Instituția mediatorului public

"În ultimii ani am asistat la o escaladare a conflictului interinstituțional, mai ales în ceea ce privește conflictul dintre puterea legislativă reprezentată de Parlament și puterea executivă reprezentată de Guvern și Președinte. Mai mult, în ultimul an am asistat și la un conflict între Guvern și Președinte. Nici conflictele dintre puterea judecătorească reprezentată de Consiliul Superior al Magistraturii și puterea legislativă și executivă nu au lipsit în ultimii ani. Toate acestea, în contextul în care potrivit art. 80 alin. 2 din Constituție, Președintele României exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.(...) 

Este nevoie, prin urmare, de existența unei instituții cu rol de mediere, consacrată la nivel constituțional, cu atribuții, organizare și funcționare clar stabilite în Legea fundamentală, care să medieze între cetățeni și instituții. Instituția Mediatorului Public a apărut ca un concept ce descrie o alternativă la actuala reglementare a instituției Avocatului Poporului și care este menționată și în Raportul Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional din România. Indiferent că alegem denumirea de Mediator Public sau cea de Avocat al Poporului este cert faptul că trebuie să redefinim acest concept și instrumentele pe care această instituție le are la dispoziție pentru reprezentarea intereselor publice.(...)

Aşadar, indiferent dacă păstrăm denumirea „Avocatul Poporului” sau alegem o altă denumire precum „Mediatorul Public”, acesta va trebui să aibă în continuare posibilitatea de a sesiza organele de urmărire penală, instanța de judecată sau Curtea Constituțională. Se va schimba însă abordarea, punându-se mai mult accent pe identificarea unor soluții amiabile și pe formularea unor recomandări de îmbunătățire a activității instituțiilor, în vederea valorificării drepturilor cetățenești prevăzute de lege.

Modelele la nivel mondial în această materie variază de la posibilitatea Ombudsmanului de a propune părților soluții de rezolvare a diferendului (Noua Zeelandă, Pakistan) la posibilitatea acestuia de a face recomandări cu privire la funcționarea diverselor instituții, de exemplu prin elaborarea și promovarea unui ghid de bune practici pentru funcționarii publici (Irlanda).

Prin urmare, noua instituție nu se va mai limita la verificarea existenței unei încălcări a unui drept sau libertăți ci va încerca să identifice acele pârghii legale care-i conferă posibilitatea cetățeanului să-și valorifice interesele. După sesizarea interesului urmărit de cetățean și identificarea posibilelor modalități de acțiune, Mediatorul Public sau Avocatul Poporului va pune în legătură cetățeanul cu instituția sau autoritatea competentă și va intermedia comunicarea dintre aceștia.(...)


Referindu-mă la persoanele care pot ocupa această funcţie, principala condiție pe care va trebui să o îndeplinească Mediatorul Public va fi cea referitoare la integritate. Prestigiul și profesionalismul vor fi condiții esențiale pentru ca mediatorul să se bucure de încrederea cetățenilor, dar și de încrederea instituțiilor. Atât la nivel teritorial, cât și la nivel central instituția Mediatorului Public va trebui să cuprindă mediatori specializați pe diferite domenii, pentru a facilita comunicarea cetățean – instituții, autorități și care vor avea și rolul de a formula recomandări cu privire la funcționarea acestor instituții și autorități".

machiavelli.ro