joi, 28 iulie 2011

Ce sunt conflictele?

          Conflictele sunt un fenomen universal care poate fi întâlnit la toate nivelele convieţuirii umane. Nu prezenţa conflictelor este problematică, ci formele ei violente, care propagă sisteme nedrepte, care avantajează doar una dintre părţile implicate, înclinate spre preluarea puterii şi spre impunerea propriilor interese şi care cred că doar ele deţin „adevărul absolut“. Pierderile suferite de una dintre părţi sunt câştiguri pentru cealaltă. Câştigătorul, prin asociere, este cel mai puternic, dreptatea stând de partea lui.

        Cercetătoarea
Ulrike C. Wasmuth a atras atenţia asupra faptului că este important să considerăm conflictele ca pe nişte simple fapte sociale, şi să nu le confundăm cum formele sale mai avansate; conflictele nu trebuie să fie limitate prin prisma unor evaluări concrete şi nu trebuie confundate cu cauzele lor. 
         Conflictul, în viziunea lui Wasmuth este prin urmare un „fapt social la care participă cel puţin două părţi (indivizi, grupe, state), care:
Ø       urmăresc scopuri diferite, neconciliabile sau chiar acelaşi scop, dar care nu poate fi atins decât de o singură parte, şi/sau
Ø       doresc să facă uz de mijloace disputate pentru a atinge un scop anume. 

Instrumentul care ne ajută să înţelegem conflictele este analiza conflictului. O astfel de analiză va descoperi atat cauzele, cat şi contextul izbucnirii conflictului, cuprizand si prime măsuri de  soluţionare, cercetând atât punctele comune cât şi felul în care a fost tratat conflictul până la momentul începerii analizei


FAZELE CONFLICTULUI
1.     Faza premergătoare - sunt sesizate conflictele latente sau deja manifeste, fără a fi însă evaluate (încă) ca fiind negative.
2.     Faza de escaladare  - se pune în mişcare o dinamică specifică care acutizează conflictul.
3.     „Faza de lămurire“ - interesul se concentrează pe redefinirea şi reorganizarea convieţuirii.
Toate aceste faze mai sunt cunoscute şi sub numele de "arc al conflictului". Iar pentru a înţelege toate aceste faze sunt necesare competenţe specifice în ceea ce priveşte preocuparea cu conflictul, de escaladarea acestuia, respectiv activităţile de reconciliere.

Dinamica conflictului modifică de regulă şi comportamentul părţilor implicate în acesta. Procesul de comunicare este limitat, fiind resimţit mai degrabă ca o barieră decât ca o punte de legătură. Neîncrederea sporeşte, iar aplanarea divergenţelor nu este mai niciodată văzută ca fiind o sarcină comună.
Morton Deutsch descrie aceste modificări după astfel:
Comunicare
Comunicarea nu este deschisă şi sinceră.
Informaţiile sunt insuficiente sau înşelătoare.
Secretele sunt din ce în ce mai multe, iar atitudinea nesinceră este tot mai prezentă.
Ameninţările şi presiunile iau locul discuţiilor libere.

Percepţie 
Divergenţele de interese, opinii şi convingeri valorice ies la iveală.
Lucrurile care le despart părţile sunt văzute mai clar decât cele care le leagă.
Gesturile de conciliere sunt interpretate ca fiind tentative de disimulare, intenţiile acestuia sunt judecate ca fiind duşmănoase şi rău-intenţionate, iar propriul comportament nu este văzut decât printr-o singură perspectivă, deformată.

Atitudine 
Încrederea scade, neîncrederea creşte.
Se dezvoltă duşmănii ascunse dar şi deschise.
Scade disponibilitatea de a acorda ajutor.
Creşte disponibilitatea de a se folosi şi de a-l înjosi pe celălalt.

Raportarea la sarcini 
Sarcinile nu mai sunt recunoscute de părţi ca fiind o responsabilitate comună, care, pentru a fi eficiente, necesită o împărţire a muncii, în care fiecare, după puteri, contribuie în vederea îndeplinirii scopului comun.
Fiecare încearcă să facă totul de unul singur: nici una dintre părţi nu mai trebuie astfel să se bizuie pe cealaltă, nu depinde cu nimic de cealaltă, evitând astfel pericolul de a fi exploatat.

[vezi Morton Deutsch: Konfliktregelung. München 1976]


Conflictele sunt deseori percepute ca o luptă care trebuie câştigată. Ele dezvoltă adesea o dinamică internă care îngreunează, dacă nu chiar exclude, o reglementare paşnică, constructivă şi non-violentă.

Cercetările destinate comportamentului oamenilor în situaţii conflictuale au arătat că majoritatea tinde să-şi impună propriile interese insistând asupra propriei poziţii - asta chiar şi acolo unde încep să se arate insuccesele.

„Conflictele ne influenţează capacitatea de percepţie şi gândirea, în asemenea măsură încât, pe parcursul evenimentelor nu mai reuşim să vedem lucrurile din jurul nostru aşa cum sunt ele de fapt. Este ca şi când privirea noastră s-ar înceţoşa din ce în ce mai mult; viziunea asupra propriei noastre persoane şi a adversarilor noştri, asupra problemelor şi evenimentelor se îngustează, se deformează şi devine unilaterală. Gândurile şi ideile noastre se lasă conduse de constrângeri de care nu suntem conştienţi pe deplin“, scrie Friedrich Glasl, conducătorui seminarelor privind conflictele.

Adevărata problemă a conflictelor este pericolul permanent ca acestea să escaladeze: pe parcursul acestora se pune din ce în ce mai mult preţ pe strategii de dobândire a puterii şi pe uzul violenţei. Conflictul devine astfel din ce în ce mai greu de controlat, până când scapă de sub control, trece pragul violenţei, cauzând distrugere şi suferinţă. Convieţuirea este astfel îngreunată, dacă nu chiar imposibilă pe termen lung. 

Escaladarea conflictelor este periculoasă, pentru că:


Ø     astfel, conflictele pot scăpa de sub control;
Ø     din ce în ce mai puţine variante de acţiune stau la dispoziţie;
Ø     violenţa este folosită din ce în ce mai mult;
Ø     în prim-plan nu mai stau soluţiile comune, ci victoria sau înfrângerea adversarului;
Ø     are loc o personificare a conflictului;
Ø     emoţiile devin mai importante decât raţiunea;
Ø     distrugerea devine scopul principal al acţiunii.
Friedrich Glasl a formulat nouă etape ale escaladării conflictelor, care descriu dinamica escaladării:

1. Înăsprire: Punctele de vedere se calcifică şi se izbesc unele de celelalte. Conştientizarea tensiunilor viitoare duce la încrâncenare. Cu toate acestea, mai există încă convingerea că tensiunile pot fi rezolvate la masa discuţiilor. Nu s-au format încă părţi sau tabere rigide.
2. Dezbatere: Are loc o polarizare a gândurilor, sentimentelor şi voinţei. Apare gândirea pe criterii "alb-negru" şi atitudinea de "superioritate-inferioritate".
3. Acţiuni: Credinţa că “nu mai ajută nici un fel de discuţii” creşte în importanţă, urmărindu-se o strategie a faptelor deja făcute. Empatia cu “celălalt” se pierde, creşte pericolul interpretărilor greşite.
4. Images/Coaliţii: “Bursa zvonurilor” este în fierbere, se construiesc stereotipuri şi clişee. Părţile se manevrează reciproc în roluri negative şi se combat. Are loc campania de strângere a susţinătorilor.
5. Pierderea bunului renume: Se ajunge la atacuri publice şi directe (interzise), care vizează pierderea bunului renume de către adversar.
6. Strategii de ameninţare: Ameninţările reciproce iau amploare. Se dau ultimatumuri, ceea ce amplifică procesul de escaladare a conflictului.
7. Distrugeri limitate: Adversarul nu mai este văzut ca entitate umană. Se face apel la unele acţiuni de distrugere limitată, ca răspuns "potrivit". Inversarea valorilor: stricăciunile relativ mici sunt considerate deja a fi câştiguri.
8. Disipare: Distrugerea sistemului inamic constituie scopul principal.
9. Împreună în prăpastie: Se ajunge la o confruntare totală, fără cale de întoarcere. Distrugerea adversarului cu preţul autodistrugerii este şi ea luată în considerare.
Friedrich Glasl: Konfliktmanagement. Ein Handbuch für Führungskräfte und Berater. 2. Aufl., Bern/Stuttgart 1992.



Modelul 'aisbergului' al dinamicii conflictelor

Dinamica conflictelor a fost comparată de multe ori cu un aisberg. Modelul 'aisbergului' ne dă de înţeles că doar o mică parte a conflictelor este vizibilă la suprafaţă. Şase şeptimi dintr-un aisberg se află sub apă, invizibile – ele sunt cele care determină însă dimensiunea şi comportamentul aisbergului. Modelul 'aisbergului' este folosit de multe ori pentru a arăta că doar o parte din cele ce se întâmplă în cadrul unui conflict şi din dinamica conflictului este accesibilă în mod direct. Celelalte părţi ale acestei dinamici trebuie mai mult ghicite.

Conflictele au loc mereu la două nivele: lanivel obiectual şi la nivel psihosocial. Este important să cunoaştem ambele nivele, să recunoaştem felul în care aceste nivele se influenţează reciproc, dar şi să le diferenţiem.
Astfel:
Ø      Nivelul obiectual: temele formulate, comportamentul sesizabil, faptele -  acesta este vârful “obiectual” al aisbergului.
Ø      Nivelul psihosocial: temeri, nesiguranţe, dorinţe, sentimente, tabuuri etc. - toate acestea nu pot fi observate în mod direct, cu toate că sunt prezente masiv. De cele mai multe ori, toate acestea rămân nespuse, acţionând astfel în 'zona ascunsă'.

Deseori, nivelul psihosocial domină acţiunile conflictuale. Cu cât escaladează un conflict mai mult, pe atât creşte şi importanţa acestui nivel. De aceea este foarte important, ca pentru a înţelege un conflict pe de-a întregul, să înţelegem şi dinamica nivelului psihosocial. Conştientizarea nivelului psihosocial, a dinamicii 'ascunse', înseamnă aducerea în prim-plan a adevăratului obiect al conflictului şi, implicit, deschiderea căilor de negociere în vederea aplanării acestuia.
Autor: Günther Gugel, Institut für Friedenspädagogik Tübingen; Redactare: Ragnar Müller, 


miercuri, 27 iulie 2011

Medierea conflictelor de muncă

Medierea conflictelor de muncă

În ultimii ani s-a discutat tot mai intens despre noţiunea de „mediere“, ca modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor (inclusiv a celor de muncă), în contextul existenţei unui sistem judiciar deficitar, incapabil de a răspunde prompt nevoilor părţilor aflate în conflict.



Instituţia medierii în conflictele de muncă a fost introdusă în legislaţia românească prin Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, neconstatându-se în practică existenţa unui interes pentru utilizarea acesteia de către părţile aflate în conflict.
În prezent, prin adoptarea Legii nr. 62/2011 a dialogului social, care reprezintă dreptul comun în materia medierii prin abrogarea Legii nr. 168/1999, se are în vedere sporirea credibilităţii şi importanţei medierii prin înfiinţarea Oficiului de Mediere şi Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă de pe lângă Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, in cadrul caruia urmează sa funcţiona corpul de mediatori şi corpul de arbitri ai conflictelor colective de muncă, spre deosebire de reglementarea anterioră în care mediatorii erau aleşi de comun acord de către părţile în conflict dintre persoanele care aveau calitatea de mediator.
In contextul actual, medierea reprezintă o opţiune de soluţionare a conflictelor colective de muncă la discreţia părţilor, în vreme ce concilierea este o procedură obligatorie care trebuie parcursă de către părţi.
Este important de subliniat că pe durata soluţionării conflictelor de muncă care au fost supuse medierii sau arbitrajului, angajaţii nu pot declanşa grevă sau dacă greva a fost declanşată, aceasta se suspendă.
În situatia în care părţile aflate în conflict au apelat la procedura medierii, soluţia pronunţată de Oficiul de Mediere şi Arbitraj este obligatorie pentru acestea, devenind executorie din momentul pronunţării.
Actuala reglementare nu mai reţine diferenţa dintre „conflicte de interese“ şi „conflicte de drepturi“ precum Legea nr. 168/1999, utilizând doar noţiunea de „conflict colectiv de muncă“. Astfel, obiectul medierii îl constituie un conflict intervenit între angajaţi şi angajatori care are ca obiect începerea, desfăşurarea sau încheierea negocierilor privind contractele ori acordurile colective de muncă, în următoarele cazuri: angajatorul sau organizaţia patronală refuză să înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă; angajatorul sau organizaţia patronală nu acceptă revendicările formulate de angajaţi; părţile nu ajung la o înţelegere privind încheierea unui contract colectiv de muncă până la data stabilită de comun acord pentru finalizarea negocierilor.

Serban Paslaru

Avocat asociat al Tuca Zbarcea & Asociatii
Coordonator al departamentului de Dreptul muncii

marți, 26 iulie 2011

MEDIEREA ROMÂNEASCĂ LA STANDARDE EUROPENE



Comisia Europeană a anunţat în data de 25.07.2011 că va declanşa proceduri judiciare prin trimiterea de „scrisori de notificare oficială” statelor UE care nu au implementat în dreptul intern Directiva 2008/52/CE privind medierea în cazul litigiilor transfrontaliere în materie civilă şi comercială.

În acest context, s-a apreciat că România a asigurat standardele de calitate a actului medierii şi a cadrului instituţional necesar desfăşurării medierilor transfrontaliere în condiţiile în care state precum Franţa, Marea Britanie, Spania, Finlanda, Olanda, Luxemburg Republica Cehă, Cipru şi Slovacia au primit un termen de două luni pentru a arăta măsurile adoptate pentru transpunerea în dreptul intern a principiilor trasate de Directivă. Un studiu finanţat de UE a aratat că timpul pierdut prin neutilizarea medierii este estimat, în medie, între 331 şi 446 de zile suplimentare în Uniunea Europeană, iar costurile juridice suplimentare variază de la 12471 euro la 13738 euro pe caz.
Plecând de la această realitate Directiva privind medierea pune accentul pe importanţa asigurării calităţii medierii, a formării iniţiale şi continue a mediatorilor, elaborarea unor coduri deontologice pentru mediatori şi asociaţiile din care fac parte, informarea constantă a publicului larg despre mediere, în general, precum şi a modalităţii în care mediatorii şi organizaţiile de mediere pot fi contactate, dar şi pe implicarea instanţelor de judecată în promovarea medierii prin recomandarea acesteia ca şi modalitate alternativă la procedura judiciară.
Toate aceste domenii au reprezentat si reprezinta o preocupare constantă a Consiliului de Mediere, preocupare ce s-a reflectat în măsurile adoptate din anul 2006 şi pană în prezent, România având, spre deosebire de alte state din Uniune, un standard de formare initiala a mediatorilor care pune accent pe calitatea formării, cerinţa esenţială a Directivei Europene 2008/52/CE.
De asemenea, Consiliul de Mediere salută efortul colectiv al comunităţii mediatorilor, forului legislativ şi al organelor judiciare din Romania ce a dus la obţinerea unui cadru normativ la standarde europene pentru desfăşurarea medierii în România, numarându-ne la acest moment, printre puţinele state ale Uniunii Europene capabile să pună la dispoziţia publicului o lista a tuturor mediatorilor care îşi desfăşoară activitatea pe plan intern.

luni, 25 iulie 2011

Comisia Europeana ia masuri pentru facilitarea accesului la justitie in litigiile transfrontaliere - MEDIERE

Solutionarea litigiilor si a dezacordurilor prin intermediul instantelor judecatoresti este deseori costisitoare si necesita mult timp. Cauzele transfrontaliere sunt deosebit de complexe din cauza legislatiilor nationale diferite, precum si din cauza unor aspecte practice precum cheltuielile si regimul lingvistic. Directiva Uniunii Europene privind medierea, care a fost adoptata la 21 mai 2008 (IP/08/628) si care este in vigoare din 21 mai 2011, se aplica atunci cand doua parti implicate intr-un litigiu transfrontalier sunt de acord in mod voluntar sa solutioneze litigiul prin intermediul unui mediator impartial. Toate statele membre ale UE ar trebui sa dispuna in prezent de masuri de transpunere a legislatiei UE.

Cu toate acestea, noua state membre nu au notificat inca toate masurile de drept intern necesare pentru a pune pe deplin in aplicare directiva. Ca urmare, Comisia Europeana a initiat proceduri judiciare prin trimiterea de „scrisori de punere in intarziere” pentru urmatoarele tari: Republica Ceha, Spania, Franta, Cipru, Luxemburg, Tarile de Jos, Finlanda, Slovacia si Regatul Unit. Tarile au la dispozitie doua luni pentru a raspunde.
Accesul la justitie este o piatra de temelie a spatiului european de justitie”, a declarat doamna Viviane Reding, vicepresedinte al Comisiei si comisar UE pentru justitie. „Medierea este o alternativa importanta la prezentarea in instanta in cazul litigiilor transfrontaliere si partile pot fi ajutate sa ajunga la o intelegere amiabila. Astfel se economisesc timp si bani, iar partile implicate in cazuri familiale care au deja o componenta emotionala sunt scutite de traumele suplimentare pe care le presupune infatisarea in instanta. Fac apel la cele noua state membre sa procedeze de urgenta la finalizarea transpunerii astfel incat cetatenii si intreprinderile sa isi poata exercita pe deplin drepturile lor”.
Statele membre trebuie sa se asigure de faptul ca acordurile rezultate in urma medierii pot fi executate. Conform unui studiu recent finantat de UE, timpul pierdut prin neutilizarea medierii este estimat, in medie, la intre 331 si 446 de zile suplimentare in UE, costurile juridice suplimentare variind de la 12 471 de euro la 13 738 de euro pe caz.
Context
Directiva 2008/52/CE privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala a fost adoptata la 23 aprilie 2008 (IP/08/628). Comisia a propus aceasta directiva in octombrie 2004 (IP/04/1288).
Medierea poate rezolva problemele dintre intreprinderi, angajatori si angajati, proprietari si chiriasi sau familii, astfel incat relatiile dintre acestia sa poata fi mentinute si chiar consolidate, intr-un mod constructiv un rezultat care nu poate fi intotdeauna realizat prin intermediul procedurilor judiciare. Solutionarea litigiilor in afara instantei economiseste resursele sistemelor de justitie si ar putea duce la reducerea cheltuielilor aferente. Un element esential al medierii este increderea in proces, in special atunci cand cele doua parti provin din tari diferite. Normele UE, prin urmare, incurajeaza statele membre sa asigure controlul calitatii, sa instituie coduri de conduita si sa ofere cursuri de formare pentru mediatori pentru a se asigura ca exista un sistem eficace de mediere.
Incepand de astazi, in 17 state membre aceste norme UE sunt in vigoare, in timp ce Danemarca a optat pentru neaplicarea acestor norme – o prerogativa de care dispune in temeiul unui protocol anexat la tratatele UE. Pana in prezent, noua tari (Republica Ceha, Spania, Franta, Cipru, Luxemburg, Tarile de Jos, Finlanda, Slovacia si Regatul Unit) nu au informat Comisia daca au adoptat reglementarile necesare pentru a transpune integral directiva.
Comisia poate initia actiuni judiciare impotriva statelor membre care nu transpun corect legislatia UE sau nu notifica adoptarea de masuri nationale pentru punerea in aplicare a normelor UE. Procedura in constatarea neindeplinirii obligatiilor (infringement) debuteaza cu o cerere de informatii („scrisoare de punere in intarziere”) adresata statului membru vizat, care trebuie sa raspunda intr-un termen specificat, de obicei doua luni.
In cazul in care Comisia nu este multumita de informatiile primite si concluzioneaza ca statul membru in cauza nu si-a indeplinit obligatiile care ii revin in conformitate cu dreptul UE, aceasta poate trimite statului membru o cerere oficiala pentru a se conforma legislatiei UE (un „aviz motivat”), prin care invita statul membru sa informeze Comisia cu privire la masurile luate pentru a se conforma intr-o anumita perioada de timp, de obicei in termen de doua luni.
In cazul in care un stat membru nu isi indeplineste obligatia de a se conforma cu legislatia UE, Comisia poate decide sa sesizeze Curtea de Justitie a UE. Cu toate acestea, in peste 90% din cazurile de neindeplinire a obligatiilor, statele membre se conformeaza inainte de sesizarea Curtii. Daca hotararea Curtii nu este favorabila statului membru, acesta trebuie sa ia masurile necesare pentru a respecta hotararea.

Sursa: Comisia Europeana

sâmbătă, 23 iulie 2011

BIBLIOTECA MEDIATORULUI


“Cat de oportuna vi se pare ideea de a strange la un loc tot materialul din Romania care s-a publicat in domeniul medierii (de la inceputuri si pana in prezent)? Ma refer aici la carti si reviste. Un fel de “Biblioteca mediatorului”, asta daca nu exista lucrul acesta, evident. Stiu ca exista pe site-ul sau blog-ul fiecaruia ceea ce a publicat… chiar si la asociatii…..dar dincolo, sa zic, de “concurenta dintre noi” poate ar fi bine sa aratam lumii ca exista o unitate in ceea ce priveste promovarea profesiei de mediator”.
Vali Ciupitu a venit cu aceasta propunere, pe care eu o gasesc mai mult decat oportuna. Geniala, indraznesc sa spun, fapt pentru care voi face cumva pentru a aduce la viata proiectul asta.
Nu stiu daca biblioteca virtuala sau gasesc o locatie undeva…dar tare bine ar fi!
Cum vi se pare ideea? Alina Gorghiu

Orice material este binevenit: catalinaanghene@yahoo.com!




Alina Gorghiu, la REALITATEA.NET LIVE, luni, de la ora 11 - MEDIERE

Deputata PNL vine luni la REALITATEA.NET LIVE pentru a discuta cu jurnaliştii Diana Lazăr şi Dan Duca, despre ultima vară liniştită în politica românească 
înaintea furtunilor electorale de anul viitor.





Eşti implicat într-un conflict de natură civilă sau comercială şi singura opţiune pe care o ai este instanţa ? Nu neapărat. Medierea, metoda alternativă, folosită cu succes în occident, este reglementată şi în România de aproape cinci ani ca soluţie la aglomerarea instanţelor. Românii ştiu însă prea puţin despre această practică, iar cei care o cunosc sunt sceptici să apeleze la ea.


Deputatul PNL Alina Gorghiu avocat de profesie şi unul dintre primii mediatori din Bucureşti vă răspunde la întrebări punctuale pe această temă la videochat-ul REALITATEA.NET LIVE, luni de la ora 11.


În plus, Alina Gorghiu va discuta cu jurnaliştii Diana Lazăr şi Dan Duca despre chestiuni politice de actualitate, despre rolul şi activitatea femeilor în Parlament, dar şi despre cum se pregăteşte PNL în tandem cu PSD pentru campania electorală de anul viitor.

Emisiunea poate fi urmărită live video şi audio pe REALITATEA.NET/videochat.

joi, 21 iulie 2011

SINTEZA COMISIEI CONSULTATIVE A CONSILIULUI DE MEDIERE 21 IULIE 2011


 Ședința a avut loc in data de 20.07.2011, la Sediul Consiliul de Mediere - Bucuresti.

Ordinea de zi:
1.      Pregătirea profesională continuă- punctele de vedere ale Asociațiilor profesionale
2.      Propunerile Asociațiilor profesionale privind organizarea alegerilor

-          Modalități de vot
-          Criterii pentru candidaturi
-          Proceduri de reprezentare
3.   Diverse


Prezența a fost compusa din: reprezentanti ai  Consiliului de Mediere: Doamna Anca Elisabeta Ciucă - Președinte CM, Doamna Katalin Barbara Kibedi  - Vicepresedinte CM, Doamna Popoviciu Daniela, Doamna Carmen Fiscuci, Domnul Zeno Șuștac -  Membri  în Consiliul de Mediere, Coordonator de ședința: Doamna Drețcanu Doina.

Din partea Asociațiilor Profesionale: au fost prezenti reprezentanti ai 10 Asociații Profesionale, printe care si Camera Mediatorilor Vrancea.

Punctul 1
Reprezentantii Asociațiilor profesionale ale mediatorilor intruniți solicită următoarele:
1.      Anularea Hotărârilor CM nr: 183/2010 și 757/2010  și adoptarea unei noi Hotărâri unitare privind organizarea formării continue a mediatorilor
2.      Definirea scopului acestei hotărâri, a formelor de desfășurare, termenul de formator și punctajele care se acordă (puncte profesionale de formare continuă)
3.      Redefinirea termenului de Formare Continuă cu referire la Standardul de formare continuă.
4.      În ce constă formarea continuă cu definirea termenilor de perfectionare si specializare:
5.      Afisarea pe site-ul Consiliului de Mediere a cursurilor și furnizorilor de formare continuă avizati.


Punctul 2- Organizare alegeri
 Asociațiile profesionale prezente au urmatoarele solicitări:
1.      Finalizarea Regulamentului de organizare a alegerilor în ședința Consiliului de Mediere  din 22.07.2011, punerea lui în dezbaterea asociatiilor si a mediatorilor până la 31 iulie 2011 și adoptarea lui finala -  până la 15 august.
2.      Prezentarea unui calendar al alegerilor, conform ROF până la data de 31 iulie 2011 și adoptarea acestuia pana pe 8 august 2011.

vineri, 15 iulie 2011

Protocol de Colaborare Pentru Implementarea Noilor Coduri



Joi, 14 iulie 2011, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii a avut loc ceremonia ratificarii Protocolului de Colaborare Pentru Implementarea Noilor Coduri convenit intre Ministerul Public, Ministerul Justitiei, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, Uniunea Nationala a Notarilor din Romania, Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti din Romania si CSM.

Demersul celor sapte institutii, concretizat in Protocolul ratificat, a fost initiat in contextul apropiatei intrari in vigoare a noilor coduri. Protocolul reprezinta cadrul de coeziune al resurselor umane si materiale din cele sapte institutii in vederea realizarii in comun a unor activitati de formare profesionala a tuturor practicienilor dreptului. 
Partile protocolului au convenit intocmirea unui Plan de Actiune ce va cuprinde etape, componente si actiuni de formare, care vor fi realizate pe masura ce noile coduri vor intra in vigoare.

Prima etapa a acestui Plan de Actiune incepe odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod Civil, sens in care - in cadrul proiectului ``Vin Codurile!``, initiat de catre Consiliul Superior al Magistraturii - au avut deja loc reuniuni ale grupului de lucru alcatuit din reprezentanti ai celor sapte institutii si au fost stabilite masuri organizatorice si activitati prioritare.

Acest proiect isi propune elaborarea si publicarea pe un website cu acces gratuit a comentariilor Noului Cod Civil - prin aportul voluntar al reprezentantilor tuturor profesiilor juridice - precum si organizarea de mese rotunde, dezbateri si conferinte privind institutiile moderne din aceasta lege .

Protocolul a fost ratificat de catre domnul judecator Horatius Dumbrava, presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, de doamna judecator Livia Stanciu, presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de doamna Laura Codruta Kovesi, procuror general, Ministerul Public, de domnul Catalin Marian Predoiu, Ministrul Justitiei, de domnul Gheorghe Florea, presedinte al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, de domnul Dumitru Viorel Manescu, presedinte al Uniunii Nationale a Notarilor din Romania si de domnul Marius Crafcenco, presedinte al Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti din Romania.

Prima serie de lansari a cartii “Medierea – oxigen pentru afaceri"

Prima serie de lansari a cartii “Medierea – oxigen pentru afaceri”

13 July 2011 - Dan MARCULESCU



După lansarea oficială din 5 iunie de la Bucureşti, deputatul Alina Gorghiu alături de Editura Universul Juridic şi de Asociaţia „O şansă pentru viitor” au început o serie de lansări a cărţii în mai multe oraşe ale ţării.
Astfel, începând cu ziua de vineri, 8 iulie, la Brăila s-a dat startul celor 13 evenimente de lansare a cărţii „Medierea – oxigen pentru afaceri”. Alături de prezenţa doamnei deputat Alina Gorghiu, coordonatorul acestui volum, conferinţa s-a bucurat de participarea doamnei preşedinte a Consiliului de Mediere, Anca Elisabeta Ciuca, dar şi a altor personalităţi din domeniul medierii: doamna Mariana Zainia, doamna Barbara Kibedi, domnul Zeno Şuştac şi domnul Mugur Mitroi. În sală au fost prezenţi şi reprezentanţi ai instituţiilor şi autorităţilor publice locale. Cartea a fost lansată în cadrul conferinţei care a avut loc la Sala Mare a Instituţiei Prefectului din Brăila.
Următoarea locaţie a fost oraşul Galaţi, unde sâmbătă, 9 iulie, la ora 14.00, doamna deputat Alina Gorghiu a deschis conferinţa „Medierea – Oxigen pentru afaceri” în cadrul căreia a avut loc lansarea cărţii cu acelaşi nume.
Duminică, 10 iulie, a venit rândul Constanţei să găzduiască lansarea cărţii la Sala Senatului din Campusul Universităţii Ovidius din Constanţa, aici cuvântul de deschidere al evenimentului revenindu-i domnului Mircea Mastacan, preşedinte al Asociaţiei „Centrul de soluţionare a disputelor prin mediere”.
Ultimul oraş vizitat în această primă serie de lansări a fost Focşani. Evenimentul s-a desfăşurat în Sala de Conferinţe a hotelului Amadeus, unde, la fel ca şi în celelalte locaţii, lansarea s-a terminat cu o şedinţă de autografe oferită de autorii cărţii „Medierea – oxigen pentru afaceri”.