miercuri, 28 septembrie 2011

Nou cod civil pe înţelesul tuturor - CONVENŢIA MATRIMONIALĂ

În limbajul obişnuit se foloseşte sintagma contract prenupţial (care, însă, nu se suprapune identic peste reglementarea convenţiei matrimoniale).
- Noul cod civil prevede trei tipuri de regimuri matrimoniale:
1. regimul comunităţii legale,
2. regimul separaţiei de bunuri,
3. regimul comunităţii convenţionale
- Alegerea unui alt regim juridic decît cel al comunităţii legale (care era singurul permis de lege pînă la intrarea în vigoarea a noului Cod civil), se face prin încheierea unei convenţii matrimoniale: practic părţile trec de la regimul comunităţii legale la regimul comunităţii convenţionale de bunuri sau stabilesc să aleagă regimul separaţiei de bunuri;
- Convenţia matrimonială se încheie prin înscris autentificat de notarul public, cu consimţămîntul tuturor părţilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică, specială şi avînd conţinut stabilit dinainte. Nerespectarea acestor dispoziţii se sancţionează cu nulitatea absolută a actului.
- Se poate încheia : - înainte de căsătorie (şi atunci va produce efecte numai de la data încheierii căsătoriei);
- în timpul căsătoriei (şi atunci va produce efecte de la data prevăzută de
părţi sau, în lipsă, de la data încheierii ei);

Obiectul convenţiei matrimoniale
- obiectul convenţiei matrimoniale îl constituie regimul matrimonial pe care soţii îl aleg ca alternativă la regimul matrimonial legal
- convenţia matrimonială se supune dispoziţiilor legale privind regimul matrimonial ales, cu excepţia cazurilor speciale prevăzute de lege; în caz contrar, convenţia devine nulă în mod absolut;
- prin convenţie matrimonială nu pot fi încălcate regulile imperative comune tuturor regimurilor matrimoniale
- nu poate aduce atingere egalităţii dintre soţi, autorităţii părinteşti sau transmiterii moştenirii legale.

Clauza de preciput (dreptul de a lua unul sau mai multe bunuri comune înainte de partaj)
- prin convenţie matrimonială se poate conveni ca soţul supravieţuitor să preia fără plată, înainte de partajul moştenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, deţinute în devălmăşie (drept de proprietate asupra unui bun nedivizat în cotă parte) sau în coproprietate;
- poate fi stipulată în beneficiul fiecăruia dintre soţi sau numai în favoarea unuia dintre ei; 
- nu este supusă raportului donaţiilor (obligaţie pe care o au descendenţii şi soţul supravieţuitor de a aduce la masa succesorală bunurile primite ca donaţie de la defunct) ci numai reducţiunii liberalităţilor (restrângere prin hotărâre judecătorească a deciziei unei persoane decedate de a-şi dona bunurile dacă prin aceasta s-a afectat rezerva succesorală a anumitor moştenitori);
- clauza de preciput nu aduce nicio atingere dreptului creditorilor comuni de a urmări, chiar înainte de încetarea convenţiei matrimoniale, bunurile ce fac obiectul clauzei;
- devine inaplicabilă atunci când comunitatea încetează în timpul vieţii soţilor, cînd soţul beneficiar a decedat înaintea soţului dispunător ori când aceştia au decedat în acelaşi timp sau cînd bunurile care au făcut obiectul ei au fost vîndute la cererea creditorilor comuni;
- executarea clauzei de preciput se face în natură sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin echivalent.

Publicitatea convenţiei matrimoniale
- pentru a fi opozabile terţilor, convenţiile matrimoniale se înscriu în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale;
- după autentificarea convenţiei matrimoniale în timpul căsătoriei sau după primirea copiei de pe actul căsătoriei (de la ofiţerul de stare civilă), notarul public expediază, din oficiu, un exemplar al convenţiei către:
o serviciul de stare civilă unde a avut loc celebrarea căsătoriei, pentru a se face menţiune pe actul de căsătorie;
o Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale;
o celelalte registre de publicitate - ţinînd seama de natura bunurilor, convenţiile matrimoniale se vor nota în cartea funciară, se vor înscrie în registrul comerţului, precum şi în alte registre de publicitate prevăzute de lege (în toate aceste cazuri, neîndeplinirea formalităţilor de publicitate speciale neputînd fi acoperită prin înscrierea făcută în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale);
- aceste dispoziţii nu exclud dreptul oricăruia dintre soţi de a solicita îndeplinirea formalităţilor de publicitate;
- orice persoană poate cerceta Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale şi poate solicita, în condiţiile legii, eliberarea de extrase certificate, fără a fi obligată să justifice vreun interes;
- convenţia matrimonială nu poate fi opusă terţilor cu privire la actele încheiate de aceştia cu unul dintre soţi, decât dacă au fost îndeplinite formalităţile de publicitate menţionate sau dacă terţii au cunoscut-o pe altă cale. Aceasta înseamnă că,dacă există un act secret cu privire la
regimul matrimonial, atunci el produce efecte numai între soţi şi nu poate fi opus terţilor decît dacă se face dovada că terţul a ştiut conţinutul acestui act pentru care nu s-au îndeplinit formalităţile de publicitate.
- convenţia matrimonială nu poate fi opusă terţilor cu privire la actele încheiate de aceştia cu oricare dintre soţi înainte de încheierea căsătoriei. 

Modificarea convenţiei matrimoniale
- convenţia matrimonială poate fi modificată înainte de încheierea căsătoriei, în aceleaşi condiţii cerute pentru încheierea ei
- dispoziţiile privind publicitatea şi respectiv inopozabilitatea convenţiei matrimoniale sînt aplicabile.
Încheierea convenţiei matrimoniale de către minor
- minorul care a împlinit vârsta de 16 ani şi pentru motive temeinice, avînd avizul medical şi acordul ocrotitorului legal, se poate căsători, poate încheia sau modifica o convenţie matrimonială numai cu încuviinţarea ocrotitorului său legal şi cu autorizarea instanţei de tutelă;
- în lipsa încuviinţării sau a autorizării, convenţia încheiată de minor poate fi anulată în condiţiile prevăzute de lege;
- acţiunea în anulare nu poate fi formulată dacă a trecut un an de la încheierea căsătoriei.
Nulitatea convenţiei matrimoniale
- în cazul în care convenţia matrimonială este nulă sau anulată, între soţi se aplică regimul comunităţii legale, fără a fi afectate drepturile dobândite de terţii de bună-credinţă.




marți, 27 septembrie 2011

Cine poate media, LEGAL, conflictele de munca?????

Legea 62/2011 privind a dialogului social abroga Legea 168/1999 in mod expres la Art. 224 La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga: b) Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia art. 2639, care se abroga de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a ordinului comun al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale si al ministrului justitiei prevazut la art. 177”

In conformitate cu  Legea 62/2011 la Art. 178(1) In cazul in care conflictul colectiv de munca nu a fost solutionat ca urmare a concilierii organizate de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, respectiv de inspectoratul teritorial de munca, dupa caz, partile pot hotari, prin consens, initierea procedurii de mediere, in conditiile prezentei legi. 
(2) Pentru medierea conflictelor individuale de munca sunt aplicabile prevederile art. 73 alin. (2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare. 

In consecinta, in tabloul mediatorilor publicat de MMFPS in Monitorul Oficial nu se regaseste niciun mediator autorizat in conditiile Legii 192/2006 privind medierea.

Conducerea Consiliului de mediere a initiat demersurile oficiale pentru clarificarea situatiei sesizate mai jos, iar in luna martie a.c. Mai mult decat atat, toti cei care se afla pe listele lui „Botis” NU pot profesa pentru ca, neavand statutul legal, nu pot exercita aceasta activitate intrucat sunt pasibili de raspundere penala.

Prin art.12 alin. (5) din Legea 192/2006, se sanctioneaza activitatea ca mediator fara ca persoana respectiva sa fie autorizata conform art.7, astfel: Exercitarea profesiei de mediator de catre persoane care nu au dobandit calitatea de mediator autorizat,in conditiile prezentei legi, constituie infractiune si se sanctioneaza potrivit legii penale”.

luni, 26 septembrie 2011

Deputatul Alina Gorghiu initiaza un proiect de lege care sa impuna medierea ca procedura prealabila obligatorie pe anumite tipuri de litigii! Consiliul de Mediere nu a contribuit la acest proiect


Deputatul PNL Alina Gorghiu (foto) presedinte al Comisiei de Justitie a partidului si secretar al Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, director executiv al Centrului avocatilor mediatori si membru in conducerea Uniunii Nationale a Mediatorilor din Romania, a initiat un proiect de modificare a Legii 192/2006 care sa impuna ca medierea sa fie o procedura prealabila obligatorie pe anumite tipuri de litigii.Aceasta este noutatea absoluta, in contextul in care, dupa cinci ani de practica in acest domeniu s-a constatat ca instantele judecatoresti, desi au obligatia legala de a recomanda medierea justitiabililor, nu o fac, intrucat aceasta procedura este una facultativa. Pornind de la acest aspect, dar si punand in discutie noutatile pe care le aduce acest proiect, precum si problemele existente in lumea mediatorilor, deputatul Alina Gorghiu a acordat un interviu pentru cititorii Lumeajustitiei.ro.
Au trecut cinci ani de cand Romania ar fi trebuit sa consolideze institutia medierii astfel incat incarcatura cu dosare din instante sa devina din ce in ce mai mica. Cu toate acestea, se observa un fenomen invers, ba mai mult, medierea pare a fi o institutie facuta pentru orice tara europeana, mai putin Romania. De ce?
In general, un stat cand vrea sa-si implementeze o idee buna, cu retete de succes in alte state UE, trebuie sa atinga doua puncte: in primul rand, declaratia de intentie, care la noi exista din 2006, cand a fost adoptata si promulgata Legea 192, si alocarea de resurse bugetare pentru a da viata si a sustine in timp dezvoltarea acestei idei. Daca prima parte a fost bifata, din pacate, partea a doua, care arata cat de mult statul roman prin MJ a vrut sau nu sa sustina acest proiect, este inexistenta. In prezent, institutia medierii in Romania se afla in continuare in etapa de cristalizare conceptuala si structurala, incercand doar prin corpul mediatorilor autorizati – si nici aici nu avem unitate in viziune – sa-si defineasca cat mai precis statutul de institutie legala si sa se delimiteze cat mai eficient de institutiile si profesiile cu competente si atributii similare. Pe romaneste, e momentul in care Ministerul Justitiei va trebui sa devina un participant activ in promovarea medierii, mai ales in contextul Raportului de Tara pe Justitie si a Raportului privind starea Justitiei din Romania. Nu inteleg deloc de ce MJ refuza aceasta gura de oxigen pentru sistemul judiciar.
Oare pentru ca insusi ministrul provine din avocatura si medierea – sa zicem asa - ia de la gura avocatilor anumite procese? Adica medierea ar subtia portofelul caselor de avocatura?
Nu stiu motivele reale care il fac pe ministrul Justitiei sa nu aiba un punct de vedere clar si public exprimat referitor la profesia de mediator, dar ma indoiesc ca un asemenea rationament ar fi demn de un ministru al Justitiei. Si spun asta pentru ca e un mit fals ca medierea nu face casa buna cu avocatura, dimpotriva, avocati foarte buni din Romania au recunoscut ca aceasta teama apartine doar avocatilor slab pregatiti. Am certitudinea ca se va trece peste aceasta disputa artificiala creata de unii care pun interesul personal peste ceea ce ar trebui sa insemne interesul justitiabilului si cel general.
Ce aduce nou acest proiect? Cine va sprijina initiativa si cu cine ati lucrat la ea?
Nu e vorba numai de mine, ci de o echipa formata din mediatori, proiectul fiind dezbatut timp de patru luni de zile in diverse dezbateri la nivel national. Asta pentru ca eu chiar cred ca daca vrei sa vii in Parlament cu o initiativa legislativa completa, coerenta, chiar trebuie sa faci o dezbatere serioasa, nu un simulacru, cum s-a intamplat in Romania cu majoritatea proiectelor legislative. Marea noutate este impunerea medierii ca procedura prealabila obligatorie pe anumite tipuri de litigii, de exemplu in domeniul protectiei consumatorului, in materia dreptului familiei, cauzele de malpraxis, litigii de munca, civile si comerciale a caror valoare este sub 50.000 de lei, si in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila. Cu alte cuvinte, ca sa fiu cat mai explicita, proiectul de lege va crea asa numita competenta a medierii. Asemenea procedura exista, spre exemplu, inca din martie 2011 in Italia, mai exista in Grecia, Ungaria, S.U.A. Chiar la Adunarea Generala a Retelei Europene a Consiliilor Judiciare reunita la Vilnius in iune 2011 s-a concretizat o declaratie in care se mentioneaza expres ca sistemele de solutionare alternativa a disputelor pot oferi cetatenilor pot oferi oamenilor o metoda viabila de a solutiona intr-o maniera pasnica si completa conflictele in care sunt parte, ba chiar in recomandare este incurajata adoptarea de masuri legislative in statele nationale pentru intarirea rolului medierii si concedierii, precum si pentru stabilirea serviciilor publice adecvate si a unui rol activ al instantelor in sprikâjinirea si promovarea unor astfel de servicii.
In ultima vreme, am observat conflicte majore legate de asa-numitul monopol al Consiliului de Mediere, probleme ce tin si de alegerile care nu au avut loc in termenul prevazut de lege precum si lipsa unui instrument de control asupra banilor realizati din cursurile de formare si din cotizatii si alte taxe de tablou. Cine ar putea sa regleze imaginea acestui corp al mediatorilor si sa medieze, cum s-ar spune, chiar intre mediatori, aceste probleme?
Aveti dreptate, vorbim de existenta unei situatii delicate la nivelul structurii de conducere a profesiei de mediator, dar pentru a nu decredibiliza aceasta profesie prefer si recomand tuturor mediatorilor sa gaseasca formula unei comunicari interioare constructive si nu a unei politici de demolare din exterior. Ce ma intristeaza la Consiliul de Mediere este faptul ca are o agenda separata a mediatorilor, fiind una dintre putinele structuri care nu a contribuit la acest proiect de lege, surprinzatoare fiind colaborarea multor colegi parlamentari, din toate partidele politice care au inteles menirea acestui proiect si avantajele pe care acesta le va produce pentru sistemul judiciar. In ce priveste alegerile, exsta niste contestatii cu privire la modalitatea si procedura de alegeri, dar nu va pot oferi un rezultat. Deocamdata.

duminică, 25 septembrie 2011

ACORD DE MEDIERE INTERVENIT IN MATERIE DE PARTAJ SUCCESORAL

 "CULEGEREA DE HORARARI JUDECATORESTI PRONUNTATE IN MATERIA MEDIERII", publicata de Editura Universitara mi s-a parut foarte interesanta, motiv pentru care am solicitat acordul scris de a publica o speta.

Este o culegere pe care o recomand tuturor!

            Acord de mediere intervenit în materie de partaj succesoral. Omisiunea instantei
de a verifica legalitatea acordului de mediere. În materie succesoralã devin incidente
dispozitii legale imperative din codul civil si alte legi: spre ex. renuntarea la succesiune
este un act juridic solemn care se poate realiza doar în conditiile prevãzute de art. 76
alin. 3 si 4 din Legea nr. 36/1995; stabilirea cotelor succesorale legale se realizeazã
doar de cãtre notarul public în cadrul procedurii succesorale prin certificat de mostenitor
sau certificat de calitate de mostenitor, ori de cãtre instantã prin hotãrâre
judecãtoreascã. Învoiala pãrtilor poate interveni doar cu privire la recunoasterea calitãtii
de mostenitor a unor pãrti.
                     În spetã, instanta omite verificarea legalitãtii acordului de mediere (lipsesc în
concret considerentele instantei, respectiv motivele de fapt si de drept ale solutiei de
admitere a cererii pãrtilor de a se lua act de acordul de mediere, respectiv analiza
legalitãtii acordului).
Stabilirea cotelor succesorale legale nu se realizeazã printr-un acord al pãrtilor,
ci exclusiv prin hotãrârea instantei sau de cãtre notarul public. În spetã era necesar
ca instanta, pe baza probelor dosarului sã constate deschisã succesiunile puse în
discutie (privind succesiunile care nu au fost dezbãtute în fata notarului public) si sã
analizeze temeinicia sustinerilor pãrtilor privind calitatea lor de mostenitori, care urma
a fi retinutã corespunzãtor.
                     Acordul de mediere în acest caz trebuia a fi retinut doar cu privire la modalitatea
de partaj, dupã ce instanta verifica si retinea calitatea de mostenitori a pãrtilor si
cotele succesorale legale ce le reveneau.

TRIBUNALUL ALBA
Sectia civilã
Dosar nr. 10975/176/2010
Sentinta civilã nr. 1565
Sedinta publicã din 22.03.2011

        Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamantul M.N. în contradictoriu
cu pârâta E.E., având ca obiect partaj judiciar.
        La apelul nominal fãcut în sedinta publicã au rãspuns pãrtile si avocat A.C.,pentru pârâtã.
        Procedura de citare este legal îndeplinitã.
        S-a fãcut referatul cauzei de cãtre grefier dupã care:
        Mandatara pârâtei depune la dosar împuternicire avocatialã, acord de mediere
si procesul-verbal de închidere a medierii, solicitând a se lua act de acordul de
mediere intervenit între pãrti.
         Fatã de aceastã împrejurare, instanta declarã închisã probatiunea si acordã cuvântul pe fond.
         Reclamantul si mandatara pârâtei solicitã a se lua act de acordul de mediere/intervenit între acestia.

INSTANTA,

         Deliberând asupra actiunii civile de fatã, constatã:
         Prin actiunea înregistratã pe rolul acestei instante la data de 22.11.2010, sub dosar nr.10975/176/2010, reclamantul M.N., în contradictoriu cu pârâta E.E., a solicitat ca prin hotãrâre judecãtoreascã:
          I. Sã se constate cã din masa succesoralã a def. M.F. decedat la data de
29.12.1994 fac parte imobilele înscrise în titlul de proprietate 9269/328/3.07.1997
(în valoare de 11.000 Iei) identificate prin: nr. cad. 743/54 - arabil în suprafatã de
2.800 mp; nr. cad. 746/2 - arabil în suprafatã de 4.100 mp; nr. cad. 746/123 - arabil
în suprafatã de 4.200 mp; nr. cad. 706/2 - arabil în suprafatã de 2.800 mp;
nr. cad. 718/39 - arabil în suprafatã de 4.200 mp; nr. cad.806/26 - vie în suprafatã
de 1.090 mp; nr. cad. 633/46/2 - vie în suprafatã de 300 mp; nr. cad 472/17 - fânat
în suprafatã de 700 mp; nr. cad. 727/131 - fânat în suprafatã de 3.200 mp;
         II. Sã se constatate cã mostenitori ai defunctului M.F., decedat la data de
29.12.1994, sunt: M.N. - în cotã de 1/2 pãrti - în calitate de nepot de frate – reclamant,
E.E. - în cotã de 1/2 pãrti - în calitate de nepoatã de frate – pârâtã;
         III. Sã se constate cã din masa succesoralã suplimentarã a defunctului M.L.,
decedat la data de 27.11.1996, fac parte si imobilele înscrise în titlul de proprietate
nr.9269/327/3.02.1997 (în valoare de 13.375 lei) identificate prin: nr. cad. 743/14 -
arabil în suprafatã de 10.300 mp; nr. cad. 743/139 - arabil în suprafatã de 2.500 mp;
nr. cad. 720/168 - arabil în suprafatã de 2.400 mp; nr. cad. 640/2 - arabil în suprafatã
de 500 mp; nr. cad. 633/46/1 - vie în suprafatã de 600 mp; nr. cad. 480/72/2 - fânat
în suprafatã de 800 mp; nr. cad. 1250 - arabil intravilan de 699 mp; nr. cad. 1251-
vie intravilan de 719 mp; nr. cad. 1252 - curti, constructii de 159 mp; nr. cad. 1253 -
curti, constructii de 390 mp;
        IV. Sã ia act cã în baza certificatului de mostenitor nr.234/2005, eliberat de
B.N.P. E.T., mostenitori ai defunctului M.L., decedat la data de 27.11.1996 au fost
instituiti: M.L. - în cotã de 2/8 pãrti - în calitate de sotie supravietuitoare, M.N. - în
cotã de 3/8 pãrti - în calitate de fiu, E.E., în cotã de 3/8 pãrti - în calitate de fiicã;
         V. Sã se constatate cã din masa succesoralã (în valoare de 31.820 lei) a
defunctei M.L., decedatã la data de 22.06.2009, fac parte: a) cota de 1/4 pãrti din
imobilele cuprinse în masa succesoralã a defunctului M.L., decedat la data de
27.11.1996; b) cota de 1/1 pãrti din lotul nr.2 atribuit acesteia prin sentinta civilã
nr.826/2003 pronuntatã de Judecãtoria Alba Iulia în dosar nr. 1177/2003, compus
din: nr. cad. 743/24 - arabil în suprafatã de 4.200 mp, nr. cad. 720/100 - arabil în
suprafatã de 8.500 mp, nr. cad. 706/92 - arabil în suprafatã de 2.100 mp, nr. cad.
743/23/1 - arabil în suprafatã de 2.800 mp; c) cota de 1/2 pãrti din nr. cad, 653/17
vie extravilan de 1.800 m,.p. înscrisã în T.P. 9269/331/1997 dobânditã în baza
contractului de schimb autentificat sub nr.3020/2003 de cãtre B.N.P. E.T.; d)
cota de 1/1 pãrti din imobilul înscris în C.F. 299 Cricãu, A+1 nr.top.702, casã, curte
în suprafatã de 360 mp, nr.top.703 grãdinã în suprafatã de 910 mp;
         VI. Sã se constate cã mostenitori ai defunctei M.L., decedatã la data de
22.06.2009, sunt: M.N. - în cotã de 1/2 pãrti - în calitate de fiu – reclamant si E.E. -
în cotã de 1/2 pãrti - în calitate de fiicã – pârâtã;
         VII. Sã se dispunã O.C.P.I. Alba Iulia sã intabuleze asupra imobilului înscris
în C.F. 299 Cricãu, A+1, dreptul de proprietate al reclamantului si al pârâtei, fiecare
în cotã de 1/2 pãrti cu titlu mostenire;
          VIII. Sã se constatate cã reclamantul si pârâta sunt coproprietari asupra
imobilelor descrise la pct. I, III si V, fiecare în cotã de 1/2 pãrti;
           IX. Sã se dispunã sistarea stãrii de indiviziune asupra imobilelor în litigiu prin
formarea de loturi si atribuirea lor pãrtilor dupã cum urmeazã:

Lotul nr. 1 compus din: nr. cad. 720/100 - arabil în suprafatã de 8.500 mp –
Cânepisti; nr. cad. 706/92 - arabil în suprafatã de 2.100 mp - Calea Nouã; nr. cad.
720/168 - arabil în suprafatã de 2.400 mp – Cânepisti; nr. cad. 706/2 - arabil în
suprafatã de 2.800 mp - Calea Nouã; nr. cad. 743/24 - arabil în suprafatã de 4.200
mp - Calea Bãlgradului; nr. cad. 743/154 - arabil în suprafatã de 2.800 mp – Spini;
nr. cad. 743/139 - arabil în suprafatã de 2.500 mp – Spini; nr. cad. 806/28 - vie în
suprafatã de 885 mp - P. Mãnafti; nr. cad. 806/26 - vie în suprafatã de 1.090 mp - P.
Mãnafti; nr. cad. 472/17 - fânat în suprafatã de 700 mp – Trãuas; nr. cad. 480/72/2
- fânat în suprafatã de 800 mp - Trãuas sã se atribuie lui M.N., în cotã de 1/1 pãrti cu
titlu sistare indiviziune.
Lotul nr. 2 compus din: nr. cad. 746/123 - arabil în suprafatã de 4.200 mp –
Vale; nr. cad. 743/23/1 - arabil în suprafatã de 2.800 mp - Calea Bãlgradului; nr.
cad. 718/39 - arabil în suprafatã de 4.200 mp – Hosorât; nr. cad. 706/2 - arabil în
suprafatã de 2.800 mp - Calea Nouã; nr. cad. 746/2 - arabil în suprafatã de 4.100
mp - Calea Bãlgradului; nr. cad. 743/14 - arabil în suprafatã de 10.300 mp - Calea
Bãlgradului; nr. cad. 640/2 - arabil în suprafatã de 500 mp – Cingãu; nr. cad. 633/
46/2 - vie în suprafatã de 300 mp – Goron; nr. cad. 633/46/1- vie în suprafatã de 600
mp – Goron; nr. cad. 653/17 - vie în suprafatã de 900 mp – Goron; nr. cad. 727/131
- fânat în suprafatã de 3.200 mp – R.P., sã se atribuie pârâtei E.E. în cotã de 1/1
pãrti cu titlu sistare indiviziune.
Lotul nr. 3 compus din: nr. cad. 1250 - arabil intravilan de 699 mp; nr. cad.
1251 - vie intravilan de 719 mp; nr. cad. 1252 - curti, constructii de 159 mp; nr. cad.
1253 - curti, constructii de 390 mp; imobilul înscris în C.F. 299 Cricãu, A+l, nr.top.702,
nr.top.703, casã, curte si grãdinã, sã se atribuie în indiviziune pãrtilor în proces,
respectiv reclamantului M.N. si pârâtei E.E., fiecare în cotã de 1/2 pãrti.
        În motivarea cererii se aratã cã M.F. si M.L. au fost frati. La data de 28.12.1994
a decedat M.F., fãrã a avea descendenti directi. Fratele acestuia nu a acceptat
succesiunea, nici expres nici tacit, singurii mostenitori acceptanti fiind reclamantul
si pârâta, care au folosit bunurile succesorale.
        Masa succesoralã a defunctului M.F. se compune din bunurile enuntate la
pct. I din petitul actiunii, respectiv imobilele înscrise în titlul de proprietate nr.9269/
328/03.07.1997.
          La data de 27.11.1996, a decedat M.L., acesta având mostenitori pe M.L. -
sotie supravietuitoare, M.N. - fiu (reclamantul), E.E. - fiicã (pârâta).
             Referitor la masa succesoralã a acestui defunct, se aratã cã ea se compune
din bunurile enuntate la pct. III din petit, respectiv imobilele identificate prin: nr. cad.
743/14, nr. cad. 743/139, nr. cad. 720/168, nr. cad. 640/2 - arabil în suprafatã de
500 mp, nr. cad. 633/46/1 - vie în suprafatã de 600 mp, nr. cad. 480/72/2 - fânat în
suprafatã de 800 mp, nr. cad. 1250 - arabil intravilan de 699 mp, nr. cad. 1251 - vie
intravilan de 719 mp, nr. cad. 1252 - curti, constructii de 159 mp, nr. cad. 1253 -
curti, constructii de 390 mp.
         În ceea ce o priveste pe defuncta M.L., decesul acesteia a survenit la data de
22.06.2009, lãsând ca mostenitori pe cei doi copii ai sãi - reclamantul M.N. si pârâta
E.E..
           Masa succesoralã a acestei defuncte se compune din imobilele enuntate la
pct. V din petitul actiunii, respectiv din: a) cota de 1/4 pãrti din imobilele cuprinse în
masa succesoralã a defunctului M.L., decedat la data de 27.11.1996; b) cota de 1/
1 pãrti din lotul nr.2 atribuit acesteia prin sentinta civilã nr.826/2003 pronuntatã de
Judecãtoria Alba Iulia în dosar nr. 1177/2003, compus din: nr. cad. 743/24 - arabil
în suprafatã de 4.200 mp, nr. cad. 720/100- arabil în suprafatã de 8.500 mp, nr. cad.
706/92 – arabil în suprafatã de 2100 mp, nr. cad. 743/23/1 – arabil în suprafatã de
2800 mp; c) cota de 1/2 pãrti din nr. cad 653/17 vie extravilan de 1800 mp înscrisã
în T. P. 9269/331/1997 dobânditã în baza contractului de schimb autentificat sub
nr. 3020/2003 de cãtre B.N.P. E.T.; d) cota de 1/1 pãrti din imobilul înscris în CF
299 Cricãu, A+1, nr. top 702 casã, curte în suprafatã de 360 mp, nr. top 703 grãdinã
în suprafatã de 910 mp.

          În drept, s-au invocat dispozitiile art. 650 si urmãtoarele din Codul civil, Legea
nr. 7/1996 si art. 728 din Codul civil.
          Cererea a fost legal timbratã.
          Analizând actele si lucrãrile dosarului, instanta retine urmãtoarele:
         Pentru termenul de judecatã din 22.03.2011, pãrtile au încheiat un acord de
mediere, care a fost depus la dosarul cauzei.

           În conformitate cu prevederile art. 63 din Legea nr. 192/2006, în cazul în care
conflictul a fost solutionat pe calea medierii, instanta va pronunta, la cererea pãrtilor,
o hotãrâre, potrivit dispozitiilor art. 271 din Codul de procedurã civilã.
           Instanta, având în vedere obiectul litigiului dedus judecãtii si faptul cã tranzactia
vizeazã drepturi de care pãrtile pot sã dispunã, în temeiul art. 271-273 din Codul de
procedurã civilã, coroborat cu art. 673 indice 4 alin. 1 si 4 din Codul de procedurã
civilã, va lua act de aceasta si o va consfinti potrivit vointei pãrtilor.
           Reclamantul M.N. a solicitat, prin cererea depusã pentru termenul de judecatã
din 22.03.2011, restituirea taxei judiciare de timbru achitatã în cauzã, cerere care
urmeazã a fi admisã, în raport de dispozitiile art. 63 alin. 2 din Legea nr.192/2006,
potrivit cãrora, odatã cu pronuntarea hotãrârii, instanta va dispune, la cererea pãrtii
interesate, restituirea taxei judiciare de timbru, plãtitã pentru învestirea acesteia.


PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTÃRÃSTE:

          Admite actiunea formulatã de reclamantul M.N. în contradictoriu cu pârâta
E.E. si, în consecintã:
          În baza art. 63 alin. 1 din Legea nr. 192/2006 coroborat cu art. 273 din Codul
de procedura civilã ia act de tranzactia pãrtilor având urmãtorul continut:
”ACORD DE MEDIERE Nr. 1 din 21.03.2011
            Încheiat în sedinta de mediere din data de 21.03.2011, programatã în baza
contractului de mediere nr. 1 din data de 07.03.2011, între M.N. si E.E.:
În conformitate cu prevederile articolului 56 punctul 1 din Legea nr. 192/2006,
noi, pãrtile care am solicitat si ne-am supus procedurii medierii, am consimtit la
încheierea prezentului acord de mediere.
Declarãm cã întelegerea ne apartine, fiind rezultatul negocierii dintre noi,
reprezentând acordul nostru de vointã, liber exprimatã si neafectatã de niciun viciu
de consimtãmânt, fiind întru-totul de acord cu cele convenite si stipulate mai jos
dupã cum urmeazã:
             Dezbãtând succesiunea si partajul succesoral am convenit ca:
I. Masa succesoralã a defunctului X., decedat la data de 29.12.1994, se
compune din imobilele înscrise în titlul de proprietate nr.9269/328/3.07.1997 (în
valoare de 11.000 lei), identificate prin: nr. cad. 743/54 - arabil în suprafatã de 2.800
mp, nr. cad. 746/2 - arabil în suprafatã de 4.100 mp, nr. cad. 746/123 - arabil în
suprafatã de 4.200 mp, nr. cad. 706/2 - arabil în suprafatã de 2.800 mp, nr. cad.
718/39 - arabil în suprafatã de 4.200 mp, nr. cad. 806/26 - vie în suprafatã de 1.090
mp, nr. cad. 633/46/2 - vie în suprafatã de 300 mp, nr. cad. 472/17 - fânat în suprafatã
de 700 mp, nr. cad. 727/131 - fânat în suprafatã de 3.200 mp. suprafata de 0,58 ha
in cadrul Composesoratului Urbarial Cricau, validatã conform anexei 54, poz.83.
II. Mostenitori ai defunctului X., decedat la data de 29.12.1994, sunt: M.N. - în
cotã de 1/4 pãrti - în calitate de nepot de frate, E.E. - în cotã de 1/4 pãrti - în calitate
de nepoatã de frate.
III. Masa succesoralã suplimentarã a defunctului X, decedat la data de
27.11.1996, se compune din imobilele înscrise în Titlul de proprietate nr.9269/327/
3.02.1997 (în valoare de 13.375 lei) identificate prin: nr. cad. 743/14 - arabil în
suprafatã de 10.300 mp, nr. cad. 743/139 - arabil în suprafatã de 2.500 mp, nr. cad.
720/168 - arabil în suprafatã de 2.400 mp, nr. cad. 640/2 - arabil în suprafatã de 500
mp, nr. cad. 633/46/1 - vie în suprafatã de 600 mp, nr. cad. 480/72/2 - fânat în
suprafatã de 800 mp, nr. cad. 1250 - arabil intravilan de 699 mp, nr. cad. 1251 -vie
intravilan de 719 mp, nr. cad. 1252 - curti, constructii de 159 mp, nr. cad. 1253 -
curti, constructii de 390 mp, suprafata de 0,59 ha in cadrul Composesoratului Urbarial
Cricau, validatã conform anexei 54, pozitia 82.
IV. În baza certificatului de mostenitor nr.234/2005, eliberat de B.N.P. E.T.,
mostenitori ai defunctului M.L., decedat la data de 27.11.1996 au fost instituiti: M.L.
- în cotã de 2/8 pãrti - în calitate de sotie supravietuitoare, M.N. - în cotã de 3/8 pãrti
- în calitate de fiu, E.E.- în cotã de 3/8 pãrti - în calitate de fiicã.
V. Masa succesoralã (în valoare de 31.820 lei) a defunctei M.L., decedatã la
data de 22.06.2009, se compune din: a) cota de X pãrti din imobilele cuprinse în
masa succesoralã a defunctului M.L., decedat la data de 27.11.1996; b) cota de 1/
1 pãrti din lotul nr.2 atribuit acesteia prin sentinta civilã nr.826/2003 pronuntatã de
Judecãtoria Alba Iulia, în dosarul nr. 1177/2003, compus din: nr. cad. 743/24 - arabil
în suprafatã de 4.200 mp, nr. cad. 720/100 - arabil în suprafatã de 8.500 mp, nr.
cad. 706/92 - arabil în suprafatã de 2.100 mp, nr. cad. 743/23/1 - arabil în suprafatã
de 2.800 mp; c) cota de X pãrti din nr. cad. 653/17 vie extravilan de 1.800 mp,
înscrisã în T.P. 9269/331/1997, dobânditã în baza contractului de schimb autentificat
sub nr.3020/2003 de cãtre B.N.P. E.T.; d) cota de 1/1 pãrti din imobilul înscris în
C.F. 299 Cricãu, A+l. nr.top.702 casã, curte în suprafatã de 360 mp, nr.top.703
grãdinã în suprafatã de 910 mp.
VI. Mostenitori ai defunctei M.L., decedatã la data de 22.06.2009, sunt: M.N.
- în cotã de VI pãrti - în calitate de fiu, E.E. - în cotã de 1/2 pãrti - în calitate de fiicã.
VlI. Susnumitii îsi recunosc reciproc calitatea de coproprietari asupra imobilelor
descrise la pct. I, III si V, fiecare în cotã de 1/2 pãrti.
VIII. Pãrtile, de comun acord, au convenit sistarea stãrii de indiviziune asupra
imobilelor în litigiu prin formarea de loturi si atribuirea lor pãrtilor dupã cum urmeazã:
Lotul nr. 1 este compus din: nr. cad. 720/100 - arabil în suprafatã de 8.500 mp
– Cânepisti; nr. cad. 706/92 - arabil în suprafatã de 2.100 mp - Calea Nouã; nr. cad.
720/168 - arabil în suprafatã de 2.400 mp – Cânepisti; nr. cad. 706/2 - arabil în
suprafatã de 2.800 mp - Calea Nouã; nr. cad. 743/24 - arabil în suprafatã de 4.200
mp - Calea Bãlgradului; nr. cad. 743/154 - arabil în suprafatã de 2.800 mp – Spini,
nr. cad. 743/139 - arabil în suprafatã de 2.500 mp – Spini; nr. cad. 806/28 - vie în
suprafatã de 885 mp - P. Mãnafti; nr. cad. 806/26 - vie în suprafatã de 1.090 mp - P.
Mãnafti; nr. cad. 472/17 - fânat în suprafatã de 700 mp – Trãuas; nr. cad. 480/72/2
- fânat în suprafatã de 800 mp – Trãuas; suprafata de 0,59 ha în cadrul
Composesoratului Urbarial Cricau, validatã conform anexei 54, poz.82. Se va atribui
lui M.N., în cotã de 1/1 pãrti, cu titlu sistare indiviziune.
Lotul nr. 2 este compus din nr. cad. 746/123 - arabil în suprafatã de 4.200 mp
– Vale; nr. cad. 743/23/1 - arabil în suprafatã de 2.800 mp - Calea Bãlgradului; nr.
cad. 718/39 - arabil în suprafatã de 4.200 mp – Hosorât; nr. cad. 706/2 - arabil în
suprafatã de 2.800 mp - Calea Nouã; nr. cad. 746/2 - arabil în suprafatã de 4.100
mp - Calea Bãlgradului; nr. cad. 743/14 - arabil în suprafatã de 10.300 mp - Calea
Bãlgradului; nr. cad. 640/2 - arabil în suprafatã de 500 mp – Cingãu; nr. cad. 633/
46/2 - vie în suprafatã de 300 mp – Goron; nr. cad. 633/46/1 - vie în suprafatã de
600 mp – Goron; nr. cad. 653/17 - vie în suprafatã de 900 mp – Goron; nr. cad. 727/
131 - fânat în suprafatã de 3.200 mp - Râtu Pândi; suprafata de 0,58 ha în cadrul
Composesoratului Urbarial Cricau, validatã conform anexei 54, poz. 83. Se va atribui
lui E.E., în cotã de 1/1 pãrti, cu titlu sistare indiviziune.
Lotul nr. 3 este compus din: nr. cad. 1250 - arabil intravilan de 699 mp; nr.
cad. 1251 - vie intravilan de 719 mp; nr.cad. 1252 - curti, constructii de 159 mp; nr.
cad. 1253 - curti, constructii de 390 mp; imobilul înscris în C.F. 299 Cricãu,
A+lnr.top.702, nr.top.703, casã, curte si grãdinã. Se va atribui în indiviziune
susnumitilor, M.N. si E.E., fiecare în cotã de 1/2 pãrti.
IX. Pãrtile îsi recunosc reciproc dreptul de proprietate asupra loturilor atribuite
si sunt de acord cu intabularea dreptului de proprietate al celor doi asupra imobilului
înscris în C.F. 299 Cricãu, A+l, fiecare în cotã de 1/2 pãrti cu titlu mostenire.
X. Pãrtile sunt de acord sã renunte la cauza aflatã pe rolul Judecãtoriei Alba
Iulia, cauzã ce face obiectul dosarului cu nr. 10975/176/2010 si, de asemenea, sunt
de acord sã nu solicite cheltuieli de judecatã”.
Dispune restituirea cãtre reclamant a taxei judiciare de timbru în sumã de
1913 lei, achitatã cu chitanta nr. ABVXQ 8821744 PJ DIN 25.01.2011.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronuntatã în sedintã publicã din 22.03.2011.
PRESEDINTE GREFIER

sâmbătă, 24 septembrie 2011

Mediatorii au nevoie de specializare

Conferinţa organizată în 21-22 septembrie, la Bucureşti, de Ministerul Justiţiei, cu finanţare europeană, s-a încheiat joi, 22 septembrie 2011, după ce specialişti străini şi români au făcut schimb de informaţii – o sesiune de prezentări şi una de întrebări şi răspunsuri – legate atât de condiţiile, criteriile şi modul de selectare a Mediatorilor Internaţionali, cât şi privind modalităţile şi specificul formării profesionale a mediatorilor în conflictele familiale cu caracter transfrontalier, potrivit unui comunicat al MJ.
Astfel, în cadrul lucrărilor moderate de reprezentantul Ministerului Justiţiei, a fost evidenţiat rolul important al mediatorului în acest tip de conflicte, care reclamă calităţi particulare şi o formare profesională specializată şi continuă în conformitate cu recomandări formulate la nivel european atât de către organizaţii specializate care oferă expertiză în domeniu, precum Conferinţa de la Haga, cât şi de către organisme şi instituţii europene – Consiliul Europei, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană şi Parlamentul European – accentul fiind pus pe necesitatea unei formări europene armonizate.
Michele Weil Guthman (GEMME), fost judecător, mediator, formator, a amintit de rezoluţia Parlamentului European din 13 septembrie 2011, prin care P.E. recomandă ca importantă stabilirea de norme comune pentru accesul în profesia de mediator. Este nevoie ca toţi mediatorii, la nivel european, să aibă aceleaşi informaţii, să cunoască exact, tipologia medierii în conflictele de familie, să existe criterii comune europene de acreditare în profesie.
Preşedintele Consiliului de Mediere, Anca Ciucă, a reamintit că în România, profesia de mediator este foarte bine organizată şi că formarea mediatorilor pune accent pe dezvoltarea abilităţilor acestora de a media. În prezent, a spus Anca Ciucă, este nevoie de specializarea mediatorilor către anumite domenii. Preşedintele Consiliului de Mediere a anunţat, totodată, publicarea în premieră în Monitorul Oficial, în perioada imediat următoare, a tabloului mediatorilor autorizaţi, fiind incluse şi menţiunile privind domeniile de specializare a mediatorilor.
În finalul conferinţei a fost reiterată importanţa recurgerii la instituţia medierii în contextul actual al mobilităţii populaţiei şi al creşterii corelative a numărului de conflicte de familie cu caracter transfrontalier.
Reamintim că prima zi a conferinţei a fost dedicată în principal discuţiilor privind implementarea Directivei 2008/52/EC în unele state membre, fiind prezentate atât facilităţile create de acest act normativ pentru derularea medierii cu caracter transfrontalier cât şi dificultăţile întâmpinate în practică în acest proces.

La conferinţa de deschidere a proiectului au participat aproximativ 50 de invitaţi: judecători, mediatori, reprezentanţi ai instituţiilor partenere – Consiliul de Mediere, Ministerul Justiţiei din Olanda, Ministerul Justiţiei din Bulgaria, Ministerul Justiţiei din Republica Moldova, Asociaţia Europeană a judecătorilor care sprijină medierea – GEMME, Organizaţia MIKK din Germania, ai Ambasadei Olandei la Bucureşti, cât şi ai coordonatorului, Ministerul Justiţiei. Cu sprijinulwww.privesc.eu evenimentul a putut fi urmărit online şi pe site-ul Ministerului Justiţiei.

miercuri, 21 septembrie 2011

Curtea Constitutionala a Moldovei a declarat neconstitutionala prevederea potrivit careia niciun barou nu poate functiona in afara Uniunii Avocatilor: “Instituirea prin lege a monopolului Uniunii Avocatilor asupra profesiei de avocat nu contribuie la concurenta, mai mult ca atat, impiedica dezvoltarea ei” (Hotararea)


Considerata o profesie liberala in toata lumea civilizata, profesia de avocat este tratata diferit in statele Uniunii Europene. In sensul ca daca in unele state foste comuniste exista mai multe barouri paralele (in unele situatii chiar sase structuri) in altele breasla s-a organizat intr-una singura. Vecinii nostrii de la rasarit nu au fost insa de acord cu o prevedere similara cu cea din actuala Lege nr. 51/1995 privind profesia de avocat din Romania. Potrivit ueni prevederi initiale din Legea 395-XIV cu privire la avocatura din Republica Moldova “nici un baroul nu poate functiona in afara Uniunii Avocatilor”.
Adversarii acestei prevederi legale au considerat aceasta interdictie drept un monopol instituit asupra unei profesii eminamente liberale. Invocand prevederi ale Organizatiei Natiunilor Unite de la Congresul VIII al acestei organizatii, dar si principii izvorate din reglementarile privitoare la drepturile fundamentale ale omului,Curtea Constitutionala a Moldovei (foto)a statuat printr-o decizie din anul 2000 ca orice persoana are dreptul de “a apela la orice jurist pentru apararea drepturilor sale in toate fazele dezbaterii cauzei penale”. Mai mult, Curtea Constitutionala a Moldovei a concluzionat ca “Acordarea licentei pentru exercitarea profesiei de avocat de catre Ministerul Justitiei numai la propunerea Consiliului Uniunii Avocatilor... confirma ca un organ nestatal (Consiliul Uniunii Avocatilor) este investit cu atributii de stat”, precum si faptul ca “instituirea prin lege a monopolului Uniunii Avocatilor asupra profesiei de avocat, evident, nu contribuie la concurenta intre persoanele care acorda asistenta juridica, mai mult ca atat, impiedica dezvoltarea ei”.
Interdictia din legea moldoveana exista in cea romana
Dupa aparitia noilor barouri ale lui Pompiliu Bota, infiintate incepand cu 2003, in Legea romana nr. 51/1995, printr-o serie de modificari initiate dinadins de avocatii traditionali, s-a introdus o interdictie la art. 1, punctele 2 si 3, potrivit careia: “(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R. (3) Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire si de inregistrare ale acestora sunt nule de drept”.
Aceasta interdictie din legea romana este similara cu cea care a existat in legea moldoveneasca si care a fost declarata neconstitutionala.
In Romania exista in prezent doua structuri paralele: barourile numite traditionale si cele noi infiintate de Pompiliu Bota incepand cu anul 2003, ca urmare a unei hotarari judecatoresti. Ambele functioneaza sub titulatura Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (UNBR) si ambele isi contesta reciproc legalitatea. Desi avocatii traditionali au formulat sute de plangeri penale impotriva avocatilor lui Bota, pe motivul exercitarii fara drept a profesiei de avocat legat de interdictia instituita prin art. 1 al Legii 51/1995, peste 1000 de procurori si judecatori au considerat ca niciun avocat de la Bota nu poate fi inculpat, intrucat baroul acestuia functioneaza potrivit legii de organizare a profesiei, iar in unele cazuri s-a motivat ca barourile traditionale nu au putut prezenta acte de infiintare.
Juristii au pierdut in lupta cu barourile
De altfel, in Romania post-decembrista a existat in urma cu mai multi ani un razboi si intre avocatii din UNBR si juristii din Uniunea Juristilor din Romania. Acestia din urma, pe motiv de discriminare, au revendicat in mai multe randuri dreptul de a reprezenta in instanta persoane fizice. Nu s-a reusit insa modificarea legii, astfel incat juristii continua sa apere in instanta doar interesele persoanelor juridice si institutiilor de stat si ale administratiei locale, la care sunt angajati.