Punct de vedere al Consiliului de Mediere faţă de propunerea de aprobare a OUG nr. 90/2012, cu amendamente

Stimaţi mediatori,

Vă transmitem în ataşament punctul de vedere al Consiliului de Mediere, înregistrat la Camera Deputaţilor şi transmis tuturor deputaţilor din Parlamentul României, faţă de recentele propuneri de modificare a legislaţiei în domeniul medierii.

Consiliul de Mediere

Referinţe

• Punct de vedere al Consiliului de Mediere

Se schimbă tot sistemul taxei de timbru. Unele plăţi cresc şi de 25 de ori, apar taxe noi

La cererile evaluabile în bani se va opera o reducere a cuantumului fix al taxelor, dar o majorare a cuantumului procentului aplicabil valorii cererii de chemare în judecată, precum şi o majorare semnificativă a unor taxe de timbru.

De exemplu, suma de plată va creşte de la 4 lei, în prezent, la 100 de lei pentru taxele privind cererile de recuzare în materie civilă, de la 39 lei la 200 lei pentru cererea de divorţ (întemeiată pe dispoziţiile articolului 373, lit a din Codul de procedura civilă), respectiv 100 lei (pentru cererea de divorţ întemeiată pe dispoziţiile art. 373, lit. b) si c), de la 39 lei la 100 lei pentru acţiunile formulate în domeniul dreptului de autor şi de inventator şi de la 10 lei la 50 lei pentru cererile de suspendare a executării silite.

În acelaşi timp, va fi introdusă obligativitatea achitării taxelor de timbru pentru cereri care în prezent sunt scutite de la plată, precum cele pentru acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice, care vor fi taxate cu 100 lei.

 În materie contravenţională, plângerea împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate va fi de asemenea taxată, cu 20 lei.

  

Un alt element de noutate va fi restituirea taxei judiciare de timbru, total sau parţial, în anumite situaţii, precum atunci când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă, când în procesul de divorţ părţile au renunţat la judecată ori s-au împăcat, precum şi când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici.

Dreptul de a solicita restituirea va putea fi exercitat în termen de un an.

  

Conform proiectului, acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, până la valoarea de 500 lei vor fi taxate cu 8%, dar nu mai puţin de 20 lei, cele cu valoarea între 501 lei şi 5.000 lei vor fi taxate cu 40 lei + 7 % pentru ce depăşeşte 500 lei, cele cu valoarea între 5.001 lei şi 25.000 lei vor fi taxate cu 355 + 5% pentru ce depăşeşte 5000 lei, cele cu valoarea între 25.001 lei şi 50.000 lei vor fi taxate cu 1.355 lei + 3 % pentru ce depăşeşte 25.000 lei, cele cu valoarea între 50.001 lei şi 250.000 lei vor fi taxate cu 2105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei, iar cele cu valoarea peste 250.000 lei vor fi taxate cu 6105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 200.000 lei.

Vor fi taxate şi acţiuni prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile sau de constituire a unor drepturi reale asupra acestora.

Cererile de valoare redusă, soluţionate potrivit procedurii speciale din Codul de procedură civilă, vor fi taxate cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu 200 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 2.000 lei. Cererile privind ordonanţa de plată vor fi taxate cu 200 lei, iar cererile de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fără drept vor fi taxate cu 100 lei.

Acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice vor fi taxate cu 100 lei.

Cererile de recuzare în materie civilă, pentru fiecare participant la proces pentru care se solicită recuzarea, vor fi taxate cu 100 lei.

Alte categorii de cereri care vor fi taxate sunt cele prin care părţile solicită instanţei pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor, inclusiv când este rezultată din acordul de mediere (cu 20 lei), cele în legătură cu măsurile asiguratorii (cu 100 lei) şi contestaţia privind tergiversarea procesului şi plângerea împotriva încheierii de soluţionare a contestaţiei (cu 20 lei). (...) În cazul în care înţelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixă se adaugă 50% din valoarea taxei calculate.

Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la stabilirea şi plata pensiilor, precum şi alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale, stabilirea şi plata ajutorului de şomaj, a ajutorului de integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a altor forme de protecţie socială, obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere, inclusiv acţiunile în constatarea nulităţii, în anularea, rezoluţiunea sau rezilierea contractului de întreţinere, stabilirea şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept, adopţie, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, interdicţie judecătorească, asistenţa persoanelor cu tulburări psihice, precum şi la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuţiilor ce îi revin, protecţia drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva agenţilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor, valorificarea drepturilor Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, exercitarea drepturilor electorale, cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea, stabilirea şi acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile, acţiunile şi căile de atac formulate de către prefect sau primar pentru anularea actelor juridice făcute sau emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar şi cererile pentru dizolvarea societăţilor comerciale şi a grupurilor de interes economic, formulate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Vor fi scutite de taxa judiciară de timbru şi cererile şi acţiunile, inclusiv căile de atac formulate de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia, Guvern, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, joi, că săptămâna viitoare va fi finalizat un proiect de act normativ privind taxele judicare, prin care se vizează şi o reducere a categoriilor acestora "Săptămâna viitoare, sper să putem finaliza un proiect de act normativ de reorganizare a sistemului privind taxelor judiciare. Practic, dorim o reducere a categoriilor de taxe judiciare, dorim o eliminare a timbrului judiciar, acel timbru de 50 de bani, care, de foarte multe ori, vă costă de 10 sau 100 de ori mai mult să îl procuraţi", a declarat ministrul Justiţiei, într-o conferinţă de presă.

Cazanciuc a precizat că, în legătură cu taxele de timbru, va ţine cont şi de observaţiile Consiliului Superior al Magistraturii şi că, în prezent, analizează taxele procentuale.

Plenul CSM a avizat favorabil, în 10 iunie, proiectul ordonanţei de urgenţă privind taxele judiciare de timbru. 

De asemenea, CSM a mai apreciat că, în cee ce priveşte acţiunea de divorţ, ar trebuie să se prevadă stabilirea unei taxe de timbru superioare onorariului notarial perceput în acest caz, care este în prezent în cuantum de 620 de lei, conform Ordinului ministrului justiţiei nr. 46/C/201, urmând ca părţile aflate în situaţii speciale să poată beneficia în continuare de dispoziţiile referitoare la ajutorul public judiciar.

Mai multe

REVINE medierea obligatorie in Italia

Potrivit unui cotidian din Italian, Guvernul Italian a emis un decret, in data de 15 iunie 2013, prin care introduce din nou procedura medierii ca etapa prealabila obligatorie in anumite procese civile si comerciale.

Premierul italian, Enrico Letta, a declarat ca masurile luate fac parte din recomandarile Uniunii Europene in domeniul justitiei civile (private), estimandu-se ca prin aceasta procedura instantele ar fi degrevate de aproximativ 1 milion de procese in urmatorii 5 ani.

Medierea obligatorie priveste conflictele de drepuri reale, succesiuni, contracte de inchiriere, comodat, conflicte familiale, imparteli, contracte de asigurare, bancare, malpraxis medical si conflicte privind denigrarea imaginii publice a unei persoane.Doar dupa parcurgerea medierii, in aceste materii, se va putea apela la instanta de judecata si doar daca procedura de mediere nu a avut un rezultat pozitiv, respectiv de stingere a conflictlui.

Conferinta "Medierea vs Protectia Consumatorilor"

In data de 5 iulie 2013, la Institutul Bancar Roman, Bucuresti va avea loc  evenimentul Conferinta "Legea 115/2012 - Medierea vs Protectia Consumatorilor", organizat de Asociatia O Sansa Pentru Viitor, in parteneriat cuInstitutul International de Mediere si Asociatia Centrul Avocatilor Mediatori, alaturi deUniversul Juridic si se adreseaza consumatorilor,  distribuitorilor si producatorilor.

Pentru mai multe informatii si pentru confirmarea prezentei, consultati invitatia atasata, urmand sa va comunicam si programul conferintei.

Co-medierea: utilizarea unei abordari psihologice duale in solutionarea conflictelor

Luni 24 iunie 2013, la ora 12,00, FMMM Romania va invita la Libraria Mihai Eminescu din Bucuresti, pentru lansarea traducerii in limba romana a cartii „Co-medierea: utilizarea unei abordari psihologice duale in solutionarea conflictelor”. 

Aceasta carte este intemeiata pe experienta mai multor mediatori britanici experimentati, care aleg sa co-medieze în majoritatea, daca nu cumva in toate, cazurile de mediere. Pentru incepatorii in domeniul medierii, cartea descrie procesul medierii, apoi se concentreaza pe avantajele si dezavantajele modelului co-medierii.

„Unii mediatorii nu iau in considerare functiile psihologice atunci cand mediaza o disputa. Scopul acestora este să rezolve problema si sa gaseasca o solutie. Pentru mediatorii care adopta o abordare transformativa, aceasta intelegere psihologica se afla in centrul activitatii lor si le guverneaza abordarea. Mediatorii care au cunostinte psihologice pleaca de la convingerea ca fiecare individ este unic, iar comunicarea intre indivizi este din nastere complexa, multi-dimensionala si imprevizibila.”

 

La eveniment vor participa co-autorii britanici: dna Monica Hanaway, dna Diana Mitchell, dl. Jamie Reed si dl. Paul Randolph. Evenimentul este precedat de desfasurarea unui curs avansat in cadrul caruia 12 mediatori romani din cadrul Uniunii Centrelor de Mediere din Romania se vor califica si vor primi certificarea internationala a pregatirii in co-mediere de la mediatorii britanici.

Insulta si calomnia din nou incriminate

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 350 din data de 13 iunie 2013 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 206/2013 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4145 alin. 4 din Codul de procedura penala. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata intr-un dosar aflat pe rolul Judecatoriei Iasi – Sectia penala.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 414⁵ alin. 4 din Codul de procedura penala, referitoare la efectele recursului in interesul legii, introduse prin art. XVIII pct/ 58 din Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, avand urmatorul cuprins: "Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 414⁵ alin. 4 din Codul de procedura penala, referitoare la efectele recursului in interesul legii, introduse prin art. XVIII pct/ 58 din Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, avand urmatorul cuprins: "Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.

Astfel, prin Decizia nr. 62 din 18 ianuarie 2007, Curtea a constatat neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea si completarea  Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi, partea referitoare la abrogarea art. 205, 206 si 207 din Codul penal. In considerentele acestei decizii,  Curtea a retinut, ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii normelor abrogatoare, ca acestea isi inceteaza efectele juridice, iar prevederile legale care au format obiectul abrogarii (in speta, normele de incriminare a insultei si calomniei cuprinse in art. 205 si 206 din Codul penal, precum si prevederile art. 207 din Codul penal privind proba veritatii) continua sa produca efecte juridice.

Ulterior publicarii acestei decizii, practica instantelor judecatoresti a devenit neunitara, astfel ca prin Decizia r. 8/20101, Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au admis recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la consecintele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 62/2007 [...] asupra activitatii dispozitiilor art. 205, 206 si 207 din Codul penal si au stabilit ca: ”Normele de incriminare a insultei si calomniei cuprinse in art. 205, 206 si 207 din Codul penal, abrogate prin dispozitiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006, dispozitii declarate neconstitutionale prin Decizia n. 62 din 18 ianuarie 2007 a Curtii Constitutionale, nu sunt in vigoare.”

Curtea precizeaza ca dispozitiile legale de abrogare nu sunt exceptate de la controlul de constitutionalitate, instanta de contencios constitutional putand decide in legatura cu constitutionalitatea unei norme de abrogare. In cazul constatarii neconstitutionalitatii lor, acestea isi inceteaza efectele juridice in conditiile prevazute de art. 147 alin. (1) din Constitutie, iar prevederile legale care au format obiectul abrogarii continua sa produca efecte.

Mai mult decat atat, Curtea constata ca in astfel de cazuri nu intervine o "abrogare a abrogarii”, pentru a se putea retine incidenta dispozitiilor art. 64 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 24/2000 potrivit carora "Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial”, ci este vorba de un efect specific al deciziilor de constatare a neconstitutionalitatii unei norme abrogatoare.

Curtea Constitutionala decide asupra constitutionalitatii legilor, in timp ce Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin intermediul recursului in interesul legii, decide asupra modului de interpretare si aplicare a continutului normelor juridice. Pe de alta parte, prin efectele produse, deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie, inclusiv pentru legiuitor, in timp ce deciziile pronuntate pe calea recursului in interesul legii se adreseaza judecatorului de la instantele judecatoresti.

Totodata, Curtea retine ca, fata de textul constitutional al art. 126 alin. (3), sintagma "dezlegarea data problemelor de drept judecate”, cuprinsa in art. 414⁵ alin. 4 din Codul de procedura penala, nu poate privi decat interpretarea si aplicarea unitara a continutului dispozitiilor legale de catre instantele judecatoresti, interpretarea acestei sintagme la care a ajuns Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 8/2010 este neconstitutionala, contravenind prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3) si (5) care consacra principiul securitatii juridice, ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale, ale art. 126 alin. (3) privind rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ale art. 142 alin. (1) potrivit carora "Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei” si ale art. 147 alin. (1) si (4) referitoare la efectele deciziilor Curtii Constitutionale.

Prin urmare, Curtea concluzioneaza ca, intrucat acest precedent afecteaza grav securitatea juridica si rolul Curtii Constitutionale, se impune sanctionarea oricarei interpretari a dispozitiilor art. 414⁵ alin. 4 din Codul de procedura penala, ce reglementeaza obligativitatea dezlegarilor date problemelor de drept judecate de Inalta Curte de Casatie si Justitie pe calea recursului in interesul legii, in sensul ca ar oferi acestei instante posibilitatea ca, pe aceasta cale, in temeiul unei norme infraconstitutionale, sa dea dezlegari obligatorii care contravin Constitutiei si deciziilor Curtii Constitutionale.

Curtea statueaza ca prezenta decizie determina – de la data publicarii sale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I – restabilirea, pentru viitor, a efectului general obligatoriu al Deciziei Curtii Constitutionale nr. 62/2007 si a aplicarii normelor de incriminare a insultei si calomniei cuprinse in art. 205 si 206 din Codul penal, precum si a dispozitiilor art. 207 din Codul penal privind proba veritatii, cu respectarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constitutie.

Pentru motivele de mai sus, Curtea decide admiterea exceptiei de neconstitutionalitate avand ca obiect dispozitiile art. 414⁵alin. (4) din Codul de procedura penala, si constata ca "dezlegarea data problemelor de drept judecate” prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectiile Unite nr. 8 din 18 octombrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 416 din 14 iunie 2011, este neconstitutionala, contravenind prevederilor art. 1 alin. (3) , (4) si (5), ale art. 126 alin. (3), ale art. 142 alin. alin. (1) si ale art. 147 alin. (1) si (4) din Constitutie si Deciziei Curtii Constitutionale  nr. 62 din 18 ianuarie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 104 din 12 februarie 2007.

Sursa:

Magistrati.ro

Cazul Ciomu sau cât mai costă un malpraxis

„Pentru cazul Ciomu, instanţa a stabilit despăgubiri de 400.000 de euro. Pentru mine sau pentru tine?...

Acest articol se adresează tuturor potenţialilor pacienţi, care pot fi subiectul unui malpraxis.

Aşa că, până vedem cum va arăta proiectul de lege al Ministerului Sănătăţii în materia malpraxisului, care sper să nu mai întârzie mult, ideile de baza ar cam fi cele discutate în cadrul conferinţei "Legea115/2012 - Medierea în cazurile de malpraxis medical", organizată de „Asociaţia O şansă pentru viitor”, în data de 18 mai 2013, la care au participat reprezentanţi ai Ministerului, ai medicilor, ai pacienţilor şi asiguratorilor, mediatori şi alte persoane interesate de subiect.

Potrivit reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, ideea acestui proiect a pornit de la situaţia de blocaj în care se află la acest moment sistemul de sănătate în ceea ce priveşte despăgubirea pacienţilor care au suferit un prejudiciu ca urmare a unui caz de malpraxis medical.

Ca o observaţie generală, instanţele de judecată pronunţă soluţii prin care obligă medicul sau instituţia sanitară să plătească despăgubiri de sute de mii de euro. Problema nu o reprezintă neapărat cuantumul despăgubirilor, cât faptul că instituţiile sanitare şi medicii nu au posibilitatea să plătească aceste sume exorbitante, iar asiguratorii nu vor să plătească sumele obţinute cu titlu de daune morale.

Prin proiectul propus de  Ministerul Sănătăţii aceste probleme urmează să dispară, pentru că înainte de a se adresa instanţei, pacienţii vor fi obligaţi să sesizeze instituţia medicală în cadrul căreia a fost efectuat actul medical care a cauzat prejudiciul şi să participe la o negociere directă pacient, medic, asigurator, în prezenţa unui expert în domeniul medical (modalitatea concretă de desemnare a acestor experţi încă nu a fost stabilită). Experţii au rolul de a emite o opinie de specialitate cu privire la existenţa cazului de malpraxis şi de a oferi părţilor lămuririle necesare în vederea soluţionării amiabile a litigiului. Pacienţii vor putea de asemenea să aducă la masa negocierilor experţi desemnaţi de ei. De asemenea, spitalul va fi obligat prin lege să pună la dispoziţia pacientului şi asiguratorului toate documentele medicale care au legătură cu acel caz de malpraxis. Astfel, părţile vor putea să estimeze riscul, şansele de câştig în eventualitatea unui proces în instanţă şi, prin urmare, vor avea o viziune în perspectivă a limitelor procesului de negociere. Prezenţa celor trei părţi la negociere va permite pacienţilor să afle poziţia asiguratorului şi a medicului, a disponibilităţilor financiare şi a plafonului maxim, pe care aceştia ar fi dispuşi să îl plătească.

Proiectul prevede obligaţia tuturor lucrătorilor din sistemul medical de a se asigura pentru răspundere profesională, indiferent dacă se află sau nu înregistraţi la Casa de Asigurări de Sănătate. Asiguratorii vor fi obligaţi să acopere şi daunele morale, care vor fi plafonate la un nivel care să asigure plata efectivă a acestora, spre deosebire de situaţia actuală când asiguratorii acoperă doar daunele materiale, aspect care generează atât frustrarea medicului culpabil, cât şi a pacientului. În strânsă legătură cu obligaţia de asigurare a tuturor lucrătorilor în sistemul medical, proiectul va clarifica atribuţiile şi responsabilităţile tuturor persoanelor şi entităţilor care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu (manageri, spital, medic, etc.). În practică, o serie de conflicte din sistemul medical apar ca urmare a faptului că medicul nu informează corect pacientul cu privire la drepturile pe care le are, riscurile şi importanţa actului medical pe care urmează să îl desfăşoare.

Prin acest proiect vor fi clarificate atât responsabilităţile medicului cât şi responsabilităţile pacientului în ceea ce priveşte informarea asupra acestor aspecte. În ceea ce priveşte costurile acestei proceduri, Ministerul Sănătăţii are în vedere ca toate costurile legate de negociere, experţi, etc. să fie suportate de asiguratori. Din modul de elaborare a noii proceduri, rezultă că aceasta este o negociere amiabilă asistată de un expert. Prin urmare, prezenţa unui mediator nu este în sine exclusă, fiind posibilă medierea conflictului după existenţa unor prime discuţii între părţi, în prezenţa unui expert. Medierea intervine în acele domenii în care părţile nu pot negocia singure.

Coroborând dispoziţiile art. 60¹ din Legea 192/2006 modificată prin Legea 115/2012 şi OUG 90/2012 cu dispoziţiile pe care le va cuprinde proiectul propus de Ministerul Sănătăţii, pacientul, asiguratorul şi medicul, vor parcurge, în ordine, următorii paşi:

1. Persoana prejudiciată se va adresa instituţiei sanitare în care a avut loc actul medical care a generat prejudiciul;

2. Părţile vor încerca o soluţionare a conflictului prin negociere directă, în prezenţa unui expert;

3. Dacă soluţionarea conflictului prin negociere directă va eşua, pacientul sau persoana prejudiciată, înainte de a sesiza instanţa de judecată, va trebui să se adreseze unui mediator pentru a încerca soluţionarea prin mediere a conflictului (în temeiul art. 60¹ din Legea 192/2006);

4. Dacă medierea eşuează, pacientul sau persoana prejudiciată se va putea adresa instanţei de judecată. În ceea ce mă priveşte, mă bucur să văd că Ministerul Sănătăţii promovează soluţionarea amiabilă a conflictelor medicale, într-un cadru confidenţial, conflicte care odată ajunse în instanţă devin extrem de mediatizate şi generează grave prejudicii de imagine tuturor părţilor implicate şi sistemului medical în ansamblu.

Prin medierea conflictelor medicale este restabilită nu doar încrederea persoanei prejudiciate în medicul sau instituţia responsabilă, cât şi încrederea acesteia în sistemul medical” – Alina Gorghiu, adevarul.ro.