligatorie pentru tratarea dosarelor de divorț cu minori. În acest sens, la prima înfățișare instanța ar trebui să să oblige părțile să urmeze procedura medierii, numind în acest sens, prin tragere la sorți, un mediator sau lăsând părinții să aleagă ei un mediator.
În cazul în care medierea este refuzată de către una dinte părți instanța ar trebui:
§ să pună în vedere părții că va fi depunctată în deciziile cu privire la stabilirea custodiei asupra minorilor (custodiei unice) sau cu privire lastabilirea reședinței minorului (cazul custodiei comune)[3].
§ să aplice o amendă civilă părții care refuză medierea[4], cuantumul amenzii civile fiind semnificativ mai mare decât costul mediu a trei sesiuni de mediere
În cazul în care medierea este refuzată de către ambele părți instanța ar trebui:
§ să aplice o amendă civilă ambelor părți[4], cuantumul amenzii civile ar trebui să fie semnificativ mai mare decât costul mediu a trei sesiuni de mediere
Beneficiile medierii pentru copil
Există nenumărate site-uri care explică beneficiile medierii din punct de vedere financiar sau din punctul de vedere al efortului celor două părți implicate. Vom încerca să detailăm aici efectele psihologice ale medierii asupra copiilor și asupra legăturilor acestora cu părintele căruia nu i s-a încredințat custodia.
§ De facto, medierea și programul de vizitare mai larg pe care aceasta îl implică, implementează încă de pe acum principiile custodiei comune deoarece prin mediere părțile aflate în conflict cu privire la cine să se ocupe de creșterea și îngrijirea copiilor după divorț se îndepărtează de poziția beligerantă și vin spre conlucrare.
§ În fapt părțile ajung să își negocieze un nou contract pentru colaborarea în viitor, cel puțin până când copiii ajung la vârsta majoratului. Astfel părțile ajung, atunci când medierea se desfășoară cu succes să clarifice și, cel mai important, să subscrie fiecare dintre ele, la un plan de îngrijire în care ambii părinți se implică pe o bază regulată
§ Cele mai importante efecte pentru copii sunt:
§ Medierea permite părinților nerezidenți să își vadă copiii mult mai des (fiind stimulați și de atitudinea părintelui rezident)
§ Contactele telefonice dintre părintele nerezident și copil sunt mai frecvente
§ Părinții nerezidenți sunt mai implicați în aspectele care țin de disciplina copiilor, îngrijirea personală, pregătirea morală, în participarea la petrecerile și evenimentele școlare importante, în activitățile de recreere
§ Mai multe informații cu privire la efectele benefice ale medierii pot fi citite în
§ Studiul Prof. Roland Proksch publicat în Germania [5]
§ Studiul Emery publicat în SUA [6]
§ Reflectie in interesul superior al copilului articol scris de către psihologul mediator Carmen Borlean poate fi consultat aici
§ Articolul Medierea în disputarea custodiei minorilor publicat de către psihologul și mediatorul Camelia Borlean în RevistaMedierea, se poate descărca de aici
Suportul legal
Codul de procedură civilă
§ Art. 131: În fața primei instanțe judecătorii au datoria de a încerca împăcarea părților. În acest scop ei pot solicita înfățișarea personală a părților, chiar dacă acestea sunt reprezentate. Dacă părțile se împacă, judecătorul va constata condițiile împăcării în cuprinsul hotărârii pe care o va da. Dispozițiile art. 273 sunt aplicabile.
Legea medierii nr. 192/2006, Capitolul VI, Secțiunea 1: Dispoziții speciale privind conflictele de familie
§ Art. 2 punctul (1): Dacă legea nu prevede altfel, parțile, persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv după declanșarea unui proces în fața instantelor competente, convenind să soluționeze pe această cale orice conflicte în materie civilă, comercială, de familie, în materie penală, precum și în alte materii, în condițiile prevăzute de prezenta lege. (…)
§ Art. 2 punctul (3): Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-și soluționa disputele prin mediere atât în afara, cât și în cadrul procedurilor obligatorii de soluționare amiabilă a conflictelor prevăzute de lege.
§ Art. 64 punctul (1): Pot fi rezolvate prin mediere neînțelegerile dintre soți privind continuarea căsătoriei, exercițiul drepturilor părintești, stabilirea domiciliului copiilor, contribuția părinților la întreținerea copiilor, precum și orice alte neînțelegeri care apar în raporturile dintre soți cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii.
§ Art. 6141 din Legea 202/2010[7] În fața instanței de fond, aceasta va stărui pentru soluționarea divorțului prin ințelegerea părților. În cazul în care judecătorul recomandă medierea, iar părțile o acceptă, acestea se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea parților. După informare, părțile decid dacă acceptă sau nu soluționarea divorțului prin mediere. Până la termenul fixat de instanță, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părțile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul sedinței de informare.
§ În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 752 din data de 11 noiembrie 2010 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 1084/2010 pentru modificarea și completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.434/2004, în această hotărâre se specifică responsabilitatea de a identifica situațiile de risc (pentru parțile implicate în situatii de violenta în familie) și a îndruma părțile către servicii de specialitate sau către mediere mediere. [8]
§ dispozițiile art. 42 alin.1 și alin. 4 C.fam, potrivit cărora "instanța judecătorească va hotărâ, odată cu pronunțarea divorțului, căruia dintre părinți vor fi încredințați copiii minori (…) învoiala părinților privitoare la încredințarea copiilor și la contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a acestora va produce efecte numai dacă a fost încuviințată de instanța judecătorească". [9]
Modelul Canadian
§ Modelul canadian cu privire la încredințarea copiilor dă o primă șansă medierii. Acest model a fost de altfel preluat de către organismele implicate în drepturile copiilor după cum se vede în Manualul Judecătorilor.
§ În Manitoba (provincie a Canadei) părinții pot lucra împreună pentru a ajunge la un aranjament cu privire la custodie prin mediere, aranjament pe care apoi trebuie să îl supună aprobării instanțelor de judecată. Instanța decide apoi asupra acestui aranjament propus de către părinți luând în considerare interesul superior al copilului. În determinarea interesului superior al copilului, instanța va lua în considerare cine s-a ocupat de copil înainte de separarea părinților; relațiile pe care le are copilul cu fiecare dintre părinți; abilitățile parentale ale fiecăruia dintre părinți; orice evidență cu privire la violența în familie; starea psihică a copilului;suportul pe care familiile extinse din partea fiecărui părinte îl oferă; orice problem legate frați și surori vitregi; și dacă copilul are anumite nevoi speciale. Părinții de asemenea ar trebui să considere acești factori când negociază aranjamentul relativ la custodia asupra minorilor.[10]
Acțiuni de popularizare a medierii recomandate la nivelul Judecătoriilor
Informarea justițiabililor cu privire la instituția medierii
§ Citațiile trimise de către judecătorii către justițiabili să conțină un paragraf care să facă apel la mediere[11] ca metoda recomandată de rezolvare a conflictelor. A se vedea exemplu judecătoriei Mangalia și a judecătoriei Oradea Link. Texul recomandat:
§ “În temeiul art. 6 din Legea nr. 192/2006 vă reamintim ca rolul medierii este acela de a ajuta părțile să își soluționeze în mod amiabil conflictul, cu un consum financiar, de timp, și de energie mai redus decât în procesul obișnuit desfășurat în fața judecătorului, și în condiții de confidențialitate. Medierea este posibilă în cauzele civile, comerciale, de dreptul familiei, de dreptul muncii. De asemenea, este posibila în procesele penale având ca obiect infracțiuni urmăribile la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar pentru celelalte infracțiuni numai cu privire la pretențiile civile ale victimei împotriva infractorului. Cu precădere în cauzele civile care implică minori medierea are un efect benefic asupra minorilor și relațiilor acestora cu cei doi părinți de aceea vă recomandăm să apelați la un mediator. Pentru identificare a unui mediator accesați site-ul www.cmediere.ro”
Pentru părinți
§ Model de plan parental pe care, e util să îl completeze împreună sau ajutoați de către un mediator. TBD
§ Modelul unui acord de mediere în custodie comună legală (propus de către psihologul Borlean Camelia, psiholog al Curții de Apel Oradea)
Încheierea unui protocol de colaborare cu Asociația mediatorilor din județ
§ Protocolul se poate descărca de aici
§ Afișarea unui tabel al mediatorilor autorizați din raza localității respective preluat trimestrial de pe site-ul http://www.cmediere.ro sau de pe alt sit al asociației mediatorilor din județ
Referințe
1. ↑ A se vedea rezultatele cercetătorului Emery, care demonstrează, în baza unui studiu desfășurat pe mai bine de 12 ani de zile, importanța medierii în rezolvarea diferențelor de opinie cu privire la custodia minorilor sau metodele de creștere și educare. Concluziile studiului se pot descărca de aici
2. ↑ Manualul se poate descărca de AICI
3. ↑ capacitatea fiecărui părinte de a colabora cu cu celălalt este un criteriu important pentru stabilirea intersului superior al copilului, conform manualului ANPDC
4. ↑ 4,0 4,1 Idee preluată din pe modelul englez care forțează justițiabilii să se medieze prin faptul că prețul plătit pentru disputa în instanță este semnificativ mai mare decât cel plătit la mediator. Articol din ziarul Capital, ediția din 8 noiembrie 2010: "În Marea Britanie cine refuză medierea trebuie să suporte costurile procesului indiferent de rezultat în schimb cel ce a acceptat medierea este scutit de anumite taxe" conform celor afirmate de Gavin Lightman, președintele „Asociației europene a judecătorilor care susțin medierea”. Articolul complet se poate consulta aici
5. ↑ Un sumar se regăsește aici. Raportul complet al Dr. Proksch către Guvernul Germaniei Federale se regăsește aici îngermană și aici în traducere bilingvă.
7. ↑ Legea 202/2010 Mica reforma a Justiției se poate consultaaici sau de poate descărca în format PDF de aici
10. ↑ In Manitoba parents can work together on a custody agreement and submit it to the court. If the parents are not able to cooperate on one, the court will decide all of the matters concerning custody. The court will decide on a custody agreement that is in the best interest of the child. When determining what is in the best interest of the child, the court will consider the care of the child before the separation; the relationship between the child and each of the parents; parenting ability; any family violence; the parents' mental, physical, and emotional health; the parents' and child's schedules; the support systems of the families; any sibling issues; and if the child has special needs. Parents should also consider these factors as they create their custody agreements.
