INTERESUL SUPERIOR AL COPILULUI - SUPORT LEGAL

1. Dispoziţiile art. 14 din Legea 272/2004 consacră dreptul fundamental al minorului de a "menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane faţă de care copilul a dezvoltat legături de ataşament”
2. Dispoziţiile art. 4 din Convenţia asupra relaţiilor personale care privesc copiii ratificată de România prin Legea nr. 87/2007 consacră dreptul fundamental atât al copilului cât şi al părintelui, de a obţine şi întreţine relaţii personale în mod constant şi nerestrictiv: "Copilul şi părinţii săi au dreptul de a obţine şi de a întreţine relaţii personale constant. Aceste relaţii personale nu pot fi restrânse sau excluse decât atunci când acest lucru este necesar în interesul superior al copilului."
3. Potrivit dispoziţiilor art. 97 din Codul Familiei ambii părinţi au aceleaşi drepturi şi îndatoriri faţă de copiii lor minori. Ei exercită drepturile lor părinteşti numai în interesul copiilor, iar potrivit dispoziţiilorart. 31 din Legea 272/2004 "Ambii părinţi sunt responsabili pentru creşterea copiilor lor. (2) Exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor părinteşti trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului şi să asigure bunăstarea materială şi spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menţinerea relaţiilor personale cu el, prin asigurarea creşterii, educării şi întreţinerii sale, precum şi prin reprezentarea sa legală şi administrarea patrimoniului său", dispoziţii legale ce se coroborează cu dispoziţiile art. 43 alin. 3 din Codul Familiei care spune:"părintele divorţat, căruia nu i s-a încredinţat copilul, păstrează dreptul de a veghea la creşterea, educarea, învăţătura şi pregătirea lui profesională."
4. În acest sens este relevantă interpretarea dată art. 31 de către ANPDC (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului) prin manualul Rolul şi responsabilităţile personalului didactic in protecţia şi promovarea drepturilor copilului (Editura Trei, Bucureşti, 2006). În acest manual se recunoaşte rolul important pe care trebuie să îl joace tatăl în creşterea şi educarea copiilor care provin din familii divorţate. Cităm: "Legea nr. 272/2004 subliniază importanţa rolului tatălui în creşterea şi educarea copiilor, precizând că ambii părinţi sunt responsabili pentru creşterea copiilor lor (art. 31.1). Această responsabilitate trebuie văzută sub forma unei implicări active în toate aspectele vieţii copilului. Tatăl trebuie să joace un rol activ în viaţa copilului – să comunice, să se joace, să se implice în activităţi comune, să stabilească şi să explice reguli – , implicarea ambilor părinţi având beneficii incontestabile pentru dezvoltarea psihosocială a copilului. Este cunoscut faptul că familiile monoparentale se numără printre grupurile sociale cele mai vulnerabile. Un copil crescut şi educat cu dragoste şi responsabilitate de ambii părinţi, chiar şi atunci când aceştia nu locuiesc împreună, are şanse mult mai mari de integrare şi reuşită socială"
5. Dispoziţiile art. 9 din Convenţia cu privire la drepturile copilului ratificată de România prinLegea nr. 18/1990 impun statelor părţi obligaţia de a "veghea ca nici un copil să fie separat de părinţii săi împotriva voinţei acestora, exceptând situaţiile în care autorităţile competente decid şi cu respectarea legilor şi a procedurilor aplicabile că această separare este în interesul suprem al copilului". Principiul neseparării copilului de părinţi emană şi din dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 272/2004 care spune: "Copilul nu poate fi separat de părinţii săi sau de către unul dintre ei, împotriva voinţei acestora, cu excepţia cazurilor expres şi limitative prevăzute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare şi numai dacă acest lucru este impus de interesul superior al copilului".
6. În acest sens s-a exprimat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, arătând în cauza Monory c. României şi Ungariei că "posibilitatea părintelui şi a copilului de a se bucura reciproc de compania celuilalt reprezintă un element fundamental al vieţii de familie, iar măsurile naţionale care stânjenesc această posibilitate reprezintă o ingerinţă în dreptul la viaţa de familie protejat de art.8, statele având obligaţia de a asigura reunirea copilului cu părintele său."
7. Totodată în cauza Ignaccolo Zenide c. României Curtea a reţinut că statul trebuie să dispună de măsuri pozitive pentru asigurarea legăturii copilului cu părintele său, ca şi în cauza Keegan c. Irlandei, (hotărârea din 6 mai 1994) prin care se recunoaşte dreptul la vizitare al părintelui căruia nu i s-a încredinţat minorul şi obligaţia pozitivă a statelor pentru a lua măsuri pentru exercitarea efectivă a acestui drept, iar în cauza Pini şi Bertini, Manera şi Atripaldi c. României Curtea a arătat că: "interesul superior al copilului impune găsirea unei familii pentru minor şi nu a unui copil pentru o famile sau părinte"
8. Art. 5 din Protocolul nr. 7 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ratificată de România la 01.09.1994 spune că "soţii se bucură de egalitate în drepturi şi în responsabilităţi cu caracter civil, între ei şi în relaţiile cu copii lor în ceea ce priveşte căsătoria, pe durata căsătoriei şi cu prilejul desfacerii acesteia iar dreptul la viaţa de familie este garantat de art. 8 din CEDO."

REFERINTE

1.     "Familia – prima Şcoală a sentimentelor" de pe blog-ul Anei Maria Drăgan

2.     Manualul "Rolul şi responsabilităţile personalului didactic în protecţia şi promovarea drepturilor copilului".

3.     Manualul "Rolul judecătorilor şi al procurorilor în protecţia şi promovarea drepturilor copilului". Paginile cele mai relevante sunt paginile 43 şi 44 care descriu pe de o parte modelul Canadian, şi pe de altă parte propun un model valabil pentru situaţia societăţii românesşti.

4.     In Manitoba parents can work together on a custody agreement and submit it to the court. If the parents are not able to cooperate on one, the court will decide all of the matters concerning custody. The court will decide on a custody agreement that is in the best interest of the child. When determining what is in the best interest of the child, the court will consider the care of the child before the separation; the relationship between the child and each of the parents; parenting ability; any family violence; the parents' mental, physical, and emotional health; the parents' and child's schedules; the support systems of the families; any sibling issues; and if the child has special needs. Parents should also consider these factors as they create their custody agreements.

5.     Sentinţa civilă 5936/2008/Sector2 din 20.06.2008 dată la Judecătoria Sectorului 2

6.     Sentinţa Nr.432/2010 din 21.01.2010 dată la Judecătoria Oradea

7.     Sentinţa Civilă nr. 2969 din 21.03.2008, dosar NR. 9267/197/2006, Judecătoria

8.     Articol Visu-Petra şi Borlean, psihologi la Curtea de Apel din Cluj şi din Oradea.

9.     Stocker, C. M.,& Youngblade, L. (1999). Marital conflict and parental hostility: Links with children's sibling and peer relationships. Journal of Family Psychology, 13, 598-609. Autori citați în articolul Visu-Petra şi Borlean

10.  Cummings, E. M. & Davies, P. T. (1994). Children and marital conflict. (New York: Guilford Press). Autori citați în articolul Visu-Petra şi Borlean