Ministerul Sanatatii a lansat Colegiului Medicilor din Romania propunerea de a elabora o lege a malpraxisului. Invitatia a fost facuta in cadrul Adunarii Generale a Colegiului Medicilor din Romania, de catre secretarul de stat Cristian Anton Irimie.
“Dat fiind faptul ca au cazut la Camera Deputatilor doua proiecte de lege a malpraxisului si ca la aceasta ora malpraxisul este guvernat de prevederile din legea 95/2006 va propun sa incheiem o colaborare pentru a redacta o adevarata lege a malpraxisului care sa fie atat in slujba pacientilor, cat si a medicilor. Ceea ce exista acum este dezavantajos pentru ambele categorii”, a declarat dr. Cristian Anton Irimie.
Propunerea a fost acceptata de presedintele Colegiului Medicilor din Romania, care a explicat ca un proiect de lege a malpraxisului poate fi facut intr-un timp relativ scurt.
“Colegiul nu are initiativa legislativa, dar Ministerul are si primim aceasta propunere de a construi o lege a malpraxisului profesionista, in concordanta cu ceea ce exista in Uniunea Europeana, care sa apere siguranta pacientului, dar sa nu blameze medicul. In acelasi timp, noi avem obligatia prin lege sa detinem polite de malpraxis. Noi platim o taxa, dar nu o platim statului, ci o platim societatilor de asigurari daca vrem sa lucram”, a declarat Vasile Astarastoae.
Medierea in cazurile de malpraxis
Solutionarea cazurilor de malpraxis pe cale amiabila
Cazurile de malpraxis ar putea fi solutionate mai rapid, pe cale amiabila, urmand ca, in acelasi timp, furnizorii de produse si servicii medicale, sanitare sau farmaceutice sa aiba mai multa responsabilitate, potrivit unui proiect elaborat de Ministerul Sanatatii.
Potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, malpraxisul este eroarea profesionala savarsita in exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicand raspunderea civila a personalului medical si a furnizorului de produse si servicii medicale, sanitare sau farmaceutice.
MS a propus spre dezbatere un proiect de lege prin care se modifica Legea nr. 95/2006, astfel incat solutionarea cazurilor de malpraxis sa se realizeze mai eficient.
Astfel, o persoana care se considera victima unei fapte de malpraxis trebuie sa primeasca explicatiile necesare, in termen de cel mult 15 zile, de la depunerea unei cereri prin care sunt solicitate informatiile referitoare la situatia sa. De asemenea, se introduce obligatia de asigurare pentru garantarea raspunderii civile a furnizorilor de produse si servicii medicale, sanitare sau farmaceutice.
Proiectul de act normativ prevede ca din comisia de monitorizare si competenta profesionala pentru cazurile de malpraxis sa faca parte: “reprezentanti ai autoritatilor de sanatate publica judetene si, respectiv, ai municipiului Bucuresti, casei judetene de asigurari de sanatate, colegiului judetean al medicilor, colegiului judetean al medicilor dentisti, colegiului judetean al farmacistilor, ordinului judetean al asistentilor si moaselor din Romania, un expert medico-legal, sub conducerea unui director adjunct al autoritatii de sanatate publica judetene, respectiv a municipiului Bucuresti”.
Totodata, la sedintele comisiei va participa un reprezentant al societatii de asigurari la care a fost incheiata polita de asigurare de catre personalul medical, furnizorul de produse si servicii medicale, sanitare sau farmaceutice, in calitate de invitat. Conform proiectului, comisia trebuie sa faciliteze solutionarea amiabila a conflictelor dintre pacienti si personalul medical, furnizorul de produse si servicii medicale, sanitare sau farmaceutice.
De asemenea, desemnarea prin tragere la sorti a expertilor insarcinati cu efectuarea unui raport in cazurile de malpraxis, se va face dintr-o lista nationala, si nu una judeteana, dupa cum se face in prezent. Decizia Comisiei privind posibilitatea unui caz de malpraxis nu va mai fi un verdict de dau sau nu, ci va cuprinde explicatii referitoare la circumstantele, cauzele, natura si intinderea prejudiciilor produse pacientilor.
Malpraxis solutionat pe cale amiabila?
Totodata, MS propune ca astfel de conflicte sa poata fi supuse solutionarii unui mediator autorizat, angajat de directiile de sanatate publica, urmand a se crea cadrul impacarii partilor, fara a mai fi nevoie de interventia instantelor de judecata.
Potrivit MS, in statele Uniunii Europene exista o tendinta de solutionare a cazurilor de malpraxis prin mediere, urmand ca proiectul propus sa faciliteze procedurile administrative si reducerea la minimum a procedurilor juridice.
Despagubiri acordate in doua luni
In caz de malpraxis, comisia transmite victimei prejudiciului sau succesorilor acesteia o oferta pentru despagubirea integrala a prejudiciului suferit, in limita plafonului asigurat prin contractele de asigurare, iar asiguratorul va trimite, in termen de doua luni de la comunicarea deciziei, oferta pentru despagubirea integrala.
Proiectul prevede ca, daca victima prejudiciului sau succesorii acesteia accepta oferta, se incheie un contract de tranzactie privind prejudiciile produse, cu personalul medical, in termen de o luna de la data platii despagubirii, copie dupa acest contract urmand a fi trimisa comisiei. MS si CNAS ar putea stabili limita despagubirilor, dupa consultarea asociatiilor profesionale din domeniul asigurarilor.
Conform unor statistici OTTO Broker din 2009, in 2008 si 2007 au fost investigate peste 800 de cazuri de eroare medicala, 20% dintre medicii reclamati fiind gasiti vinovati in 2008. De asemenea, s-a inregistrat o crestere considerabila a numarului de procese intentate cadrelor medicale sub acuzatia de culpa medicala. Acest fenomen a fost sustinut de o serie de factori, precum interesul mass media pentru astfel de cazuri, facilitarea actiunilor in instanta prin scutirea taxei de timbru etc., conform OTTO Broker.
De altfel, cazul CIOMU este cel mai relevant exemplu pentru evolutia recenta a proceselor de raspundere profesionala medicala in tara noastra. In 2008, judecatorii au ordonat plata unei despagubiri de 500.000 EUR. Instanta a hotarat ca despagubirea sa fie acoperita in solidar de doctor si de unitatea medicala in care acesta isi desfasura activitatea.