Noul Cod de Procedură Civilă (NCPC) vine cu schimbari, incepand de azi

   Noul Cod de Procedură Civilă (NCPC) va fi aplicat acţiunilor introduse în justiţie începând de astăzi. Procesele civile iniţiate înainte de 15 februarie 2013 se vor judeca după procedura veche. Principalele noutăţi pe care le aduce NCPC sunt legate de procedura fixării primului termen de judecată, obligativitatea privind informarea la mediere, modificarea procedurii citării şi privitoare la competenţa materială a instanţelor. Chiar dacă s-ar impune noi resurse materiale şi de personal pentru o bună desfăşurare după aceste noi reguli, instanţele vrâncene se vor adapta din mers, cu ceea ce deţin deja.

    Procesele care vor fi introduse începând de astăzi, vor fi supuse unei proceduri noi. Scopul esenţial al noului cod este „crearea în materia procesului civil a unui cadru legislativ modern care să răspundă pe deplin imperativelor funcţionării unei justiţii moderne, adaptate aşteptărilor sociale, precum şi necesităţii creşterii calităţii acestui serviciu public“, după cum se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ. Soluţiile legislative din noul cod vizează astfel asigurarea celerităţii soluţionării cauzelor, concomitent cu îmbunătăţirea ca-lităţii actului de justiţie.

   Dispozitiile  acestui nou act normativ vor fi aplicabile numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea în vigoare a acestuia, în timp ce procesele în curs de judecată precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. În cuprinsul Noului Cod de Procedură Civilă există unele modificări cu privire la competenţa materială a instanţelor, a fost introdusă aşa numita etapă scrisă a procesului la finalul căreia dosarele nou intrate vor primi termen de judecată (după ce în prealabil au fost repartizate aleatoriu pe complete) sau au fost modificate mai multe proceduri, cum este cea a citării şi a comunicării actelor de procedură. Începând cu 15 februarie, actele de procedură se vor comunica în plic închis, care poartă menţiunea «Pentru Justiţie. A se înmâna cu prioritate»“.

În art. 194 NCPC sunt menționate elementele pe care cererea de chemare în judecată trebuie să le cuprindă, respectiv:
•datele de identificare ale părților;
•numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia și sediul profesional;
•obiectul cererii și valoarea acestuia, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare;
•motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea;
•dovezile pe care se sprijină fiecare capăt de cerere;
•semnătura.

În situația în care una dintre părți este o persoană juridică, atunci în cererea de chemate în judecată trebuie menționate denumirea și sediul social al acesteia. De asemenea, cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă și: codul numeric personal al părților persoane fizice, respectiv codul de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul, dacă părțile posedă aceste informații sau dacă au primit astfel de elemente și dacă reclamantul le cunoaște;in cazul reprezentării prin avocat, numelui, prenumelui acestuia și sediului profesional, acesta se arată atunci când cererea de chemare în judecată este formulată de o altă persoană decât titularul dreptului dedus judecății (reprezentant legal sau convențional). În situația în care reprezentarea se va face prin avocat, trebuie indicat numele, prenumele acestuia și sediul profesional. Dovada calității de reprezentant trebuie anexată cererii de chemare în judecată. Atunci când instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant, va acorda un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.

Obiectul cererii si valoarea acestuia, reclamantul este obligat să indice care sunt solicitările, pretențiile sale, iar în cazul în care una dintre acestea este evaluabilă în bani, atunci trebuie să facă evaluarea și să indice modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea valorii respective, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare.

Reclamantul trebuie să arate și dovezile pe care își întemeiază fiecare pretenție în parte. Dacă partea înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri, acestea trebuie conformate cu originalul și anexate cererii de chemare în judecată. În situația în care reclamantul înțelege să se folosească de proba cu interogatoriu, trebuie să facă mențiune despre aceasta în cererea de chemare în judecată și să solicite înfățișarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. Atunci când reclamantul solicită proba cu martori, va trebui să arate în cererea de chemare în judecată numele, prenumele și adresa acestora, astfel încât instanța de judecată să poată dispune citarea lor.

Cererea de chemare în judecată și anexele acesteia se depun în exemplare suficiente pentru comunicare pentru fiecare parte, la care se adaugă unul pentru instanță. Totodată, odată cu cererea de chemare în judecată trebuie depusă și dovada achitării taxei de timbru și timbrul judiciar, dacă acestea sunt necesare potrivit legii.

Odată depusă cererea de chemare în judecată, instanța nu o comunică în mod automat pârâtului, ci mai întâi parcurge etapa verificării și regularizării acesteia. Astfel, atunci când cererea nu îndeplinește cerințele menționate mai sus, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu mențiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse de instanță, sub sancțiunea anulării cererii. Dacă obligațiile nu sunt îndeplinite în termen, prin încheiere, dată în camera de consiliu, instanța va dispune anularea cererii. Împotriva acestei hotărâri, reclamantul va putea formula cerere de reexaminare în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii. Cererea de reexaminare se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularitățile au fost înlăturate în termen. În caz de admitere, cauza se retrimite completului inițial învestit.
Modificarea cererii de chemare în judecată după primul termen va putea fi făcută numai cu acordul expres al tuturor părților.

   Începând de astăzi, potrivit noilor reglementări din NCPC, privind executarea silită, poliţiştii de la Rutier pot sechestra maşinile debitorilor în trafic. Asta doar dacă există o hotărâre în acest sens. Executorul judecătoresc  este cel care poate cere poliţiştilor să facă acest lucru. Astfel, în cazul autovehiculelor executate silit, poliţiştii le pot ridica conducătorilor auto certificatul de înmatriculare şi cartea de identitate a maşinii, iar bunul este sechestrat. Poliţiştii de la Serviciul Rutier Vrancea ne-au precizat că acest lucru s-a întâmplat şi până acum, atunci când se stabilea că o maşină va fi valorificată şi se trimitea poliţiei documentaţia necesară pentru instituirea sechestrului. Poliţiştii vrânceni s-au confruntat deja cu astfel de cazuri în ceea ce priveşte maşinile cumpărate în leasing ale căror rate nu au fost achitate.