Calitatea de reprezentant legal a persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu o au, dupa caz, parintele, tutorele, curatorul si Comisia pentru protectia copilului. Aceleasi persoane si institutii au calitatea de ocrotitor legal in cazul minorilor cu capacitate restransa de exercitiu.
Parintii
Ø Exercita atributiile de reprezentare a copiilor lor minori, fara a deosebi daca acesti copii sunt din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati.
Ø Reprezinta copilul minor in actele juridice, in contextul mai amplu oferit de ocrotirea parinteasca, care este alcatuita din ansamblul drepturilor si indatoririlor pe care legea le pune la dispozitia parintilor in vederea cresterii si educarii copiilor minori.Dreptul parintelui de a-si reprezenta copilul minor in cadrul actelor juridice apare ca un atribut firesc al acestuia si ca urmare legiuitorul nici nu l-a reglementat in detaliu.In cazul tutorelui, aceste atributii de reprezentare sunt incredintate in situatii ce pot fi considerate de exceptie si ca atare legiuitorul intervine si reglementeaza expres dreptul tutorelui de a-l reprezenta pe copil, precizand actele pe care tutorele poate ori nu poate sa le incheie.
Potrivit art. 105, Codul familiei, prevederile legale referitoare la reprezentarea minorului de catre tutore, cat si cele privitoare la incuviintarea prealabila a actelor minorului cu capacitate restransa se aplica prin asemanare si parintilor.
Deoarece reprezentarea minorului se realizeaza in contextul exercitarii ocrotirii parintesti, principiile specifice exercitiului acestei ocrotiri isi gasesc reglementarea si in materie de ocrotiri. Dintre aceste principii merita evocate:
Ø principiul independentei patrimoniale dintre parinte si copil (art. 106, Codul familiei: “Parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui, in afara de dreptul la mostenire si intretinere);
Ø principiul egalitatii partilor in exercitarea ocrotirii parintesti si a luarii, de comun acord, de catre acestia a tuturor masurilor cu privire la persoana si bunurile copilului (art. 97, art. 98, aln. 1, Codul familiei).
De la acest principiu, care isi gaseste aplicare si in ceea ce priveste reprezentarea copilului se pot semnala doua derogari.
De la acest principiu, care isi gaseste aplicare si in ceea ce priveste reprezentarea copilului se pot semnala doua derogari.
1. Prima priveste exercitarea ocrotirii parintesti in cazul in care unul dintre parinti se gaseste in imposibilitate de a exercita aceasta ocrotire. Potrivit art. 98, aln. 2: “Daca unul dintre parinti este mort, decazut din drepturile parintesti, pus sub interdictie sau din orice imprejurare se afla in neputinta de a-si manifesta vointa, celalalt parinte executa singur drepturi parintesti si tot singur il reprezinta pe copil”.
2. Exercitarea ocrotirii parintesti de catre un parinte, in cazul divortului parintilor. Art.43, al 1, Codus familiei „Parintele divortat caruia i s-a incredintat copilul exercita, cu privire la acesta, drepturile parintesti”. Cand copilul a fost incredintat unei alte persoane sau unei institutii de ocrotire, instanta va stabili care dintre parinti va exercita dreptul de a-i administra bunurile si de a-l reprezenta si incuviinta actele.
