luni, 18 octombrie 2010

MEDIEREA IN LITIGII PENALE

În cazul proceselor penale, în cauzele în care legea permite împăcarea părţilor, persoanele aflate în conflict pot apela la propria lor rezolvare a disputei, atât anterior, cât şi ulterior declanşării unui litigiu pe rolul organelor de cercetare sau urmărire penală. În cazul în care conflictul a fost soluţionat pe calea medierii, instanţele sau organele de cercetare penală vor lua act de această voinţă a părţilor, pronunţând o soluţie corespunzătoare cu dorinţa acestora.

Infractiunile a caror raspundere penala se inlatura prin retragerea plangerii prealabile sau prin impacarea partilor sunt expres prevazute in Codul penal:
1.            Lovirea sau alte violente (art. 180 C.pen., pentru care impacarea isi poate produce efectele si în cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu);
2.            Vatamarea corporala (art. 181 C.pen., pentru care impacarea isi poate produce efectele si în cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu)
3.            Vatamarea corporala din culpa (art. 184 alin. 1 oi 3, C.pen.);
4.            Violarea de domiciliu (art. 192 alin 1, C.pen);
5.            Seductia (art. 199 C.pen, pentru care doar impacarea poate inlatura raspunderea penala);
6.            Furtul pedepsit la plangerea prealabila (art. 210 C.pen);
7.            Abuzul de incredere (art. 213 C.pen);
8.            Distrugerea (art. 217 alin 1, C.pen);
9.            Tulburarea de posesie (art. 220 C.pen. pentru care doar impacarea poate inlatura raspunderea penala;
10.       Abandonul de familie (art. 305 C.pen.);
11.       Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului (art. 307 C.pen.);
12.       Tulburarea folosintei (art. 320 C.pen).
Motivul pentru care medierea penala priveste doar aceste infractiuni este strans legat de faptul ca, in aceste cazuri, partile pot ajunge la un acord in privinta infractiunii savarsite si a consecintelor acesteia.

În funcţie de momentul apelării la mediere, distingem 3 situaţii:

a) în situaţia în care procedura de mediere se desfăşoară înaintea începerii procesului penal şi aceasta se închide prin împăcarea părţilor, persoana vătămată nu mai poate sesiza, pentru aceeaşi faptă, organul de urmărire penală sau, după caz, instanţa de judecată.

b) în situaţia în care procedura de mediere a fost declanşată în termenul prevăzut de lege pentru introducerea plângerii prealabile, acest termen se suspendă pe perioada desfăşurării medierii. Dacă părţile aflate în conflict nu s-au împăcat, persoana vătămată poate introduce plângerea prealabilă în acelaşi termen, care îşi va relua cursul de la data întocmirii procesului-verbal de închidere a procedurii de mediere, socotindu-se şi timpul scurs înainte de suspendare.

c) în cazul în care medierea se desfăşoară după începerea procesului penal, urmărirea penală sau, după caz, judecata se suspendă, ca urmare a prezentării de către părţi a contractului de mediere.

Suspendarea durează până la momentul când procedura medierii se închide prin oricare dintre modurile prevăzute de Legea nr. 192/2006 cu modificările şi completările ulterioare, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnării contractului de mediere. Procesul penal se reia din oficiu, imediat după primirea copiei după Procesul-verbal de închidere a procedurii de mediere, pe care mediatorul are obligaţia să-l comunice organului judiciar, prin care se constată că părţile nu s-au împăcat, sau, dacă acesta nu se comunică de către mediator, la expirarea termenului de 3 luni prevăzut de lege.
la care sunt încadraţi, cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic ori la drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă.