Şcoala este primul spaţiu al medierii, un spaţiu de trecere între familie şi societate, între sine şi celălalt, între propria viziune despre lume a copilului şi viziunea celorlalţi copii.
Frecventând şcoala, copilul trăieşte prima mare încercare socială din viaţa sa, pentru că se desprinde tot mai mult de modelul părinţilor pentru a se lăsa modelat de şcoală, instituţie cu un important rol formator.
Scoala este ca un teatru, in care actorii educatiei sunt profesorii care stau la catedra si sustin o lectie ( joaca rolul) iar elevii sunt publicul care asculta si pe de alta parte sunt cei mai mari critici ai profesorilor . Fara sa ne dam seama si noi la randul nostru am facut “mediere” la orele de dirigentie . Acolo era locul unde se discutau problemele elevilor , de data aceasta profesorul avand rolul de ascultator, insa si cel care trebuia sa gaseasca o solutie, pe care fie o comunica direct elevilor , fie se punea intrebarea: “ oare nu considerati ca asa ar fi mai bine...” ? , situatie in care elevii propuneau mai multe solutii, pentru ca apoi, tot ei sa o aleaga pe cea care le satisfacea nevoia cel mai bine.
Asa cum stiti din practica dvs. de profesor, omul din spatele catedrei, intre elevi , intre elevi si profesori si chiar intre profesori, din cauza elevilor , pot aparea conflicte, care daca nu sunt elucidate si discutate atunci cand se produc, pot prinde forme diferite, si anume:
n frustrare din partea elevului – elevul poate fi frustrat de o anumita nota obtinuta, care ii poate creea o aversiune fata de profesorul care i-a dat calificativul. In subsidiar poate prinde aversiune si fata de materia respectiva, care poate in realitate il atrage, acesta din cauza profesorului. Toate acestea duc la : - agresivitatea elevului prin cuvant sau la agresivitatea elevului exprimata prin atitudini corporale. (Ex) – elevul face comentarii la ora, in afara orei pe coridor, vorbeste tare cand trece profesorul respectiv prin zona, facand “ironii nevinovate”, cu tinta clara catre acel profesor. Atitudinea corporala se manifesta prin pozitia elevului in clasa: sta incotit, sta cu spatele la catedra, sta intors pe jumatate catre colegul din dr/stg, se uita pe fereastar cand profesorul vorbeste, sau se face ca nu aude cand ii este strigat numele .
n aversiunea elevului fata de profesor;
n aversiunea profesorului fata de elev, pentru un comportament necivilizat sau pentru lipsa de interes pentru materia respectiva.
Aici ar trebui sa intervina medierea: in aceste situatii actorii educatiei ( profesorii) si elevii , prin mediere, ar trebui sa descopere un alt tip de relatie, tocmai pentru a evita si a nu ramane blocati in situatiile de frustrare sau furie. Multi ani, profesorii şi elevii co-există fară a se cunoaşte într-adevar reciproc; în mediere ei se întâlnesc la nivel personal şi nu mai sunt aşa straini – un profesor şi un elev care nu şi-au vorbit încep să comunice. Se creează un sens al complicitaţii, au loc schimburi de idei si pareri, se împartaşesc crezuri, este oferit sprijin mutual şi fiecare se simte mai puţin izolat. Teama nu-şi mai are locul, sentimentele putând fi discutate împreuna - ştiind că agresivitatea poate fi dezamorsată. Relaţia se schimbă: în locul utilizarii autoritaţii - sunt instrumentele medierii - acestea putand fi puse în practica oricând.
Medierea intervine atunci cand trebuie stins un conflict, fara ca demnitatea cuiva sa fie lezata. Chiar atunci cand tehnicile de rezolvare a conflictelor nu produc rezultatul ideal, ele conduc cel putin la o imbunatatire a situatiei. Astfel amplificarea conflictului nu mai este posibila.
Este firesc sa ne punem intrebarea : Cu ce ar putea contribui tehnicile de rezolvare a conflictelor la imbunatatirea situatiei din scoli si comunitate? Cu multe! Pentru inceput , te poate face sa te simti mai bine atunci cand mergi la scoala. Cand inveti sa-ti controlezi reactiile in situatii deosebite, nu mai esti atat de preocupat de neintelegeri, mici scapari, lupta pentru putere. Cand alegi sa-ti impui punctul de vedere – fie ca esti director, elev, profesor sau parinte – alegerea ta de a-ti asuma responsabilitati, dovedeste calitati de lider. Cand gresim trebuie sa ne cerem scuze, sa reparam greseala facuta si sa nu repetam greseala. Acesta este procedeul de invatare continua si care in timp, se traduce prin scaderea stress-ului.
CUM AR TREBUI SA FUNCTIONEZE MEDIEREA IN SCOLI SI CINE AR PUTEA MEDIA UN CONFLICT IN SCOALA?
In USA, Anglia si alte state europene, medierea intre colegi este un proces prin care un grup de elevi special pregatiti asculta problemele celorlalti elevi si ii ajuta pe cei implicati in conflict sa gaseasca singuri o solutie a problemei. Totusi, de cele mai multe ori, cei ce au neintelegeri decid sa apeleze la mediere dupa ce au fost surprinsi intr-o altercatie in scoala.
Asa cum am aratat mai sus, mediatorii – elevi , nu ofera solutii la problemele ce se ivesc. Nu impun nimic nimanui, nici nu forteaza pe cineva sa-si ceara scuze. Mai mult, ei nu pedepsesc pe nimeni. Ei nu anunta profesorii sau directorul in legatura cu problema aparuta Ei doar urmaresc niste proceduri simple si completeaza un formular confidential care este inmanat coordonatorului grupului de mediere ( care este un adult).
Medierea este o procedura bazata pe voluntariat. Este folosita in scoli , atunci cand problema este suficient de serioasa astfel incat daca ar fi ignorata, s-ar agrava si ar putea conduce la fapte regretabile.
Scopul medierii este deosebit de cel al pedepsirii, cei implicati descopera ca pot sa-si rezolve majoritatea problemelor interpersonale intre ei , fara implicarea adultilor si fara a avea necazuri mai mari. Acesta nu inseamna ca solutia este perfecta. Inseamna ca cei implicati au simtit ca solutia este dreapta, rezonabila si acceptata de ei.
Unele scoli sustin medierea intre elevi si adulti , cand ambele parti sunt de acord si cand aceasta nu contravine regulamentelor scolii. Chiar daca medierea adult –elev este eficienta, medierea elev-elev, este mai buna, scopul fiind rezolvarea problemelor elevilor de catre elevi.
Medierea in scoli este de mai multe tipuri: elev-elev/grupuri de elevi , medierea adult- elev, mediere intre ‘egali” si medirea in “pereche “ sau comedierea.
1.MEDIEREA ELEV-ELEV SAU GRUPURI DE ELEVI
n Pe elevii care mediaza diverse tipuri de conflict aparute in scoala , i-am numit “ elevi mediatori”, care incearca “rezolvarea” conflictului, constatand ca rezolvarea lui “de sus”, in speta , rezolvarea conflictului de catre profesor, nu este intotdeauna bine primita de catre elevi. Elevii mediatori sunt cei pregatiti pentru a facilita discutia dintre elevi sau grupuri de elevi in vederea gasirii unei solutii. Scopul lor este de a oferii partilor in conflict o mai buna comunicare si intelegere , care de cele mai multe ori duce la o solutie acceptata de toata lumea. Elevii afla cauzele diferendului , intervin imediat, fara sa-l lase sa se cronicizeze, respectand demnitatea partilor, neincercand sa faca pe judecatorii, cautand solutii in echilibrarea partilor in conflict.
n Stadiul obisnuit , dupa cum arata studiile din USA si Marea Britanie , de la care se porneste formarea mediatorilor elevi, este scoala primara sau gimnaziul.Elevii din ciclul primar mediaza, in sensul ca sprijina doi elevi aflati in dezacord sa-si asculte unul altuia trairile si sa ajunga la un acord asupra a ceea ce ar fi mai bine sa faca. Cei din clasele mai mari pot oferi servicii neutre, fara sa-i judece pe cei implicati, ajutandu-i pe cei in disputa sa identifice problema, sa aprecieze punctul de vedere al celuilat si sa aleaga o cale de urmat.
n O mediere intre elevii de ciclul primar poate dura cateva minute, in timp ce pentru altii este nevoie de cateva sesiuni pentru a ajunge la un acord.
n Asa cum am aratat mai sus, acesti elevi mediatori , trebuie formati, urmand niste cursuri de baza in domeniul medierii.
2. MEDIEREA ADULT – ELEV
n Mediatorul adult este persoana anume instruită din interiorul comunităţii şcolii-profesor, psiholog, ori din afara şcolii - mediatorul profesionist
n Acest tip de mediere intervine in special in conflicte mai mari, conflicte care nu pot fi solutionate de catre un elev mediator.
3.MEDIEREA INTRE EGALI
Acest tip de mediere , este unul mai aparte, care se desfasoara cu succes in Anglia - Birmingam si se refera la elevii dintr-un an de studiu, fie la elevii din clasele mai mari care mediaze conflictele elevilor din clasele mai mici. De asemenea” egali” se refera si la o echipa de elevi din ani diferiti de studiu. Elevii din serviciile de mediere intre”egali”, au urmat cursuri specializate si si-au verificat abilitatile de rezolvare a conflictelor. O astfel de perioada intesiva permite construirea unei echipe, repetarea abilitatilor de mediere iar copii isi vor putea dezvolta propriile ghiduri ale activitatilor practice.
Desi mediatorii elevi isi revendica actiunile si iau decizii asupra modului in care deurg aceste servicii, ei trebuiesc permanent sprijiniti de catre adulti cu pregatire in acest sens. Suportul este diferit in functia de varsta copiilor implicati in program. Ce este esential, este ca ei se intalnesc saptamanal ( dupa program sau in pauza de masa), isi impartasesc ideiile si experientele, invatand unii de altii si instruindu-se in acelasi timp. Ei isi stabilesc un program , isi impart sarcinile, si stabilesc modul in care colegii lor, aflati in conflict, vor beneficia de serviciile lor.
De asemenea ei tin cont si de personalitatea colegilor care apeleaza la serviciile lor cu privire la locul unde vor sa se desfasoare sedinta de mediere. Unii prefera o sala linistita, unii vor pe coridorul scolii, pentru a avea suportul celor care asista, altii vor in curtea scolii sub un copac sau intr-un loc care pentru ei probabil reprezinta ceva.
Pentru ca le place ceea ce fac si pentru ca au realizat ca aceasta metoda alternativa de solutionare a conflictului este benefica, echipele de mediatori a acestei scoli despre care am amintit mai sus, au fost lasate sa-si dea un nume, sau sa-si inscriptioneze tricouri, sepci sau insigne.
Avand in vedere toate aceste aspecte, copii isi formeaza o noua viziune asupra unui conflict si deduc singuri importanta solutionarii acestuia pe cale pasnica.
4.MEDIEREA IN “PERECHE” SAU COMEDIEREA
Când devine dificilă reglarea unui conflict - se poate apela la medierea problemei “în pereche”. Acest termen se refera la faptul ca un conflict este solutionat de 2 mediatori.( adult , care poate fi profesorul, pshilogul scolii, mediatorul specializat si elev, 2 mediatori specializati, profesorul si psihologul scolii, 2 elevi) In aceasta varinta, abordarea problemei de catre mediatori asigură un nivel mai înalt de obiectivitate şi calitate pe nuanţe - dialogul devenind mai bogat
CARE AR FI OBIECTIVELE UNEI MEDIERI LA NIVEL SCOLAR?
n asigurarea promovării relaţiilor de colaborare dintre elevi, profesori şi părinţi în spiritul toleranţei.
n rezolvarea unor situaţii conflictuale între membrii comunitaţii şcolare, situaţii care, dacă ar fi ignorate, s-ar transforma în situaţii grave, cum ar fi abandonul şcolar, violenţa cu consecinţe de ordin penal.
n ajutarea elevilor de a obţine o imagine mai clară despre ei însişi şi despre relaţiile interumane
n abordarea conflictelor într-un mod constructiv, contribuind la sănătatea mentală individuală a elevilor şi având efecte pozitive asupra societăţii în întregul ei.
n facilitarea discuţiilor dintre elevi sau grupuri în vederea găsirii unei soluţii, ţelul lor fiind de a le oferi părţilor în dispută un forum pentru o mai bună comunicare şi înţelegere, care duce deseori la o soluţie acceptabilă pentru toată lumea.
n dezvoltarea de către elevi a unor aptitudini folositoare toată viaţa, prin învăţarea tehnicilor de rezolvare a conflictelor cât mai devreme
n formarea mediatorilor din randul elevilor, care sa incerce «rezolvarea» conflictului, constatand ca rezolvarea lui «de sus» nu este intotdeauna bine primita de catre elevi.
n sprijinirea tuturor copiilor din comunitate, încurajând implicarea părinţilor în educaţia copiilor şi în viaţa şcolii şi facilitând colaborarea dintre familie - comunitate – şcoală
n Medierea dă profesorului libertatea necesară dezvoltării la elevi :
- a atitudinilor active (concentrare, autocunoaştere, comunicare, proiectare în viitor),
- a competenţelor cognitive (organizare, planificare) şi sociale (inteligenţă emoţională, empatie, toleranţă) care favorizează învăţarea, înţelegerea şi stabilirea legăturilor.
Chiar dacă medierea nu se finalizeaza cu un acord, ea poate fi considerată o reuşită atâta timp cât reprezentarea conflictului la cele două părţi s-a schimbat. Proiectele de mediere între elevi funcţionează cu succes în şcolile unde se ţine cont de planul de dezvoltare şcolară, de nevoile reale ale şcolii şi de solicitările venite din partea elevilor, profesorilor şi părinţilor.
TIPURI DE CONFLICT CARE NU TREBUIE SA CUPRINDA MEDIEREA
n Medierea nu este potrivita pentru toate tipurile de conflicte si anume cele care contin violenta fizica, cele care au posibile urmari violente sau cele care ar implica suspendarea de la scoala, respectiv exmatricularea.
CONCLUZII
n In statele care au implementat programe de mediere in scoli, s-a observat o scadere a problemelor legate de disciplina, cu 70-80%. Concret , elevii, evita sa fie pedepsiti pentru probleme mai putin semnificative. Mai mult , elevii invata ca pot sa-si rezolve singuri problemele cu cei din jur. Astfel , profesorii si administratia scolii se pot concentra mai mult pe activitati didactice sau sa se ocupe de probleme mai presante.
n Rezolvarea conflictelor prin mediere ia mai putin timp decat dureaza o rezolvare obisnuita in fata intregii clase.
n In general dupa mediere, elevii nu se mai confrunta cu probleme asemanatoare.
