miercuri, 26 decembrie 2012
joi, 20 decembrie 2012
Stagii profesionale de pregatire pentru mediatori din 2013
Consiliul de Mediere a adoptat printr-o Hotarare instituirea de stagii profesionale, asimilate formarii profesionale continue, pentru mediatori. Consiliul urmeaza sa anunte in timp util procedurile de inscriere, datele de desfasurare si locurile unde se vor desfasura aceste stagii.
Potrivit Hotararii publicate de Consiliul de Mediere, stagiile profesionale de pregatire au drept scop “implementarea prevederilor legislative recente si asigurarea unui cadru unitar de desfasurare a activitatii profesionale de catre mediatori, incepand cu data de 1 februarie 2013.”
“Masura a fost considerata necesara de toti membrii Consiliului de Mediere in vederea stabilirii unor practici unitare in ceea ce priveste sedintele de informare si alte activitati desfasurate de mediatori, in lumina noilor prevederi legislative”, ne-a declarat Zeno Sustac, vicepresedintele Consiliului de Mediere.
Hotararea prevede ca aceste stagii sa se desfasoare de cel putin de doua ori pe an. Participarea mediatorilor la stagii va fi gratuita, toate costurile urmand sa fie suportate de catre Consiliul de Mediere. “Astfel, Consiliul vine in intampinarea mediatorilor prin oferirea unui sprijin necesar in desfasurarea activitatii la nivel national, urmand exemplul altor profesii in care stagiile profesionale au aparut din ratiuni practice si s-au dovedit a fi utile si apreciate de participanti”, crede Zeno Sustac.
“Stagiile profesionale vor fi realizate prin activitatile si in conditiile de acordare a punctelor profesionale, prevazute in art. 1 lit. a) din Hotararea de Consiliu nr. 265/17.03.2012”, se mai precizeaza in documentul Consiliului de Mediere.
In perioada urmatoare Consiliul va elabora si publica procedurile necesare pentru desfasurarea acestor stagii de pregatire. Vicepresedintele Consiliului de mediere a mai precizat ca “datele de desfasurare si locatiile stagiilor profesionale se vor afisa in timp util pe site-ul Consiliului pentru a fi consultate de mediatori si a le da posibilitatea sa se inscrie.
miercuri, 19 decembrie 2012
Codul penal si Codul de procedura penala, in vigoare de la 1 februarie 2014
Calendarul pentru aprobarea pachetului legislativ necesar pregatirii intrarii in vigoare a Noului Cod penal si a Noului Cod de procedura penala a fost aprobat marti de Executiv, dupa ce a fost agreat in prealabil cu Parlamentul Romaniei, la sfarsitul lunii septembrie, anunta Ministerul Justitiei (MJ) pe pagina sa de internet.
Mai exact, Guvernul a aprobat, in sedinta de marti, 4 proiecte de lege:
Mai exact, Guvernul a aprobat, in sedinta de marti, 4 proiecte de lege:
- proiectul de lege pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale;
- proiectul de Lege privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal;
- proiectul de lege privind executarea pedepselor, masurilor educative si a altor masuri dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, neprivative de libertate;
- proiectul de Lege privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune.
Ce noutati aduc cele 4 proiecte?
"Aprobarea de catre Executiv a acestor proiecte de lege reprezinta ultimul pas din punct de vedere legislativ al celei mai importante reforme a Justitiei penale, procesual-penale si executional-penale din ultimii 20 de ani", anunta MJ. De asemenea, sursa citata detaliaza cele mai importante modificari aduse de cele 4 documente, dupa cum urmeaza:
Proiectul de Lege pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale este structurat in 4 titluri.
- Titlul I - Dispozitii generale cuprinde dispozitiile generale privind aplicarea legii procesual penale. Sunt stabilite reguli procedurale pentru rezolvarea situatiilor tranzitorii generate de intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala, in raport de stadiul in care se afla procesul penal sau diferite proceduri penale la momentului intrarii in vigoare a noului Cod. Se stabileste cu titlu de principiu aplicarea imediata a legii procesuale noi tuturor proceselor si procedurilor penale aflate in curs de desfasurare la data intrarii in vigoare a noului Cod de procedura penala.
- Titlul II - Dispozitii privind modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale. Titlul II al Legii reprezinta o parte importanta a acesteia,fiind rezultatul unei analize a intregii legislatii procesual penale in vigoare. Propunerile de modificare formulate in cuprinsul proiectului se inscriu pe mai multe coordonate, dintre care cele mai importante sunt: abrogarea unor texte din legislatia speciala, ca urmare a cuprinderii acestora in noul Cod de procedura penala, pentru evitarea paralelismelor procedurale. Astfel, o serie de dispozitii din legile speciale au fost abrogate, procedurile urmand a se desfasura potrivit cadrului general prevazut de noul Cod de procedura penala si modificarea unor texte din legislatia speciala, in vederea corelarii cu dispozitiile noului Cod de procedura penala.
- Titlul III - Dispozitii de modificare si completare a Codului de procedura penala contine o serie de dispozitii legate de modificarea si completarea unor texte din Codul de procedura penala, care vizeaza institutii precum competenta dupa calitatea persoanei, stramutarea, masurile preventive, citarea si comunicarea actelor de procedura, valorificarea bunurilor sechestrate in cursul urmaririi penale si al judecatii, camera preliminara, recursul in casatie.
- Titlul IV - Dispozitii finale si tranzitorii prevede abrogarea Legii nr.29/1968 privind Codul de procedura penala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare si stabileste data intrarii in vigoare a prezentei legi si a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala – 1 februarie 2014.
Ce urmeaza mai departe?
Conform informatiilor publicate de MJ in luna septembrie, in perioada iulie
Potrivit sursei citate, la 1 februarie 2014 vor intra in vigoare mai multe acte normative:
Potrivit sursei citate, la 1 februarie 2014 vor intra in vigoare mai multe acte normative:
- noul Cod penal;
- noul Cod de procedura penala;
- Legea de punere in aplicare a Codului penal si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii penale;
- Legea pentru punerea in aplicare a Codului de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesual penale;
- Legea privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal;
- Legea privind executarea pedepselor, masurilor educative si a altor masuri dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, neprivative de libertate;
- Legea privind organizarea si functionarea sistemului de probatiune.
Avocatnet.ro
marți, 18 decembrie 2012
Medierea conflictelor penale
Medierea este o alternativa eficienta in rezolvarea litigiilor civile, familiale, comerciale, de dreptul muncii, etc. Dar poate fi si o alternativa la un proces penal? Se pot media infractiunile? Se poate evita un proces penal, se poate evita emiterea unei hotarari de condamnare, daca se ajunge la un Acord de Mediere in cadrul unui proces de mediere?
Raportul juridic de drept penal se naste intre stat si cetateni, si intre acestia reciproc. Normele de drept penal sunt imperative. Conflictele penale sunt conflictele care apar intre anumiti cetateni si stat, cetateni care nu se conformeaza dispozitiilor imperative ale legii penale. Astfel apare conflictul penal. Conflictele penale se ivesc in momentul in care sunt incalcate legile penale ale unui stat. Ivirea unui conflict penal naste dreptul statului, ca prin aparatul sau de coercitie sa poata trage la raspundere penala pe cel care a incalcat ordinea sociala impusa de normele penale. Normele penale sunt cele cuprinse in Codul Penal, cat si cele cuprinse in alte legi speciale care contin dispozitii cu caracter penal. Conflictele penale sunt infractiunile, insa in mediere, denumirea de conflict penal este preferabila celei de infractiune. Infractiunea este fapta incriminata de legea penala, savarsita cu vinovatie, care prezinta pericol social.
Pentru unele conflicte penale (infractiuni), avand in vedere un grad de pericol social scazut, dar mai ales natura relatiilor intre faptuitor si partea sau partile vatamate, statul a conditionat tragerea la raspundere penala a acestuia de participarea procesual activa a partii sau partilor vatamate. In acest sens a dat acestora puterea de a declansa un proces penal prin formularea unei plangeri prealabile, dar si posibilitatea ca, atunci cand un proces penal a fost declansat retragerea plangerii sau impacarea cu faptuitorul sa poata duce la inchiderea procesului penal.
Astfel, avem atat in Codul Penal cat si in alte legi care contin dispozitii cu caracter penal, enumerate infractiuni pentru care un proces penal nu poate incepe fara o plangere prealabila formulata de partea vatamata, sau daca a fost inceput, nu poate continua daca intre parti intervine impacarea sau s-a depus o cerere de retragere a plangerii prealabile. Cu alte cuvinte, faptuitorul nu poate fi tras la raspundere penala daca a ajuns la o intelegere cu victima ca aceasta sa nu mai depuna o plangere prealabila pentru inceperea urmaririi penale, daca a depus-o sa o retraga, sau daca s-a impacat cu aceasta, in conditiile dreptului penal.
Legea Medierii contine si dispozitii care privesc astfel de conflicte penale, dispozitii care arata ce infractiuni pot fi mediate, cand pot fi mediate si contin, de asemenea, si anumite elemente de procedura care trebuie indeplinite de mediator.
Asadar medierea este posibila in procesele penale in care raspunderea penala a faptuitorului poate fi inlaturata prin nedepunerea plangerii prealabile de catre victima, prin retragerea acestei plangeri daca a fost depusa, sau prin impacarea partilor. In toate aceste cazuri, legea incriminatorie, adica cea care prevede fapta penala respectiva, trebuie sa prevada in mod expres ca aceste institutii penale – Retragerea plangerii prealabile si/sau Impacarea partilor, sunt cauze care inlatura raspunderea penala. Cu alte cuvinte, pentru ca o infractiune sa poata fi mediata, trebuie ca in continutul legii care o prevede sa fie stipulate expres una din aceste conditii sau ambele: retragerea plangerii prealabile sau/si impacarea partilor.
Daca aceasta conditie este indeplinita, conflictul penal poate fi mediat. Enumeram doar cateva din infractiunile mediabile: infractiunea de lovire si alte violente, violarea de domiciliu, tulburarea de posesie, abandonul de familie, vatamarea corporala, etc.
Prefer denumirea de conflict penal celei de infractiune, deoarece in mediere se analizeaza conflictul insusi. Mediatorul mediaza conflicte. Chiar daca in sistemele de drept sunt denumite infractiuni, litigii, in mediere ele sunt privite ca si conflicte. Un conflict presupune anumite elemente care sunt privite in prim plan in cadrul medierii cum ar fi cauza (factorii) conflictului, dinamica, efectele.
Medierea conflictelor penale este posibila, insa ca si in medierea altor tipuri de conflicte, caracterul voluntar al acesteia este fundamental. Nici legea, nici mediatorul, nici procurorul, nici o persoana nu poate forta partea vatamata sa accepte medierea. Faptuitorul, de asemenea, nu poate fi fortat sa participle la un proces de mediere, insa este putin probabil ca acesta sa refuze un astfel de proces…
Asadar posibilitatea medierii conflictelor penale este data de catre legiuitor partilor. Ele aleg daca opteaza pentru mediere. Medierea are ca obiect analiza conflictului penal, analiza cauzelor care au dus la aparitia acestuia, analiza relatiilor dintre parti, analiza dinamicii conflictului, analiza axei temporale a conflictului, analiza efectelor acestuia. Scopul medierii unui conflict penal este ca partile sa ajunga la o solutie pe care impreuna sa o accepte si sa o agreeze, o solutie care sa vizeze incetarea procesului penal prin retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor, ca institutii si acte de drept penal care inlatura raspunderea penala prin depunerea lor la dosarul penal.
Medierea conflictelor penale necesita aptitudini si cunostiinte suplimentare din partea mediatorului. Un conflict penal, desi are aceeasi structura ca a unui conflict civil, cauza, dinamica, efecte, are o incarcatura specifica pentru fiecare parte – atat pentru faptuitor cat si pentru partea vatamata. Mai mult, in analiza conflictului penal, mediatorul desi urmeaza aceeasi faze de diagnosticare, de filtrare, de cautare de resurse, trebuie sa aiba in vedere ca un conflict penal aduce partile la masa medierii pe pozitii rigide. Ori in aceste pozitii pe care se situeaza partile la inceputului procesului de mediere a unui conflict penal, medierea devine dificila si egalizarea pozitiilor partilor in actul propriu-zis de negociere a nevoilor si intereselor lor, devine anevoioasa. Vinovatia faptuitorului este mai mult sau mai putin vadita, chiar daca nu e dovedita sau declarata intr-o hotarare judecatoareasca. In aceasta pozitie, rigiditatea pozitiei victimei si a pretentiilor ei fata de faptuitor si fata de solutiile oferite de acesta pune mari probleme unui proces de mediere in materie penala.
Dar acest lucru nu inseamna ca medierea nu isi poate atinge obiectivul. Mediatorului ii trebuie mai multa rabdare si mai mult tact profesional, mult mai multa atentie, cand un astfel de conflict i se cere a fi mediat. In primul rand trebuie sa faca fata tensiunilor dintre parti care il vor duce in zona de subiectivitate, de partialitate. Va trebui sa fie atent sa nu se situeze de partea victimei, victimizandu-o in fata faptuitorului, dandu-i dreptate sau agreand solutia propusa de aceasta. Pe de alta parte, va trebui sa fie distant fata de parerea expusa a faptuitorului care va vrea sa ii demonstreze nevinovatia sa, sau mai putina sa nevinovatie. Mediatorul va trebui sa fie mediator, si sa le demonstreze ca nu este nici procuror, nici judecator, nici detectiv. In astfel de procese de mediere, partile vor mai mult ca oricand sa li se faca dreptate, si asta deoarece legea scrie negru pe alb care e pedeapsa in caz de neimpacare sau ne-retragere a plangerii prealabile. Nu rareori, partile ajung si incearca sa trateze procesul de mediere a conflictului penal ca pe un proces judiciar penal. Mediatorul poate conduce procesul de mediere spre un rezultat optim daca va sti sa pastreze integritatea principiilor fundamentale ale procesului de mediere.
Confidetialitatea informatiilor din sesiunile separate si nu numai, neutralitatea fata de pozitiile sau pretentiile partilor, impartialitatea fata de pozitiile partilor, si caracterul voluntar, sunt principii fundamentale care conduc medierea unui conflict penal spre rezolvare.
Prima si cea mai grea sarcina in medierea unui conflict penal este orientarea partilor spre un dialog de interese, de nevoi. Daca sistemul juridic pune partile din conflictul penal pe pozitii care par a fi ireconciliabile, scopul procesului de mediere isi doreste ca acestea sa discute de pe pozitii de egalitate si din perpectiva intereselor particulare ale lor, reciproce si complementare deseori. Din acest motiv medierea are un succes considerabil si in procesele penale, atat timp cat depaseste aceasta initiala pozitionare a partilor si le indruma spre generarea unor solutii care sa le fie reciproc convenabile.
Partile, prin dialog, ajung sa cunoasca de fapt ceea ce le este necesar si ceea ce le intereseaza. Acesta este obiectivul unui proces de mediere. Acest obiectiv este tinta oricarui mediator si spre ea sunt indrumate si directionate partile conflictului penal in timpul procesului de mediere.
Medierea conflictelor penale este o mediere speciala prin prisma naturii conflictelior dar si prin prisma beneficiilor. De asemenea, procedura medierii conflictelor penale survine in anumite conditii de procedura judiciara penala. Vom reveni in urmatoarele articole cu detalieri ale acestor aspecte.
Juridice.ro
Raportul juridic de drept penal se naste intre stat si cetateni, si intre acestia reciproc. Normele de drept penal sunt imperative. Conflictele penale sunt conflictele care apar intre anumiti cetateni si stat, cetateni care nu se conformeaza dispozitiilor imperative ale legii penale. Astfel apare conflictul penal. Conflictele penale se ivesc in momentul in care sunt incalcate legile penale ale unui stat. Ivirea unui conflict penal naste dreptul statului, ca prin aparatul sau de coercitie sa poata trage la raspundere penala pe cel care a incalcat ordinea sociala impusa de normele penale. Normele penale sunt cele cuprinse in Codul Penal, cat si cele cuprinse in alte legi speciale care contin dispozitii cu caracter penal. Conflictele penale sunt infractiunile, insa in mediere, denumirea de conflict penal este preferabila celei de infractiune. Infractiunea este fapta incriminata de legea penala, savarsita cu vinovatie, care prezinta pericol social.
Pentru unele conflicte penale (infractiuni), avand in vedere un grad de pericol social scazut, dar mai ales natura relatiilor intre faptuitor si partea sau partile vatamate, statul a conditionat tragerea la raspundere penala a acestuia de participarea procesual activa a partii sau partilor vatamate. In acest sens a dat acestora puterea de a declansa un proces penal prin formularea unei plangeri prealabile, dar si posibilitatea ca, atunci cand un proces penal a fost declansat retragerea plangerii sau impacarea cu faptuitorul sa poata duce la inchiderea procesului penal.
Astfel, avem atat in Codul Penal cat si in alte legi care contin dispozitii cu caracter penal, enumerate infractiuni pentru care un proces penal nu poate incepe fara o plangere prealabila formulata de partea vatamata, sau daca a fost inceput, nu poate continua daca intre parti intervine impacarea sau s-a depus o cerere de retragere a plangerii prealabile. Cu alte cuvinte, faptuitorul nu poate fi tras la raspundere penala daca a ajuns la o intelegere cu victima ca aceasta sa nu mai depuna o plangere prealabila pentru inceperea urmaririi penale, daca a depus-o sa o retraga, sau daca s-a impacat cu aceasta, in conditiile dreptului penal.
Legea Medierii contine si dispozitii care privesc astfel de conflicte penale, dispozitii care arata ce infractiuni pot fi mediate, cand pot fi mediate si contin, de asemenea, si anumite elemente de procedura care trebuie indeplinite de mediator.
Asadar medierea este posibila in procesele penale in care raspunderea penala a faptuitorului poate fi inlaturata prin nedepunerea plangerii prealabile de catre victima, prin retragerea acestei plangeri daca a fost depusa, sau prin impacarea partilor. In toate aceste cazuri, legea incriminatorie, adica cea care prevede fapta penala respectiva, trebuie sa prevada in mod expres ca aceste institutii penale – Retragerea plangerii prealabile si/sau Impacarea partilor, sunt cauze care inlatura raspunderea penala. Cu alte cuvinte, pentru ca o infractiune sa poata fi mediata, trebuie ca in continutul legii care o prevede sa fie stipulate expres una din aceste conditii sau ambele: retragerea plangerii prealabile sau/si impacarea partilor.
Daca aceasta conditie este indeplinita, conflictul penal poate fi mediat. Enumeram doar cateva din infractiunile mediabile: infractiunea de lovire si alte violente, violarea de domiciliu, tulburarea de posesie, abandonul de familie, vatamarea corporala, etc.
Prefer denumirea de conflict penal celei de infractiune, deoarece in mediere se analizeaza conflictul insusi. Mediatorul mediaza conflicte. Chiar daca in sistemele de drept sunt denumite infractiuni, litigii, in mediere ele sunt privite ca si conflicte. Un conflict presupune anumite elemente care sunt privite in prim plan in cadrul medierii cum ar fi cauza (factorii) conflictului, dinamica, efectele.
Medierea conflictelor penale este posibila, insa ca si in medierea altor tipuri de conflicte, caracterul voluntar al acesteia este fundamental. Nici legea, nici mediatorul, nici procurorul, nici o persoana nu poate forta partea vatamata sa accepte medierea. Faptuitorul, de asemenea, nu poate fi fortat sa participle la un proces de mediere, insa este putin probabil ca acesta sa refuze un astfel de proces…
Asadar posibilitatea medierii conflictelor penale este data de catre legiuitor partilor. Ele aleg daca opteaza pentru mediere. Medierea are ca obiect analiza conflictului penal, analiza cauzelor care au dus la aparitia acestuia, analiza relatiilor dintre parti, analiza dinamicii conflictului, analiza axei temporale a conflictului, analiza efectelor acestuia. Scopul medierii unui conflict penal este ca partile sa ajunga la o solutie pe care impreuna sa o accepte si sa o agreeze, o solutie care sa vizeze incetarea procesului penal prin retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor, ca institutii si acte de drept penal care inlatura raspunderea penala prin depunerea lor la dosarul penal.
Medierea conflictelor penale necesita aptitudini si cunostiinte suplimentare din partea mediatorului. Un conflict penal, desi are aceeasi structura ca a unui conflict civil, cauza, dinamica, efecte, are o incarcatura specifica pentru fiecare parte – atat pentru faptuitor cat si pentru partea vatamata. Mai mult, in analiza conflictului penal, mediatorul desi urmeaza aceeasi faze de diagnosticare, de filtrare, de cautare de resurse, trebuie sa aiba in vedere ca un conflict penal aduce partile la masa medierii pe pozitii rigide. Ori in aceste pozitii pe care se situeaza partile la inceputului procesului de mediere a unui conflict penal, medierea devine dificila si egalizarea pozitiilor partilor in actul propriu-zis de negociere a nevoilor si intereselor lor, devine anevoioasa. Vinovatia faptuitorului este mai mult sau mai putin vadita, chiar daca nu e dovedita sau declarata intr-o hotarare judecatoareasca. In aceasta pozitie, rigiditatea pozitiei victimei si a pretentiilor ei fata de faptuitor si fata de solutiile oferite de acesta pune mari probleme unui proces de mediere in materie penala.
Dar acest lucru nu inseamna ca medierea nu isi poate atinge obiectivul. Mediatorului ii trebuie mai multa rabdare si mai mult tact profesional, mult mai multa atentie, cand un astfel de conflict i se cere a fi mediat. In primul rand trebuie sa faca fata tensiunilor dintre parti care il vor duce in zona de subiectivitate, de partialitate. Va trebui sa fie atent sa nu se situeze de partea victimei, victimizandu-o in fata faptuitorului, dandu-i dreptate sau agreand solutia propusa de aceasta. Pe de alta parte, va trebui sa fie distant fata de parerea expusa a faptuitorului care va vrea sa ii demonstreze nevinovatia sa, sau mai putina sa nevinovatie. Mediatorul va trebui sa fie mediator, si sa le demonstreze ca nu este nici procuror, nici judecator, nici detectiv. In astfel de procese de mediere, partile vor mai mult ca oricand sa li se faca dreptate, si asta deoarece legea scrie negru pe alb care e pedeapsa in caz de neimpacare sau ne-retragere a plangerii prealabile. Nu rareori, partile ajung si incearca sa trateze procesul de mediere a conflictului penal ca pe un proces judiciar penal. Mediatorul poate conduce procesul de mediere spre un rezultat optim daca va sti sa pastreze integritatea principiilor fundamentale ale procesului de mediere.
Confidetialitatea informatiilor din sesiunile separate si nu numai, neutralitatea fata de pozitiile sau pretentiile partilor, impartialitatea fata de pozitiile partilor, si caracterul voluntar, sunt principii fundamentale care conduc medierea unui conflict penal spre rezolvare.
Prima si cea mai grea sarcina in medierea unui conflict penal este orientarea partilor spre un dialog de interese, de nevoi. Daca sistemul juridic pune partile din conflictul penal pe pozitii care par a fi ireconciliabile, scopul procesului de mediere isi doreste ca acestea sa discute de pe pozitii de egalitate si din perpectiva intereselor particulare ale lor, reciproce si complementare deseori. Din acest motiv medierea are un succes considerabil si in procesele penale, atat timp cat depaseste aceasta initiala pozitionare a partilor si le indruma spre generarea unor solutii care sa le fie reciproc convenabile.
Partile, prin dialog, ajung sa cunoasca de fapt ceea ce le este necesar si ceea ce le intereseaza. Acesta este obiectivul unui proces de mediere. Acest obiectiv este tinta oricarui mediator si spre ea sunt indrumate si directionate partile conflictului penal in timpul procesului de mediere.
Medierea conflictelor penale este o mediere speciala prin prisma naturii conflictelior dar si prin prisma beneficiilor. De asemenea, procedura medierii conflictelor penale survine in anumite conditii de procedura judiciara penala. Vom reveni in urmatoarele articole cu detalieri ale acestor aspecte.
Juridice.ro
luni, 17 decembrie 2012
Editura Universitară are plăcerea de a vă face cunoscută o
lucrare deosebit de importantă pentru domeniul medierii. Este voba de Culegere
de hotărâri judecătoreşti pronunţate în materia medierii, Ediţia a II-a, revăzută şi amplu adăugită,
cuprinzând inclusiv hotărâri judecătoreşti pronunţate în temeiul dispoziţiilor
Noului Cod civil.
Format: academic, nr. pagini: 517
preţ: 70 lei/exemplar- 35%= 45.5 LEI (
Coordonatori:
Roxana Călin, judecător, Tribunalul Bucureşti
Sanda Lungu, judecător, Curtea de Apel Craiova
Dragoş Călin, judecător, Curtea de Apel Bucureşti
Editura Universitara 021.315.32.47 / 021.319.67.27, 0744 EDITOR / 07217 CARTE
Noile reguli din Legea medierii, amanate de Guvern. De cand se vor aplica?
Din 2013, justitiabilii vor fi obligati sa participe la o sedinta de informare privind medierea, ca procedura prealabila instantei de judecata. Conform legii, prevederea urma sa se aplice din 9 ianuarie, insa acest termen a fost amanat printr-o ordonanta de urgenta aprobata recent de Guvern.
Legea nr. 115/2012, in vigoare din vara acestui an, a modificat Legea medierii, instituind, printre altele, obligatia de a participa la o sedinta de informare privind medierea, ca procedura prealabila instantei de judecata.
Concret, in actul normativ se arata, la art. 601, ca "in litigiile ce pot face, potrivit legii, obiect al medierii sau al altei forme alternative de solutionare a conflictelor, partile si/sau partea interesata, dupa caz, sunt tinute sa faca dovada ca au participat la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii". Prevederea urma sa intre in vigoare in 6 luni de la publicarea Legii nr. 115/2012 in Monitorul Oficial (9 iulie, n.red.), adica in 9 ianuarie 2013.
Totusi, Guvernul a amanat acest termen, printr-o ordonanta de urgenta adoptata in sedinta din 12 decembrie, care stabileste ca noile reglementari NU se mai aplica din 9 ianuarie, asa cum era prevazut initial, ci incepand cu 1 februarie 2013. Acest lucru inseamna ca, incepand cu data de 1 februarie, cei care vor sa inceapa un proces sunt obligati sa participe la sedinta de informare, in caz contrar cererea lor de chemare in judecata fiind respinsa. "Sanctiunea pentru introducerea cererii de chemare in judecata fara participarea anterioara la sedinta de informare privind avantajele medierii este inadmisibilitatea", puncteaza Executivul pe site-ul propriu.
Pe de alta parte insa, actul normativ adoptat miercuri prevede ca pentru litigiile declansate anterior datei de 1 februarie
Atentie! In Legea nr. 115/2012 se precizeaza ca dovada participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii intr-o anumita materie se face printr-un proces-verbal de informare eliberat de mediatorul care a realizat informarea.
Se
ingradeste, in vreun fel, accesul la justitie?
"Medierea
este, in continuare, o procedura prealabila, ce poate fi incadrata in aceeasi
categorie cu procedura concilierii directe sau cu plangerea prealabila din
contenciosul administrativ", a declarat Madalina Grigoras, Avocat, Tuca Zbarcea
& Asociatii, la solicitarea AvocatNet.ro.Totodata, reprezentantul Tuca Zbarcea si Asociatii opineaza ca dorinta legiuitorului este, probabil, aceea de a ajuta partile dintr-un eventual litigiu, ce este pe cale de a se declansa, sa incerce o impacare, in conditii de neutralitate, impartialitate si confidentialitate. "Impunerea acestei proceduri ca obligatorii se explica prin prisma faptului ca, in general, convocarea la mediere era ignorata in practica", continua sa explice Grigoras.
Mai mult decat atat, avocatul este de parere ca nu poate fi vorba de o ingradire la liberul acces la justitie, din moment ce se impune doar participarea la sedinta de informare. "Din punctul nostru de vedere, obligativitatea participarii la sedinta de informare privind medierea, nu ar duce, literalmente, la ingradirea liberului acces al cetatenilor la justitie", mentioneaza Madalina Grigoras. Practic, conform declaratiilor avocatului, partile vor fi, in continuare, libere sa aleaga daca, dupa aceasta sedinta, vor opta pentru procedura medierii sau se vor adresa instantelor de judecata pentru a-si rezolva conflictul.
Ce
presupune sedinta de informare si in ce cazuri va fi obligatorie?
In
sedinta de informare privind medierea, mediatorul explica partilor scopul,
limitele si efectele medierii, precum si avantajele acestei proceduri. Sedinta
de informare este gratuita, dupa cum se precizeaza si
in Legea medierii: "Pentru activitatea de informare si consiliere a
partilor cu privire la procedura medierii si avantajele acesteia, indeplinita
potrivit legii anterior incheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate
pretinde onorariu". Potrivit normelor legale, partile aflate in conflict
se pot prezenta impreuna la mediator.Incepand din 1 februarie 2013, procedura prealabila instantei de judecata va fi obligatorie:
- in domeniul protectiei
consumatorilor, cand consumatorul invoca existenta unui prejudiciu ca
urmare a achizitionarii unui produs sau unui serviciu defectuos, a
nerespectarii clauzelor contractuale ori garantiilor acordate, a
existentei unor clauze abuzive cuprinse in contractele incheiate intre
consumatori si operatorii economici ori a incalcarii altor drepturi
prevazute in legislatia nationala sau a Uniunii Europene in domeniul
protectiei consumatorilor;
- in materia dreptului familiei
(neintelegerile care tin de continuarea casatoriei, partajul de bunuri
comune, exercitiul drepturilor parintesti, stabilirea domiciliului
copiilor, contributia parintilor la intretinerea copiilor sau orice alte
neintelegeri care apar in raporturile dintre soti cu privire la drepturi
de care ei pot dispune potrivit legii);
- in domeniul litigiilor privind
posesia, granituirea, stramutarea de hotare, precum si in orice alte
litigii care privesc raporturile de vecinatate;
- in domeniul raspunderii
profesionale in care poate fi angajata raspunderea profesionala, respectiv
cauzele de malpraxis, in masura in care prin legi speciale nu este
prevazuta o alta procedura;
- in litigiile de munca izvorate
din incheierea, executarea si incetarea contractelor individuale de munca;
- in litigiile civile a caror
valoare este sub 50.000 lei, cu exceptia litigiilor in care s-a pronuntat
o hotarare executorie de deschidere a procedurii de insolventa, a
actiunilor referitoare la Registrul Comertului si a cazurilor in care
partile aleg sa recurga la procedurile prevazute la art. 999-1018 din
Codul de procedura civila;
- in cazul infractiunilor pentru
care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a
persoanei vatamate si impacarea partilor inlatura raspunderea penala, dupa
formularea plangerii, daca faptuitorul este cunoscut sau a fost
identificat, cu conditia ca victima sa isi exprime consimtamantul de a
participa la sedinta de informare impreuna cu faptuitorul.
Puteti consulta AICI textul integral al Legii nr. 115/2012. Sursa
vineri, 14 decembrie 2012
Medierea in penal – subiect sensibil, probleme practice
Ultima tema din an aleasa de organizatorii meselor rotunde dedicate medirii la Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir a fost “Medierea in penal – aspecte practice”. Evenimentul a avut statut de conferinta nationala si a reunit la nivel de invitati si speakeri personalitati ale mediului universitar, magistrari, specialisti in drept penal si mediatori.
Interesul pentru subiectul medierilor in materia penala este mare, mai ales ca sunt foarte putine medieri de acest tip realizate in Romania. In ultimii ani s-a discutat si s-a acumulat mai multa experienta in ceea ce priveste medierile ce au ca obiect latura civila a unui proces penal.
“Medierea in penal nu e chiar utila daca ne raportam la legislatia din acest moment.” Aceasta a fost fraza care a animat discutiile la intalnirea organizata de Masteratul de Integrare si Afaceri Europene, impreuna cu Masteratul de Mediere al Universitatii Dimitrie Cantemir. Este opinia lui Sorin Vernea, auditor de justitie la Institutul National al Magistraturii, care considera ca este foarte dificil sa aduci la mediere partile unui conflict de natura penala, iar acestea sa ajunga apoi la un acord. “In unele cazuri, mai spune Sorin Vernea, se poate ajunge si la diverse forme de santaj din partea victimei.”
In replica, mediatorii au sustinut ca nu se poate vorbi de santaj intr-o mediere, rolul celui care vegheaza ca partile sa comunice si sa gaseasca impreuna solutii fiind asigurarea unui echilibru intre pozitiile acestora. In sprijinul nevoii de mediere in penal a venit si judecatorul Cristi Danilet, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, care a sustinut ca aceasta metoda alternativa de rezolvare a disputelor poate duce nu numai la impacarea partilor, ci si la retragerea plangerii prealabile.
Numarul foarte mic al cazurilor de medieri in penal, inregistrate pana acum, este cauzat si de lipsa unui sprijin consistent al Politiei sau Parchetului pentru promovarea medierii. “Organele de politie judiciara sau procurorii, in faza de urmarire penala, ar putea sa indrume partile catre o sedinta de informare despre mediere”, a declarat unul dintre invitatii la discutii.
Promovarea medierii ca solutie alternativa de rezolvare a unor cauze penale depinde insa si de profesionalismul celor care vor intra pe aceasta nisa. Judecatorii prezenti la conferinta organizata la Universitatea Dimitrie Cantemir au atras atentia ca “provocarea pentru mediatorii care vor sa faca mediere in penal este foarte mare.” Acestia trebuie sa aiba cunostinte in materia penala si o foarte ridicata calitate profesionala.
S-a ajuns astfel la subiectul pregatirii generale a mediatorilor, iar Dragos Radulescu, mediator, lector universitar doctor in cadrul Universitatii Dimitrie Cantemir si moderator al conferintei, a precizat ca „uneori sistemul de recrutare si formare a mediatorilor este superficial.” „Este nevoie si ca mediatorii sa aiba un anumit nivel de cunostinte juridice”, a mai spus Dragos Radulescu.
Ca in multe alte tari, rolul companiilor de asigurari este important in anumite cauze penale. In Romania “interesul mediatorilor ar trebui sa fie aducerea la mediere a asiguratorilor”, dupa cum a precizat judecatorul Dorel George Matei, de la Sectia I Penala a Tribunalului Bucuresti, dar nu multe sunt modalitatile prin care se poate realiza acum acest lucru. Un pas important, amintit de mediatorul Artemiza Decis, este faptul ca medierea va fi introdusa in contractele cu asiguratorii, ca solutie alternativa de rezolvare a disputelor.
17 ianuarie 2013 este data urmatoarei mese rotunde pe tema medierii, organizata la Universitatea Dimitrie Cantemir. Tema propusa este “Medierea in 2013”.
joi, 13 decembrie 2012
15 DECEMBRIE 2012 - ZIUA MEDIERII LA BACĂU
Sâmbătă, 15 decembrie 2012, începând cu orele 11.30, sunteţi invitaţi la Teatrul Municipal Bacovia din Bacău, unde Centrul de Mediere Bacău şi Colegiul de Mediatori ai Judeţului Bacău organizează ”Ziua Medierii” la Bacău, în parteneriat cu Instituţia Prefectului-judeţul Bacău şi Teatrul Municipal Bacovia.
Cu acest prilej se vor desfăşura o serie de evenimente cu scop de promovare a medierii ca activitate de INTERES PUBLIC.
Acţiunea este destinată în principal publicului larg, este organizată în deplină concordanţă cu cerinţele Directivei 2008/52/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 (conf.art.1,5,9) şi urmăreşte în mod special:
1. INFORMAREA despre procedura şi avantajele medierii, ca metodă alternativă de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, conform dispoziţiilor Legii 115/2012.
2. EFECTUAREA unei DEMONSTRAŢII, a unei medieri simulate într-un caz de divorţ. Publicul va putea urmări, astfel, cum se desfăşoară în mod concret o procedură de mediere.
3 CONTACTAREA specialiştilor din judeţ. Participanţii prezenţi la acţiune vor putea face cunoştinţă cu mediatorii din întreg judeţul Bacău.
4 LANSAREA unor de cărţi de specialitate, respectiv a lucrărilor:
,, MEDIEREA o perspectivă psihologică asupra soluţionării conflictelor”,
autori: Freddie Strasser şi Paul Randolph, parteneri ai Şcolii de formare în mediere Mugur Mitroi .
autori: Freddie Strasser şi Paul Randolph, parteneri ai Şcolii de formare în mediere Mugur Mitroi .
,,MEDIATORUL, conciliator în speţele bancare”, autor Maricica Georgescu.
5. La finalul întâlnirii, tineri artişti din judeţul Bacău vor delecta publicul cu un deosebit program artistic.
Vor fi prezenţi membri ai Consiliului de Mediere, reprezentanţi ai instanţelor de judecată, notari publici, avocaţi, consilieri juridici, profesori, consilieri psihopedagi, preoţi, etc., precum şi mediatori din judeţul Bacău şi din alte judeţe.
Specialiştii din diverse domenii, reprezentanţi ai instituţiilor publice locale, ai instituţiilor bancare, multiplicatorii de informaţie europeană de la nivelul autorităţilor publice locale, alte persoane interesate, precum şi publicul băcăuan sunt aşteptaţi la sala de spectacol a Teatrului Municipal Bacovia, începând cu orele 11.00.
Intrarea ESTE LIBERĂ.
Organizatori:
Asociaţia ,,Centrul de Mediere Bacău”,
Asociaţia ,,Colegiul de mediatori al Judeţului Bacău”
Asociaţia ,,Centrul de Mediere Bacău”,
Asociaţia ,,Colegiul de mediatori al Judeţului Bacău”
miercuri, 12 decembrie 2012
OUG pentru modificarea si completarea Legii 192/2006 privind medierea
GUVERNUL ROMÂNIEI
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ
pentru modificarea şi completarea Legii nr.192/2006 privind
medierea şi organizarea profesiei de mediator, precum şi pentru modificarea
art. II din Legea nr.115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator
Prin Legea nr.115/2012 pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator au
fost aduse o serie de modificări şi completări Legii nr.192/2006, cu efecte
începând de la data de 1 octombrie 2012, respectiv, 9 ianuarie 2013.
Intervenţia legislativă a avut în vedere ca aceasta să producă efecte după data
intrării în vigoare a Legii nr.134/2010 privind noul Cod de procedură civilă,
corelările fiind realizate în raport cu acest act normativ.
Având în vedere, însă, că prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr.44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru
punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,
intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă a fost prorogată până la
data de 1 februarie 2013, şi că, totodată, noul Cod de procedură civilă, în
urma republicării, a fost renumerotat, este necesară pe de o parte corelarea
textelor de trimitere din Legea nr. 192/2006 cu norma la care se trimite
conţinută în noul Cod de procedură civilă. Neadoptarea, în regim de urgenţă, a
măsurilor propuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă poate genera dificultăţi
sau chiar blocaje în aplicarea de către instanţe, a legii, cu consecinţe
negative de ordin procedural în activitatea de judecată,
Totodată, este necesară amânarea intrării în vigoare a
art.601 din Legea nr.192/2006 – articol care conţine cea mai semnificativă
modificare adusă prin Legea nr.115/2012, constând în introducerea
obligativităţii în anumite cazuri şi condiţii, a unei etape de informare cu
privire la beneficiile medierii – astfel încât acesta să intre în vigoare
concomitent cu noul Cod de procedură civilă (1 februarie 2013).
Apreciindu-se că scopul etapei de informare obligatorie nu se
va realiza deplin doar prin stabilirea, ca sancţiune, a amenzii judiciare,
Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat înlocuirea acestei sancţiuni cu
aceea a inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată în cazul în care
părţile implicate în litigiu nu au urmat, anterior introducerii acţiunii, etapa
de informare cu privire la avantajele medierii. Textul legal care instituie
obligaţia de informare trebuie să intre în vigoare odată cu cel care instituie
sancţiunea în cazul nerespectării obligaţiei.
Având în vedere că aspectele mai sus menţionate vizează
satisfacerea unui interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a
cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate
pe calea ordonanţei de urgenţă,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României,
republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. I - Legea nr.192/2006privind medierea şi organizarea
profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 441 din 22 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se
modifică şi se completează după cum urmează:
1. Alineatului (1) al art. 2 se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
„Art.2 – (1) Dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane
fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de
informare privind avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după
declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării
pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, în materie
penală, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de lege.
(11) Dovada participării la şedinţa de informare privind
avantajele medierii se face printr-un certificat de informare eliberat de
mediatorul care a realizat informarea. Dacă una dintre părţi refuză în scris
participarea la şedinţa de informare, nu răspunde invitaţiei prevăzute la art.
43 alin (1) ori nu se prezintă la data fixată pentru şedinţa de informare, se
întocmeşte un proces-verbal, care se depune la dosarul instanţei.
(12) Instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca
inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a
participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii
cererii de chemare în judecată, sau după declanşarea procesului până la
termenul dat de instanţă în acest scop, pentru litigiile în materiile prevăzute
de art.601 lit. a) – f).
2. Alineatul (2) al art.59 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
„(2) Părţile acordului de mediere se pot înfăţişa la instanţa
judecătorească pentru a cere, îndeplinind procedurile legale, să se dea o
hotărâre care să consfinţească înţelegerea lor. Competenţa aparţine fie
judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa ori,
după caz, sediul oricare dintre părţi, fie judecătoriei în a cărei
circumscripţie se află locul unde a fost încheiat acordul de mediere. Hotărârea
prin care instanţa încuviinţează înţelegerea părţilor se dă în camera de consiliu
şi constituie titlu executoriu în condiţiile legii. Dispoziţiile art.438 – 441
din Codul de procedură civilă se aplică în mod corespunzător.”
3. Alineatul (1) literele f) şi g) ale articolului 601 se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
„f) în litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei,
cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de
deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la Registrul
Comerţului şi a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedura
prevăzută la art. 1013-1024 sau la cea prevăzută la art. 1025-1032 din Codul de
procedură civilă.
g) în cazul infracţiunilor pentru care retragerea plângerii
prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, după formularea
plângerii, dacă făptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, iar victima
îşi exprimă consimţământul de a participa la şedinţa de informare împreună cu
făptuitorul; dacă victima refuză să participe împreună cu făptuitorul, şedinţa
de informare se desfăşoară separat.
5. După art. 601 se include un articol nou, art. 602, cu
următorul conţinut:
„Art. 602 – (1) Procedura de informare, incluzând şi
formalităţile pentru convocarea părţilor, nu poate depăşi 15 zile
calendaristice. Prevederile art.2532 pct.7 din Codul civil sunt aplicabile în
mod corespunzător.
(2) Acceptarea participării sau participarea la şedinţa de
informare nu constituie o recunoaştere a dreptului ce ar face obiectul
litigiului şi nu întrerupe cursul prescripţiei.”
6. Alineatul (1) al art. 63 se modifică şi va avea următorul
cuprins:
(1) În cazul în care litigiul a fost soluţionat pe calea
medierii, instanţa va pronunţa, la cererea părţilor, cu respectarea condiţiilor
legale, o hotărâre, dispoziţiile art.438-441 din Codul de procedură civilă
fiind aplicabile în mod corespunzător.
Art. II – Termenul prevăzut la art. II din Legea nr.115/2012
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi
organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 462 din 9 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare,
referitor la intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 601 din Legea nr.
192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările
şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 februarie 2013.”
Art. III – Dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă
referitoare la sancţiunea inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată se
aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare.
(partea II, pct 7 Guvernul Romaniei 12/12/2012)
PRIM MINISTRU
Victor Viorel PONTA
(partea II, pct 7 Guvernul Romaniei 12/12/2012)
COMUNICAT DE PRESĂ
Guvernul României a adoptat astăzi prin Ordonanţă de urgenţă modificări importante la legea medierii, necesare şi utile corpului profesional al mediatorilor şi medierii.
Noile prevederi au fost adoptate ca urmare a întâlnirilor interinstituţionale desfăşurate între Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi Consiliul de Mediere desfăşurate pe parcursul ultimelor luni şi ca rezultat al comisiei mixte constituite în acest sens.
Data de 24 noiembrie 2012 va reprezenta un punct de referinţă în istoria medierii din România când în urma întâlnirii comisiei mixte Consiliul de Mediere – Consiliul Superior al Magistraturii, a fost schiţat textul propus pentru adoptare, text care constituie baza ordonanţei de guvern adoptate.
Ulterior, au avut loc discuţii instituţionale între conducerea Consiliului de Mediere şi decidenţii din domeniu, rod al cărora, propunerea conturată s-a transformat în text de lege. Modificarea legislativă este o materializare a eforturilor instituţionale corelate şi rezidă dintr-o necesitate la nivel de politici de stat.
În lumina noilor modificări, procedura medierii îşi va consolida rolul în societatea românească, în acord cu prevederile europene în domeniu şi va deveni un instrument folosit pe scară largă la nivel naţional, cu reale avantaje în ceea ce priveşte degrevarea instanţelor şi creşterea calităţii actului de justiţie.
Consiliul de Mediere, apreciază în mod deosebit implicarea celor două instituţii partenere – Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Justiţiei – sprijin instituţional fără de care transpunerea în practică a cadrului legislativ în domeniul medierii ar fi fost dificil de realizat.
Consiliul de Mediere salută implicarea Guvernului României în construcţiaunui instrument modern de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă – MEDIEREA, în acord cu direcţiile europene în domeniu, subliniate recent la conferinţa despre Justiţie de la Bruxelles, conferinţă la care Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi Consiliul de Mediere au fost reprezentate.
Consiliul de Mediere, organismul naţional de coordonare şi reglementare în domeniul medierii, instituţie aflată în slujba medierii şi a mediatorilor, îşi exprimă aprecierea faţă de membrii corpului profesional al mediatorilor, fără implicarea cărora medierea nu ar fi fost facut aceşti paşi importanţi în România. Noile modificări legislative ne obligă şi ne responsabilizează suplimentar pentru momentul cheie – 1februarie 2013 – dată începând cu care profesia de mediator va susţine un examen de mult aşteptat şi de o importanţă capitală, examen pe care avem încrederea că îl vom promova „magna cum laude”.
Consiliul de Mediere
Măsuri ale Consiliului de Mediere în sprijinul implementării prevederilor Legii nr.115 / 2012
Consiliul de Mediere anunţă corpul profesional al mediatorilor şi publicul larg demararea unei acţiuni de informare la nivel naţional în rândul tuturor instituţiilor interesate, despre prevederile Legii nr. 115/2012 care vor intra în vigoare în anul 2013.
În acest sens, în perioada 15 decembrie 2012 – 10 ianuarie 2013 vor fi trimise de Consiliul de Mediere adrese cu precizări despre prevederile legale incidente în domeniul medierii consiliilor judeţene, instanţelor judecătoreşti, parchetelor, inspectoratelor de poliţie, ministerelor, instituţiilor descentralizate, inspectoratelor teritoriale de muncă, organismelor profesionale de conducere ale profesiilor liberale şi altor instituţii în vederea informării despre obligativitatea participării la şedinta de informare privind avantajele medierii în anumite domenii începand cu luna ianuarie 2013 precum şi cu privire la afişarea tabloului mediatorilor la sediul acestora conform prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea nr. 192/2006.
Consiliul de Mediere vine astfel în întâmpinarea nevoii de popularizare a medierii la nivelul instituţiilor naţionale în scopul încurajării uzitării medierii în cazurile în care aceasta este pretabilă, inclusiv de către instituţiile publice din România.
În vederea consultării permanente dintre Consiliul de Mediere şi corpul profesional al mediatorilor, în perioada anterioară şi ulterioară intrării în vigoare a noilor prevederi legislative privind medierea, Consiliul de Mediere pune la dispoziţia mediatorilor începand cu data de astăzi adresa de e-mail „propuneri@cmediere.ro” în scopul identificării şi rezolvării problemelor cauzate de implementarea noilor prevederi legale. Această activitate este planificată a se desfăşura timp de un an de la data intrării în vigoare a prevederilor art. 601 din Legea nr. 115/2012.
În întâmpinarea aceleaşi nevoi, luna ianuarie 2013 a fost denumită „Luna porţilor deschise la Consiliul de Mediere”, perioadă în care mediatorii sunt invitaţi să sesizeze Consiliului eventualele disfuncţionalităţi de implementare a prevederilor Legii nr. 115/2012.
Avem convingerea că luna ianuarie 2013 va fi un pas important pentru medierea şi mediatorii din România, transformând în realităţi certe speranţele corpului profesional al mediatorilor.
Consiliul de Mediere
Medierea in proiectul Codului de Procedura Administrativa
Codul de Procedura Administrativa este un act normativ lansat in dezbatere publica[1] ce prevede procedura de solutionare a conflictelor ivite intre cetateni si autoritatile publice. Proiectul de lege reuneste prevederi care se afla in diverse acte normative in vigoare, insa cel mai mare merit este ca uniformizeaza si completeaza domeniul procedural administrativ.Medierea in Romania incepe sa prinda radacini solide, si sa fie o metoda de solutionare a conflictelor si litigiilor din ce in ce mai mult uzitata. Aceasta cu atat mai mult cu cat actele normative o includ in capitolele referitoare la solutionarea conflictelor ca metoda amiabila, si de cele mai multe ori, prealabila unui proces judiciar.
Proiectul privind Codul de Procedura Administrativa face referire in mod direct la Mediere, mai exact la ACORDUL DE MEDIERE( art. 79 din proiect). Orice Acord de Mediere survine in urma unui proces de mediere, si orice proces de mediere este urmarea unui conflict intre doua sau mai multe parti (daca ele au acceptat medierea). In procedura administrativa – si cea in vigoare la acest moment, si cea care este in proiectul la care facem referire - partile in conflict sunt autoritatile sau institutiile publice si cetatenii, persoane fizice, persoane juridice sau persoane fizice impreuna cu persoane juridice.
Proiectul Codului de Procedura Administrativa face referire la Mediere in ceea ce priveste un conflict administrativ in care sunt implicate mai multe parti cu interese opuse. Acest lucru inseamna ca, autoritatea sau institutia publica este in conflict direct si actual cu doua sai mai multe parti cu interese contrare, parti care nu se inteleg intre ele in ceea ce priveste pretentiile lor personale si/sau colective pe care le au de la acea autoritate sau institutie. Mai exact, partile in disputa cu autoritatea sau institutia respectiva nu au ajuns la o univocitate de interese (pretentii), si se impune necesitatea ca aceste parti sa ajunga la un acord, la o intelegere intre ei, pentru ca procesul administrativ sa poata merge mai departe. Un astfel de acord este posibil in cadrul procesului de mediere.
MEDIEREA unui proces de contencios administrativ propriu-zis nu poate avea loc, deoarece un proces de contencios administrativ are loc intre o autoritate/institutie publica si un justitiabil care neaga/contesta/cere un act sau un fapt administrativ, si in acest proces partile nu sunt pe pozitie de egalitate juridica, justitiabilii nu pot dispune in mod liber (prin negociere in cadrul procesului de mediere) de drepturile lor. In acest context autoritatea/institutia publica impune o solutie, concretizata intr-un act decizional care poate fi atacat doar la instanta de contencios administrativ in conditiile legislatiei actuale.
Dar cum se vorbeste de ACORDUL DE MEDIERE in proiectul Codului de Procedura Administrativa, de vreme ce nu se pot media conflictele administrative?
Raspunsul il aflam implicit din proiectul de lege, care ne arata ca medierea este posibila doar atunci cand in cadrul conflictelor administrative, partea care este in conflict cu autoritatea sau institutia publica, are in componenta ei mai multe parti, persoane, deci se divide. In aceasta schema conflictuala apar deci doua conflicte distincte, care fac parte din aceeasi sfera conflictuala.
Principalul conflict este cel intre autoritatea/institutia publica si partea adversa. Numim partea adversa, partea (indiferent cate persoane cu interese opuse se afla in conflict intre ele), care are o pretentie catre autoritatea publica.
Conflictul secund este conflictul intre partile cu interese opuse , dar care impreuna formeaza o singura parte in conflictul cu autoritatea administrativa. Este al doilea conflict din sfera conflictuala a diferendului administrativ, si este secundar si auxiliar unui proces administrativ propriu-zis. Ce inseamna aceasta de fapt? Inseamna ca partile nu au ajuns la o univocitate in a cere ceva autoritatii publice. Nu au ajuns la o intelegere privind cuantumul unei despagubiri, privind rectificarea unui act administrativ, privind emiterea unui act rectificator, privind conditiile unui contract administrativ etc.
Medierea in cadrul procesual administativ poate avea loc doar in aceste conditii: cand sunt doua sau mai multe parti, persoane, care inca nu si-au definit pretentiile lor, intr-un mod univoc, pretentii care le au fata de autoritatea publica. Autoritatea publica nu poate merge mai departe procedural pana cand partile nu ajung la o univocitate a pretentiilor lor.
Aici intervine proiectul Codului de Procedura Administrativa si ofera partilor aflate in disputa calea medierii, asigurand partile de luarea in considerare (prin mentiunea in actul decizional) a Acordului de Mediere (in cazul in care acestea ajung la un acord, chiar si partial), garantand astfel eficacitatea si importanta medierii. Daca partile aleg medierea, procesul administrativ se suspenda pentru un termen de 10 zile. Deasemeni, se specifica faptul ca Acordul de Mediere nu poate fi contrar legii si nu poate leza interesele sau drepturile tertelor parti.
Ceea ce este si mai important este ca proiectul de lege mentionat indeamna la mediere, indeamna autoritatea publica sa determine partile sa incerce medierea, sa incerce solutionarea printr-un acord de mediere, chiar si partial, a diferendului dintre ele, ca procedura administrativa sa poata fi astfel reluata.
Este inca un pas inainte pentru o cultura civica privind medierea si solutionarea pe cale amiabila a conflictelor dintre cetateni, dar si pentru consolidarea unei structuri extrajudiciare de solutionare a conflictelor prin metode ADR.
Sursa: Juridice.ro
marți, 11 decembrie 2012
Miza medierii la Bruxelles si rolul Romaniei
Intr-o Europa
aflata in criza, medierea ocupa un loc important intre preocuparile oficialilor
de la Bruxelles. Cu un asemenea interes si cu
momentul 9 ianuarie 2013 la orizont, Romania poate deveni din spectator, un jucator semnificativ pe piata
europeana a medierii.
La inceputul lunii decembrie Parlamentul European de la Bruxelles
a fost gazda Conferintei Drepturi Fundamentale 2012, cu tema ”Justitie in
austeritate – provocari si oportunitati in privinta accesului la justitie”.
Tematica propusa de organizatori, Fundamental Rights Agency (FRA), a adunat
aproape 400 de reprezentanti ai statelor membre ale Uniunii Europene. Romania
a fost reprezentata de oficiali ai ministerului Justitiei, ai Consiliului
Superior al Magistraturii, ai Institutului pentru Drepturile Omului din
Romania, precum si reprezentanti de ONG-uri. Mai mult, tara noastra a avut si
un speaker la discutiile desfasurate pe parcursul a doua zile.
Vicepresedintele Consiliului de
Mediere, Zeno Sustac, a fost unul din cei 30 de vorbitori
invitati la eveniment. “La aceasta conferinta toata lumea vedea medierea ca o
solutie”, ne-a declarat Zeno Sustac. O treime din programul si discutiile
conferintei a fost axata pe mediere. „De peste 7 ani de cand urmaresc fenomenul
medierii, niciodata Uniunea Europeana nu a pus un asemenea accent pe aceasta
solutie asa cum a facut-o la aceasta conferinta”, remarca Zeno Sustac.
Pe capitolul Justitie, la nivelul UE sunt lucruri importante,
sensibile si decidentii pe plan european, precum Martin Schulz, Presedintele Parlamentului
European sau Viviane Reding, Comisar pe Justitie si Vice-presedinte al Comisiei
Europene, au simtit nevoia sa fie prezenti la acest eveniment de la Bruxelles. „Mesajul
catre statele membre a fost foarte clar: modernizati-va sistemele de justitie,
adaptati-va la cerintele Uniunii Europene, folositi medierea si celelalte
solutii alternative, mai ales in aceasta perioada de austeritate, pentru ca
acestea functioneaza.” Este un mesaj puternic si trebuie luat in
seama dupa cum spune Zeno Sustac, in conditiile in care peste 80 de milioane de
cetateni din statele membre ale Uniunii au dificultati in a apela la justitie
pentru a-si rezolva problemele.
Italia a fost des pomenita in discutiile ce au avut loc la
Parlamentul European. Dupa un an in care medierea a fost obligatorie s-au putut
trage niste concluzii. O parte dintre ele le prezinta Zeno Sustac: din
septembrie 2011 pana in septembrie 2012 au avut loc 150.000 de medieri
obligatorii; rata de succes a fost de aproximativ 49%; costurile salvate de sistemul
juridic italian au fost de aproape 500 de milioane de euro; costurile
medierilor, privite prin prisma neimplicarii sistemului de justitie italian in
rezolvarea acestor dispute, s-au situat la aproximativ 5% din costurile unor
procese in instanta.
La capitolul costuri, reprezentantul Consiliului de Mediere nu-si
poate retine un gand: „Poate ca sunt sperante desarte, dar in anumite cazuri
serviciile de mediere ar trebui sa fie finantate de statele membre. In anumite
cazuri, pentru anumite categorii sociale sau anumite tipuri de dispute.”
Dincolo de costuri, discutiile despre mediere de la Conferinta
Drepturi Fundamentale 2012 au punctat si alte preocupari ale profesiei la nivel
european. „Este nevoie de o uniformizare a formarii”, spune
vicepresedintele Consiliului de Mediere. „In acest sens se vorbeste in continuare la
nivelul UE pentru introducerea unui brevet european de mediator, care va da
dreptul posesorului sa profeseze in orice stat membru.” De asemenea, este
nevoie de coagularea unei structuri la nivel european pe partea de mediere, o
structura care sa reprezinte interesele mediatorilor din toata Uniunea, pe un
model similar cu Asociatia Europeana a Avocatilor.
Zeno Sustac a fost unul dintre cei cinci speakeri ai panelului
„Politici eficiente de mediere”, prezidat de Giuseppe De Palo, Director JAMS
International si Presedinte fondator al Centrului ADR Italia. „Prezentarea mea
a avut ca subiect modul in care se pune in executare un acord de mediere si pot
sa spun ca nu exista nici la nivelul Uniunii, nici la noi probleme din acest
punct de vedere”, a precizat vicepresedintele Consiliului de Mediere. „Din
ianuarie 2013 va trebui ca la nivel national fiecare judecator din Romania sa
actioneze nu individual, ci unitar in privinta punerii in executare a
acordurilor de mediere, asa cum interpreteaza CSM, care trebuie sa traseze
niste linii directoare”, a mai spus Zeno Sustac.
Perspectivele unui an decisiv
La Bruxelles e
privit cu mare interes momentul 9 ianuarie 2013 pentru medierea din Romania. „Toata
lumea se asteapta sa avem rezultatele pe care le speram si sa devenim un motor
care trage dupa el alte sisteme de mediere din Europa”, spune Zeno Sustac. In
opinia sa, cu aproximativ 10.000 de mediatori formati, Romania are cei mai
multi mediatori din Europa.
„Foarte
multa lume se raporteaza la Romania pe chestiuni ce tin de mediere. Ca vorbim
de numarul de mediatori sau ca vorbim de promovare. Ce se intampla la noi in
ceea ce priveste actiunile de promovare a medierii este fara precedent la
nivelul Uniunii Europene. Tot ce se intampla la nivel de promovare a medierii
in Europa se face pe bani publici. La noi este exceptia. Toata lumea se
promoveaza din fonduri proprii”, mai observa vicepresedintele Consiliului de
Mediere.
Anul viitor Consiliul de Mediere si-a propus sa se
concentreze aproape exclusiv pe momentul 9 ianuarie si pe implicatiile pe care
le vor aduce schimbarile ce vor intra in vigoare la acea data. „In ianuarie 2013 o sa avem
campania Luna portilor
deschise la Consiliul de Mediere. Este un moment important si avem nevoie de
implicarea mediatorilor, alaturi de toate institutiile cu care colaboram,
pentru a porni cu dreptul si pentru a rezolva lucrurile care nu vor merge din
prima clipa”, spune Zeno Sustac. „Nu trebuie sa tragem concluzii prea repede,
la finalul lunii ianuarie de exemplu, avertizeaza el. Concluziile se vor trage
la 6 luni sau dupa un an. Important este ca in ianuarie sa culegem la cald
problemele cu care se confrunta mediatorii.”
Vicepresedintele Consiliului de Mediere admite ca eliminarea
posibilitatii restituirii taxei de timbru judiciar in cazul bunurilor
partajabile este deja un subiect sensibil pentru mediatori. „E o mare problema
si, din pacate, la acest moment nu avem o solutie. Imi aduc aminte de
discutiile din vara de la Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, in care nu se
cunostea faptul ca de 6 ani prevederea cu privire la restituirea taxelor de
timbru este in vigoare si cei care votasera o astfel de prevedere in urma cu 6
ani considerau la acest moment ca ar fi neconstitutionala.”
„Pe de alta parte, spune Zeno Sustac, nu imi doresc ca medierea sa
fie folosita ca un paravan pentru altceva, ca de exemplu plata unor taxe mai
mici catre stat, in conditiile in care nu exista un conflict, o disputa.
Medierea nu exista pentru asemenea scopuri.”
La final de an si de discutie se contureaza si cateva pronosticuri
pentru 2013. Care au la baza experienta Italiei. „Daca se modifica Legea medierii prin
Ordonanta de Urgenta si se introduce sanctiunea inadmisibilitatii cererii de
chemare in judecata pentru refuzul de participare la sedinta de informare, cred
ca o sa avem peste 100.000 de informari in 2013. Dintre acestea cred ca
aproximativ 40–50% vor ajunge medieri cu acord de mediere”, crede Zeno Sustac.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)