|
Inginer şef,
Ion JOIŢA
Procedurile şi tehnicele de soluţionare a conflictelor în afara sălii de judecată, este o reacţie la ineficienţa modalităţilor tradiţionale de soluţionare a conflictelor (în instanţa de judecată).
Nu sunt în măsură şi nici nu mi-am propus să fac o analiză a activităţii depuse de instanţele de judecată, dar pentru a fi înţeles demersul meu, vă prezint câteva constatări:
- În anul 2009, instanţele de judecată au avut de rezolvat 2.424.166 dosare, iar schemele de personal au fost stabilite în anul 1993, când la nivel naţional se rezolvau 1.000.000 dosare.
- Într-un Raport al Consiliului Superior al Magistraturii se prezintă drept cauze care au dus la prelungirea excesivă a proceselor judiciare printre altele şi următoarele:
- dificultăţi ridicate de administrarea probei cu expertiză tehnică, reţinându-se că factorul determinant în prelungirea duratei procedurilor judiciare îl constitue efectuarea cu foarte mare întârziere a rapoartelor de expertiză topo-cadastrale;
- depunerea cererilor precizatoare, întâmpinărilor şi înscrisurilor la termenul de judecată, ceea ce generează amânarea cauzei pentru comunicarea părţii adverse;
- depunerea de către reclamanţi a unor cereri de chemare în judecată, care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de către art. 112 cod procedură civilă şi acordarea mai multor termene de judecată în vederea completării acestora;
Din constatările enumerate mai sus, rezultă că tergiversarea dosarelor în instanţă, au drept cauze suprasolicitarea instanţelor de judecată şi căile procedurale care de multe ori sunt prea sinuoase pentru cetăţeanul simplu.
De aceea s-a ajuns a se recurge şi la alte modalităţi de soluţionare a conflictelor.
Aceste modalităţi alternative de soluţionare a conflictelor sunt practic nelimitate, iar în anumite cazuri soluţionarea conflictului are loc prin îmbinarea mai multor modalităţi de stingere a conflictului.
Fiind mai puţin formale decât căile litigioase, aceste tehnici de soluţionare a conflictelor în afara sălii de judecată, câştigă noi adepţi, întrucât părţile îşi realizează interesele, soluţiile sunt durabile, costurile sunt semnificativ mai reduse şi procedura este confidenţială.
Printre aceste proceduri descrise mai sus se numără şi medierea ca modalitate facultativă de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă cu ajutorul unor terţe persoane specializate în calitate de mediator.
Prin mediere s-ar reuşi să se rezolve o paletă foarte mare a speţelor cu care se confruntă instanţele de judecată.
Având în vedere faptul că sunt expert tehnic topo-cadastral şi că îmi desfăşor activitatea în cadrul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bacău, am o viziune proprie şi argumentată, asupra fondului funciar şi a problematicii cu care se confruntă cetăţenii cu privire la pământ, imobil, proprietate.
Litigiile generate de aplicarea Legilor fondului funciar ocupă cea mai mare parte a activităţii instanţelor de judecată.
Sunt o serie întreagă de speţe legate de ieşirea din indiviziune,de grănăţuire, de tulburare în posesie, care ar putea fi rezolvate pe cale amiabilă cu ajutorul instituţiei medierii, degrevând astfel instanţele de judecată.
Ar putea exista opinii potrivit cărora majoritatea acestor speţe legate de fond funciar se pot rezolva numai dacă se vor întocmi şi expertize tehnice topo-cadastrale.
Consider o astfel de abordare ca fiind îndreptăţită, însă experienţa dobândită în urma activităţii desfăşurate până acum, în acest domeniu, demonstrază că în foarte multe situaţii expertizele sunt solicitate de către părţi în necunoştinţă de cauză şi doar că aşa a dorit apărătorul.
Ştim cu toţii că în general problemele care apar între părţi au ca principală cauză lipsa comunicării, care este accentuată în cele mai multe cazuri de deschiderea unei acţiuni în instanţă.
În asemenea situaţii părţile comunică doar prin intermediul apărătorilor sau a judecătorului.
De ce să nu apeleze la un mod direct de comunicare şi la un cadru de desfăşurare a comunicării mai apropiat, mai relaxat, unde dispare acea atmosferă protocolară, rece, care de fapt îngreunează şi chiar blochează comunicarea dintre părţi.
Comunicarea în cadrul actului de justiţie, este strict verbală în timp ce într-o mediere comunicarea se realizează în planuri diverse: verbal, paraverbal, nonverbal.
Diversificarea limbajului duce la asigurarea unui confort raţional şi emoţional al părţilor eliminând astfel eventualelel stări de conflict, ură şi revoltă.
Toate acestea împiedică soluţionarea la timp a acţiunii care se desfăşoară în acest mod pe o perioadă mult mai mare de timp.
Desigur că primii sunt interesaţi mediatorii care sunt autorizaţi să informeze publicul despre activitatea care o desfăşoară, cu condiţia ca informaţia să fie fidelă, veridică şi cu respectarea secretului profesional.
Dar consider că nu este suficient, ba chiar este timp pierdut dacă în cadrul instanţelor judecătorul nu recomandă sau nu informează părţile despre faptul că pot apela la instituţia medierii.
Prin implicarea judecătorului în acest lanţ al medierii câştigă toţi cei implicaţi: părţile (cetăţenii) mediatorul şi judecătorul care va fi degrevat de mai multe dosare.
Astfel cetăţeanul îşi va rezolva conflictul mult mai repede şi cu cheltuieli reduse, încât actul de justiţie după părerea mea prin diminuarea numărului de dosare va creşte din punct de vedere calitativ.
Privind din această perspectivă şi având în vedere că Fondul Funciar este o componentă esenţială a avuţiei naţionale, fiind definitorie pentru dezvoltarea unei societăţi, consider că ar trebui intreprinse acţiuni concrete, cu sprijinul Consiliului de Mediere astfel încât instanţele de judecată să acorde Instituţiei Medierii locul cuvenit.
Mediatorul niciodată nu va putea substitui judecătorul, dar va aduce actului de justiţie un real ajutor.
Conflictele fondului funciar vor putea fi rezolvate de aşa manieră încât cetăţeanul să fie mulţumit iar instanţele degrevate de sutele de dosare ce fac referire la proprietate.
Având în vedere că sunt o fire optimistă cred în viitorul acestei profesii, cu toate că acum sunt dezamăgit de faptul că acest copil “INSTITUŢIA MEDIERII” a fost născut la 7 luni, folosind forcepsul, iar în momentul de faţă se află încă în incubator.
Parafrazându-l pe I.L.Caragiale, defapt pe Caţavencu din “O scrisoare pierdută”, se poate spune că INSTITUŢIA MEDIERII e admirabilă, e sublimă putem zice, dar lipseşte cu desăvârşie.
Mediere, mediere
Tu, eşti un borcan cu miere,
Dar , n-ai fost bine ursită,
Te-ai născut zaharisită.
Mediator ION JOITA - BACAU
