marți, 28 mai 2013

Adrian Neacsu - Medierea nu va debloca instantele in 2013

Poate degreva medierea in 2013 instantele judecatoresti? Ne putem astepta la o scadere a numarului de dosare inregistrat pe rolul instantelor in acest an? Obligativitatea informarii asupra medierii este instrumentul suficient pentru stingerea conflictelor inaintea sesizarii instantei de judecata? In 2013 nu va exista un impact semnificativ al medierii asupra instantelor, aceasta este o realitate statistica.

Intr-o declaratie recenta, d-ul avocat Dorin Badulescu, presedintele Consiliului de Mediere din Romania, isi exprima convingerea ca in acest an peste un million de dosare vor fi stopate sa ajunga in instante, conflictele stingandu-se inainte de a deveni judiciare. Mai arata ca numarul mediatorilor a crescut exponential, urmand ca pana in 2014 sa sa atinga un numar de 14.000 de mediatori.

Optimismul in dezvoltarea unei institutii inca fragila este bun, pentru ca poate da energie corpului mediatorilor sa continue. Pe de alta parte, crearea unui orizont de asteptare nerealist se poate dovedi o strategie eronata.
In 2013 nu va exista un impact semnificativ al medierii. Acest lucru este o certitudine statistica. Datele statistice partiale de pana acum centralizate la Consiliul Superior al Magistraturii arata ca nu se inregistreaza o tendinta de scadere a numarului cauzelor inregistrate pe rolul instantelor judecatoresti. Nu exista un impact semnificativ de scadere al cauzelor inregistrate pe rolul instantelor.

In 2012 instantele din Romania au inregistrat recordul absolut de incarcare, pe rolul lor existand peste 3,33 milioane de cauze. La nivelul instantelor judecatoresti au fost solutionate ca urmare a recurgerii la procedura medierii un numar de doar 1.728 de cauze in materie civila si o singura cauza in materie penala, iar la nivelul parchetelor un numar de 3 cauze. Adica un procent de 0,051% din numarul total de dosare si aproximativ 0,073 fata de cele peste 2,33 milioane de dosare solutionate printr-o hotarare judecatoreasca. Cresterea fata de anul precedent (1525 de medieri la instantele judecatoresti) este derizorie.

Este adevarat ca anul acesta a fost introdusa obligativitatea  informarii in fata mediatorului, care curand va avea si o sanctiune, insa personal cred ca impactul concret va fi in continuare unul nesemnificativ iar datele culese pana acum demonstreaza acest lucru.

Cred insa ca presedinte Consiliului de Mediere are perfecta dreptate atunci cand afirma implicit ca eforturile pentru impunerea medierii ca metoda alternativa de solutionare a conflictelor trebuie sa se concentreze in zona tampon de dinaintea sesizarii instantei. Cetatenii trebuiesc convinsi sa nu-si judiciarizeze conflictele.  

In buna masura, in perceptia cetatenilor, judecatorii insisi functioneaza ca mediatori. Cea mai mare parte dintre justitiabili se adreseaza judecatorului si instantei pentru ca apreciaza ca hotararea judecatoreasca este singura modalitate in care i se poate constata, delimita sau stabili un drept. Doar asa isi poate transa conflictul. Astfel se face ca cea mai mare parte a hotararilor judecatoresti raman asa cum sunt pronuntate de instantele de fond, adica de judecatorii, nefiind contestate de partea care a pierdut. Cateva cifre sunt lamuritoare. In 2012, din cele 1,45 de milioane dosare solutionate la judecatorii au fost atacate cu o cale de atac doar 163.192 de cauze, adica un procent de 11%. In peste 89% din cazuri partea care pierde procesul in fata judecatoriilor nu contesta dreptul constatat celeilalte persoane. Printre altele, acest lucru demonstreaza ca litigiul solutionat de judecatorii nu era in realitate atat de conflictual.  Aceasta ar trebui sa fie zona de actiune directa a medierii, pentru ca un  cetean devenit justitiabil este greu de convins sa renunte la calea judiciara.

In mod cert mediatorul nu-i poate face "concurenta” judecatorului. Daca va avea de ales, cetateanul va prefera intotdeauna judecatorul. De aceea spuneam inca de acum cativa ani ca este complet gresita asteptarea ca un numar mare de cereri de mediere sa vina din dosarele deja aflate pe rolul instantelor. Medierea trebuie sa se interpuna pana la luarea deciziei de sesizare a instantei cu o cerere de catre cetatean. Succesul institutional al procedurii medierii depinde de cat se va reusi convingerea cetatenilor de a nu se adresa direct instantei de judecata, ca fiind singura solutie de rezolvare a conflictelor lor. Pentru asta trebuie sa li se ofere perspectiva certa, iar nu teoretica, a unei alternative mai rapide, mai ieftine, mai confidentiale si la fel de eficienta in apararea drepturilor lor.


Din punctul meu de vedere medierea, pentru a fi un succes in justitia din Romania,  trebuie sa devina cu adevarat obligatorie, adica o procedura prealabila sesizarii instantei. Romania nu-si permite luxul testarii functionarii institutiei medierii ca alternativa la rezolvarea conflictelor judiciare pusa la decizia exclusiva a partilor.  Apelul la judecator si la forta statului pentru rezolvarea conflictelor sociale ar trebui sa fie ultima optiune, dupa ce au fost epuizate toate metodele neprocesuale pentru solutionarea prin acord reciproc al acestora.