Incepand de luni, judecătorii vrânceni vor intra oficial în vacanţă. Chiar dacă potrivit Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în perioada 1 iulie – 31 august instanţele se află în vacanţă judecătorească, magistraţii vor judeca dosarele care necesită o soluţionare urgentă. „În acest interval activitatea de judecată a Tribunalului Vrancea va fi restrânsă, urmând a fi soluţionate doar cauzele pentru care legea prevede soluţionarea de urgenţã şi cu celeritate, precum şi cele în care s-a încheiat un acord de mediere, indiferent de obiectul judecãţii. Totodată, anunţăm că programul de lucru cu publicul al compartimentelor de Arhivă şi Registratură ale acestei instanţe va fi zilnic, între orele 10,00 – 12,00. În intervalul orar menţionat pot fi depuse cereri de chemare în judecată având orice obiect, urmând să primească termene în funcţie de caracterul lor urgent sau nu. Pe perioada vacanţei judecătoreşti programul serviciului de apostilă va fi zilnic, între orele 09.00 – 11.00“, se arată într-un comunicat al Tribunalului Vrancea.
Monitorul de Vrancea http://www.monitorulvn.ro/articole/judecatorii-intra-in-vacan-a_2_130689.html
sâmbătă, 30 iunie 2012
vineri, 29 iunie 2012
In ultima vreme observ in randul profesionistilor in mediere dorinta tot mai acuta ca acordul de mediere sa imbrace forma unui titlu executoriu.
Pentru a putea concluziona pe acest subiect doresc sa supun atentiei colegilor urmatoarele aspecte:
Titlul executoriu reprezinta expresia legii raportata la forta de coercitie a statului.
Pe intelesul mediatorilor nejuristi, titlul executoriu reprezinta garantia asigurata de stat pentru ducerea la indeplinire a unei obligatii impuse izvorate din raporturi litigioase dintre doua sau mai multe parti care, pentru solutionarea unei dispute, au solicitat interventia statului prin organismele sale specifice sau inteleg ca, pentru respectarea unei obligatii, sa ceara ajutorul institutiilor statului.
In aspectele enuntate anterior apare in mod constant statul si puterea acestuia in asigurarea caracterului coercitiv.
Titlul executoriu presupune o anumita modalitate specifica de intocmire a actului a carui executare se cere, cat si conditia ca acesta sa fie intocmit de un reprezentant al statului, magistrat, notar sau functionar al statului.
Astfel, pentru ca un inscris sa devina titlu executoriu, trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe conditii obligatorii si anume:
1. Persoana care intocmeste inscrisul sa fie mandatata de stat sub orice forma pentru a redacta inscrisul;
2. Actul care rezulta trebuie sa respecte conditii de forma, adica de redactare, cat si de fond, adica o analiza sub aspectul legalitatii, analiza pe care o poate face doar o instituie cu atributii specifice delegate sau mandatate de stat (magistrati, notari, alti functionari speciali);
3. Pentru ca inscrisul sa aiba finalitatea unui titlu executoriu, acesta trebuie sa respecte o anumita procedura de intocmire si redactare, procedura in masura sa fie asigurata doar de institutiile statului.
Acordul de mediere reprezinta rezultatul exclusiv al partilor care stau in procedura medierii si, astfel, acesta are urmatoarele caracteristici:
1. Este emanatia efectiva si exclusiva a vointei partilor prezente la mediere;
2. Reprezinta intelegerea partilor si constituie un contract intre parti;
3. Forma acordului de mediere reprezinta expresia capacitatii de intelegere si redactare a partilor;
4. Modalitatea de asigurare a coercitiei clauzelor din acord ramane la dispozitia efectiva si exclusiva a vointei partilor;
5. Acordul de mediere poate imbraca forma unei strangeri de mana care nu se materializeaza intr-un inscris;
6. Acordul de mediere produce efecte doar pentru partile semnatare, opozabilitatea dobandindu-se prin trecerea la redactarea actului solemn intocmit de notar, magistrat sau functionar public;
7. Acordul de mediere reprezinta doar vointa partilor, element determinant al unui act juridic, dar nu suficient.
Printr-o analiza prin comparatie observam ca intre actul devenit titlu executoriu si actul devenit acord de mediere sunt diferente substantiale si anume:
Titlul executoriu poate deveni doar actul redactat de un mandatat al statului, acordul de mediere este intocmit de parti; mediatorul poate asigura doar redactarea acestuia si nu poate interveni in continutul lui.
Titlul executoriu trebuie sa imbrace o anumita forma; acordul de mediere poate imbraca orice forma, raportat la vointa partilor.
Titlul executoriu reprezinta garantia de buna executare si de protejare a unui drept asigurata de stat; acordul de mediere reprezinta intelegerea convenita de parti prin acordul de vointa al acestora.
Titlu executoriu este intocmit de o persoana subordonata statului si astfel aflata in imposibilitatea de a asigura principiile medierii (neutralitatea si impartialitatea mediatorului); acordul de mediere se intocmeste in prezenta mediatorului, si nu de catre acesta.
Plecand de la premiza, ipotetica si nereala, ca acordul de mediere ar putea reprezenta direct titlu executoriu, trebuie sa analizam si consecintele pentru mediator:
Acordul de mediere care ar reprezenta titlu obliga mediatorul sa intervina in intelegerea partilor, pentru a asigura controlul legalitatii, mediatorul devenind astfel responsabil pentru clauzele pe care partile le insereaza in acord.
Astfel, se incalca principiile cuprinse in legea nr. 192/2006, dar si institutia medierii ca filozofie, potrivit carora medierea este o procedura voluntara si confidentiala, in care partile care au o disputa incearca sa-si gaseasca propria solutie in prezenta unei terte persoane, mediatorul, care faciliteaza comunicarea dintre acestea.
Rolul si atributiile unui mediator sunt de facilitare a comunicarii si stingere a disputei fara ca acesta sa ofere solutii, orice interventie a acestuia in procedura medierii fiind penalizata prin incalcarea principiilor.
Un ultim argument in pledoaria NU acord de mediere = titlu executoriu il reprezinta faptul ca mediatorul va putea raspunde penal pentru infractiuni de fals, uz de fals, abuz contra intereselor persoanei, abuz in serviciu, luare de mita si trafic de influenta, toate aceste infractiuni fiind incidente in medierile in care partile au incheiat un acord, iar ulterior, razgandindu-se, incearca sa neutralizeze efectele juridice ale acordului prin invocarea viciilor de consimtamant sau prin invocarea lipsei neutralitatii si impartialitatii mediatorului.
Astfel, acordul de mediere, prin esenta, este un act de vointa materializat prin efortul partilor din mediere si nu rezultatul unui functionar al statului care trebuie sa aplice legea.
Mugur Mitroi http://www.mugurmitroi.portalmediere.ro/?p=59
Pentru a putea concluziona pe acest subiect doresc sa supun atentiei colegilor urmatoarele aspecte:
Titlul executoriu reprezinta expresia legii raportata la forta de coercitie a statului.
Pe intelesul mediatorilor nejuristi, titlul executoriu reprezinta garantia asigurata de stat pentru ducerea la indeplinire a unei obligatii impuse izvorate din raporturi litigioase dintre doua sau mai multe parti care, pentru solutionarea unei dispute, au solicitat interventia statului prin organismele sale specifice sau inteleg ca, pentru respectarea unei obligatii, sa ceara ajutorul institutiilor statului.
In aspectele enuntate anterior apare in mod constant statul si puterea acestuia in asigurarea caracterului coercitiv.
Titlul executoriu presupune o anumita modalitate specifica de intocmire a actului a carui executare se cere, cat si conditia ca acesta sa fie intocmit de un reprezentant al statului, magistrat, notar sau functionar al statului.
Astfel, pentru ca un inscris sa devina titlu executoriu, trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe conditii obligatorii si anume:
1. Persoana care intocmeste inscrisul sa fie mandatata de stat sub orice forma pentru a redacta inscrisul;
2. Actul care rezulta trebuie sa respecte conditii de forma, adica de redactare, cat si de fond, adica o analiza sub aspectul legalitatii, analiza pe care o poate face doar o instituie cu atributii specifice delegate sau mandatate de stat (magistrati, notari, alti functionari speciali);
3. Pentru ca inscrisul sa aiba finalitatea unui titlu executoriu, acesta trebuie sa respecte o anumita procedura de intocmire si redactare, procedura in masura sa fie asigurata doar de institutiile statului.
Acordul de mediere reprezinta rezultatul exclusiv al partilor care stau in procedura medierii si, astfel, acesta are urmatoarele caracteristici:
1. Este emanatia efectiva si exclusiva a vointei partilor prezente la mediere;
2. Reprezinta intelegerea partilor si constituie un contract intre parti;
3. Forma acordului de mediere reprezinta expresia capacitatii de intelegere si redactare a partilor;
4. Modalitatea de asigurare a coercitiei clauzelor din acord ramane la dispozitia efectiva si exclusiva a vointei partilor;
5. Acordul de mediere poate imbraca forma unei strangeri de mana care nu se materializeaza intr-un inscris;
6. Acordul de mediere produce efecte doar pentru partile semnatare, opozabilitatea dobandindu-se prin trecerea la redactarea actului solemn intocmit de notar, magistrat sau functionar public;
7. Acordul de mediere reprezinta doar vointa partilor, element determinant al unui act juridic, dar nu suficient.
Printr-o analiza prin comparatie observam ca intre actul devenit titlu executoriu si actul devenit acord de mediere sunt diferente substantiale si anume:
Titlul executoriu poate deveni doar actul redactat de un mandatat al statului, acordul de mediere este intocmit de parti; mediatorul poate asigura doar redactarea acestuia si nu poate interveni in continutul lui.
Titlul executoriu trebuie sa imbrace o anumita forma; acordul de mediere poate imbraca orice forma, raportat la vointa partilor.
Titlul executoriu reprezinta garantia de buna executare si de protejare a unui drept asigurata de stat; acordul de mediere reprezinta intelegerea convenita de parti prin acordul de vointa al acestora.
Titlu executoriu este intocmit de o persoana subordonata statului si astfel aflata in imposibilitatea de a asigura principiile medierii (neutralitatea si impartialitatea mediatorului); acordul de mediere se intocmeste in prezenta mediatorului, si nu de catre acesta.
Plecand de la premiza, ipotetica si nereala, ca acordul de mediere ar putea reprezenta direct titlu executoriu, trebuie sa analizam si consecintele pentru mediator:
Acordul de mediere care ar reprezenta titlu obliga mediatorul sa intervina in intelegerea partilor, pentru a asigura controlul legalitatii, mediatorul devenind astfel responsabil pentru clauzele pe care partile le insereaza in acord.
Astfel, se incalca principiile cuprinse in legea nr. 192/2006, dar si institutia medierii ca filozofie, potrivit carora medierea este o procedura voluntara si confidentiala, in care partile care au o disputa incearca sa-si gaseasca propria solutie in prezenta unei terte persoane, mediatorul, care faciliteaza comunicarea dintre acestea.
Rolul si atributiile unui mediator sunt de facilitare a comunicarii si stingere a disputei fara ca acesta sa ofere solutii, orice interventie a acestuia in procedura medierii fiind penalizata prin incalcarea principiilor.
Un ultim argument in pledoaria NU acord de mediere = titlu executoriu il reprezinta faptul ca mediatorul va putea raspunde penal pentru infractiuni de fals, uz de fals, abuz contra intereselor persoanei, abuz in serviciu, luare de mita si trafic de influenta, toate aceste infractiuni fiind incidente in medierile in care partile au incheiat un acord, iar ulterior, razgandindu-se, incearca sa neutralizeze efectele juridice ale acordului prin invocarea viciilor de consimtamant sau prin invocarea lipsei neutralitatii si impartialitatii mediatorului.
Astfel, acordul de mediere, prin esenta, este un act de vointa materializat prin efortul partilor din mediere si nu rezultatul unui functionar al statului care trebuie sa aplice legea.
Mugur Mitroi http://www.mugurmitroi.portalmediere.ro/?p=59
miercuri, 27 iunie 2012
Guvernul a aprobat PROIECTUL DE ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea unor acte normative în domeniul serviciilor de plată
Azi, 27 iunie 2012, Guvernul a aprobat PROIECTUL DE ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea unor acte normative în domeniul serviciilor de plată.
Prin acest proiect a fost dizolvat compartimentul aflat in cadrul Directiei BNR care se ocupa cu rezolvarea si medierea cererilor si sesizarilor clientilor bancilor si trecuta (aceasta activitate) in competenta mediatorilor autorizati conform Legii nr 192/2006 cu privire la mediere.
La finalul briefingului de presă susținut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu, acesta a declarat (in ceea ce priveste Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea unor acte normative în domeniul serviciilor de plată) ca, "Scopul OUG îl constituie instituirea procedurii medierii (așa cum este reglementată de legea 192/2006) ca procedură de soluționare pe cale extrajudiciară a diferendelor în sectorul serviciilor de plată și, de asemenea, eliminarea implicării BNR în această materie."
GUVERNUL ROMANIEI
LegeStart.ro
Prin acest proiect a fost dizolvat compartimentul aflat in cadrul Directiei BNR care se ocupa cu rezolvarea si medierea cererilor si sesizarilor clientilor bancilor si trecuta (aceasta activitate) in competenta mediatorilor autorizati conform Legii nr 192/2006 cu privire la mediere.
La finalul briefingului de presă susținut de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu, acesta a declarat (in ceea ce priveste Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea unor acte normative în domeniul serviciilor de plată) ca, "Scopul OUG îl constituie instituirea procedurii medierii (așa cum este reglementată de legea 192/2006) ca procedură de soluționare pe cale extrajudiciară a diferendelor în sectorul serviciilor de plată și, de asemenea, eliminarea implicării BNR în această materie."
GUVERNUL ROMANIEI
LegeStart.ro
vineri, 22 iunie 2012
MFP propune medierea ca procedura de solutionare a diferendelor in sectorul serviciilor de plata
Pe website-ul Ministerului Finantelor Publice a fost postat un proiect de ordonanta de urgenta a Guvernului pentru modificarea unor acte normative in domeniul serviciilor de plata, prin care se urmareste modificarea OUG 113/2009, a Legii 127/2011 si a HG 1259/2010.
Conform expunerii de motive, scopul ordonantei il constituie instituirea procedurii medierii, astfel cum este reglementata de Legea 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare, ca procedura de solutionare pe cale extrajudiciara a diferendelor in sectorul serviciilor de plata, in consens cu mecanismele implementate la nivel national pe alte sectoare ale serviciilor financiare si eliminarea implicarii Bancii Nationale a Romaniei in aceasta materie.
Prin urmare, prezentul act normativ ar avea ca scop modificarea art. 179 din OUG 113/2009 privind serviciile de plata, in sensul inlocuirii atributiilor Bancii Nationale a Romaniei de solutionare pe cale extrajudiciara a diferendelor dintre utilizatorii serviciilor de plata si prestatorii de servicii de plata cu procedura medierii, cu adaptarea corespunzatoare a altor dispozitii legale care fac trimitere la acesta.
In acest sens, propunerile formulate vizeaza modificarea urmatoarelor dispozitii:
art. 179 din OUG 113/2009 privind serviciile de plata, cu modificarile si completarile ulterioare;
art. 101 din Legea 127/2011 privind activitatea de emitere de moneda electronica, cu modificarile ulterioare.
Proiectul legislativ cuprinde, de asemenea, ca dispozitii cu caracter tranzitoriu faptul ca cererile de solutionare a diferendelor inregistrate la Banca Nationala a Romaniei, pana la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta, urmeaza sa fie solutionate conform procedurii in vigoare pana la aceasta data.
Puteti consulta proiectul in intregime AICI
http://www.curierulfiscal.ro/2012/06/22/mfp-propune-medierea-ca-procedura-de-solutionare-a-diferendelor-in-sectorul-serviciilor-de-plata/
Sursa: Ministerului Finantelor Publice
Conform expunerii de motive, scopul ordonantei il constituie instituirea procedurii medierii, astfel cum este reglementata de Legea 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, cu modificarile si completarile ulterioare, ca procedura de solutionare pe cale extrajudiciara a diferendelor in sectorul serviciilor de plata, in consens cu mecanismele implementate la nivel national pe alte sectoare ale serviciilor financiare si eliminarea implicarii Bancii Nationale a Romaniei in aceasta materie.
Prin urmare, prezentul act normativ ar avea ca scop modificarea art. 179 din OUG 113/2009 privind serviciile de plata, in sensul inlocuirii atributiilor Bancii Nationale a Romaniei de solutionare pe cale extrajudiciara a diferendelor dintre utilizatorii serviciilor de plata si prestatorii de servicii de plata cu procedura medierii, cu adaptarea corespunzatoare a altor dispozitii legale care fac trimitere la acesta.
In acest sens, propunerile formulate vizeaza modificarea urmatoarelor dispozitii:
art. 179 din OUG 113/2009 privind serviciile de plata, cu modificarile si completarile ulterioare;
art. 101 din Legea 127/2011 privind activitatea de emitere de moneda electronica, cu modificarile ulterioare.
Proiectul legislativ cuprinde, de asemenea, ca dispozitii cu caracter tranzitoriu faptul ca cererile de solutionare a diferendelor inregistrate la Banca Nationala a Romaniei, pana la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta, urmeaza sa fie solutionate conform procedurii in vigoare pana la aceasta data.
Puteti consulta proiectul in intregime AICI
http://www.curierulfiscal.ro/2012/06/22/mfp-propune-medierea-ca-procedura-de-solutionare-a-diferendelor-in-sectorul-serviciilor-de-plata/
Sursa: Ministerului Finantelor Publice
joi, 21 iunie 2012
Conferinţa cu tema “Reglementarea medierii – o solutie pentru mediul de afaceri” din 20.06.2012
Consiliul de Mediere in parteneriat cu Asociatia O sansa pentru viitor, deputatul Alina Gorghiu, Camera Consultantilor Fiscali, Uniunea Nationala a Mediatorilor din Romania si Asociatia Centrul Avocatilor Mediatori au organizat conferinta "Reglementarea medierii - o solutie pentru mediul de afaceri", la Institutul Bancar Roman, in data de 20.06.2012.
In cadrul evenimentului au sustine prelegeri domnii Titus Corlatean, Ministrul Justitiei si Lucian Isar, Ministru Delegat pentru Relatia cu Mediul de Afaceri, Cornel Popa - av. in Tuca Zbarcea si Asociatii,doamna Alina Nicoleta Ghica - Presedintele CSM, Octavia Spineanu Matei - presedintele INM.
Invitatul de onoare al acestei conferinte a fost – Primul Ministru al Romaniei, domnul Victor Ponta, insa nu a putut veni, transmitand mesajul prin sau, cu privire la noile modificari in ce priveste legea medierii, prin Ministrul Justitiei.
Evenimentul si-a propus sa dezbata si sa sublinieze importanta medierii pe anumite tipuri de litigii, relevante pentru mediul de afaceri, in contextul in care Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala, a adoptat in 19.06.2012, cu un numar de 148 de voturi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. Acesta are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în sensul instituirii obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea în caz de conflict, precum şi modificarea procedurii de alegere a Consiliului de mediere şi de luare a hotărârilor în cadrul acestuia.
Ziarul de Vrancea http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/80255-medierea-devine-obligatorie-de-la-1-octombrie.html
In cadrul evenimentului au sustine prelegeri domnii Titus Corlatean, Ministrul Justitiei si Lucian Isar, Ministru Delegat pentru Relatia cu Mediul de Afaceri, Cornel Popa - av. in Tuca Zbarcea si Asociatii,doamna Alina Nicoleta Ghica - Presedintele CSM, Octavia Spineanu Matei - presedintele INM.
Invitatul de onoare al acestei conferinte a fost – Primul Ministru al Romaniei, domnul Victor Ponta, insa nu a putut veni, transmitand mesajul prin sau, cu privire la noile modificari in ce priveste legea medierii, prin Ministrul Justitiei.
Evenimentul si-a propus sa dezbata si sa sublinieze importanta medierii pe anumite tipuri de litigii, relevante pentru mediul de afaceri, in contextul in care Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala, a adoptat in 19.06.2012, cu un numar de 148 de voturi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. Acesta are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în sensul instituirii obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea în caz de conflict, precum şi modificarea procedurii de alegere a Consiliului de mediere şi de luare a hotărârilor în cadrul acestuia.
Noua legeva intră în vigoare la 1 octombrie 2012, cu excepţia dispoziţiilor art. 60 al 1din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi modificările şi completările aduse prin prezenta lege, care intră în vigoare la 6 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Urmare acestui eveniment pe site-ul Ministerului Justitiei s-a publicat urmatorul comunicat de presa.
Ziarul de Vrancea http://www.ziaruldevrancea.ro/actualitatea/80255-medierea-devine-obligatorie-de-la-1-octombrie.html
Medierea, procedura prealabila obligatorie de la 1 octombrie 2012
Cu 148 voturi pentru, contra – 5 voturi, abtineri -10, Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege prin care părțile, înainte de a apela la instanță sunt obligate să parcurgă o primă etapă din procedura de mediere.
Astfel, în toate tipurile de litigii unde legea nu prevede altfel, părțile vor trebui să parcurgă o primă ședință de mediere în urma căreia, potrivit informațiilor dobândite, vor putea analiza beneficiile parcurgerii procedurii propriu-zise a medierii și vor fi în măsură să ia decizii în cunoștință de cauză.
In urma acestei ședințe, mediatorul va elibera procesul-verbal de informare ce va contine decizia partilor cu privire la continuarea procedurii de mediere. Obligativitatea de a prezenta instanței dovada parcurgerii ședinței de informare – procesul-verbal intocmit de mediator - se va aplica după 6 luni de la data intrarii in vigoare a legii de modificare, probabil începând cu luna ianuarie sau februarie a anului viitor.
Pentru cei ce refuza participarea la aceste sedinte de informare, instanta va stabili o sanctiune conform art. 182 alin. (1) pct.1 lit.e) din Codul de procedură civilă.
Cine trebuie sa participe efectiv la aceasta prima etapă din procedura medierii? Atât persoanele fizice cât și persoanele juridice aflate într-un conflict și care doresc să declanșeze un proces pe rolul instanțelor de judecată. Ca atare, dacă avem în vedere faptul că inițiativa declanșării procedurii judiciare o are una din părți, aceasta va trebui ca, înainte de depunerea cererii la instanța de judecată, să parcurgă procedura prealabilă a medierii astfel încât și cealaltă parte să fie invitată la mediere.Cu alte cuvinte, odată cu depunerea cererii la instanță, reclamantul trebuie să facă dovada parcurgerii procedurii prealabile a medierii prin procesul verbal întocmit de mediator.
Spre exemplu, în caz de divorț, înainte de depunerea cererii la instanță, soții trebuie să parcurgă împreună o primă ședință de mediere.
Care sunt tipurile de litigii în care părțile sunt obligate să parcurgă ședința de informare?
Printre acestea, se numără cele din:
a) domeniul protecţiei consumatorilor,
- când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos,
- a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate,
- a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici, ori a
- încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;
b) materia dreptului familiei, în situaţiile prevăzute la art. 64:
- divort,
- partaj,
- exercitare autoritate părintească (încredințare minori);
- Locuința copiilor după separarea părinților (în caz de divorț sau alte cazuri);
- contribuția părinților la creșterea, educarea și pregătirea profesională a copiilor,
- orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii.
c) în domeniul litigiilor privind:
- posesia,
- grăniţuirea,
- strămutarea de hotare,
- precum şi în orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate;
(În materia dreptului familiei, in curand, vom avea cateva prevederi noi care să completeze prevederile legii medierii și care să ajute soții (părinții) în găsirea elor mai bune soluții in special pentru copii. In articole viitoare voi veni cu detalii pe această temă.)
d) domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;
e) în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;
f) litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la Registrul Comerţului si a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedurile prevăzute la art. 999 – 1018 din Codul de procedura civilă;
g) în cazul infracţiunilor pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate şi împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, după formularea plângerii, dacă făptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, cu condiţia ca victima să îşi exprime consimţământul de a participa la şedinţa de informare împreună cu făptuitorul.
Care sunt costurile acestei prime etape, obligatorii?
Pentru informare, mediatorul nu va percepe onorariu. Insa, așa cum am constatat deja din practică, vor fi situatii cand, pe langa informarea stabilită de lege să se parcurgă și alți pași în procedură, de comun acord cu partea/părțile ce se prezintă la mediatorpentru, și pentru care se va agrea un onorariu.
Taxa de timbru ramane un beneficiu de care se vor bucura cei ce ajung la un acord de mediere, cu excepția situațiilor în care acordul de mediere vizează transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil, al altor drepturi reale, partaje şi cauze succesorale.
Potrivit propunerilor de modificare, vor fi si scutiri de plata taxei de timbru, atunci cand partile prezinta instantei, odata cu cererea, si acordul de mediere, spre incuviintare (cu exceptiile arătate mai sus).
Autor: Fanuta Lisman
Astfel, în toate tipurile de litigii unde legea nu prevede altfel, părțile vor trebui să parcurgă o primă ședință de mediere în urma căreia, potrivit informațiilor dobândite, vor putea analiza beneficiile parcurgerii procedurii propriu-zise a medierii și vor fi în măsură să ia decizii în cunoștință de cauză.
In urma acestei ședințe, mediatorul va elibera procesul-verbal de informare ce va contine decizia partilor cu privire la continuarea procedurii de mediere. Obligativitatea de a prezenta instanței dovada parcurgerii ședinței de informare – procesul-verbal intocmit de mediator - se va aplica după 6 luni de la data intrarii in vigoare a legii de modificare, probabil începând cu luna ianuarie sau februarie a anului viitor.
Pentru cei ce refuza participarea la aceste sedinte de informare, instanta va stabili o sanctiune conform art. 182 alin. (1) pct.1 lit.e) din Codul de procedură civilă.
Cine trebuie sa participe efectiv la aceasta prima etapă din procedura medierii? Atât persoanele fizice cât și persoanele juridice aflate într-un conflict și care doresc să declanșeze un proces pe rolul instanțelor de judecată. Ca atare, dacă avem în vedere faptul că inițiativa declanșării procedurii judiciare o are una din părți, aceasta va trebui ca, înainte de depunerea cererii la instanța de judecată, să parcurgă procedura prealabilă a medierii astfel încât și cealaltă parte să fie invitată la mediere.Cu alte cuvinte, odată cu depunerea cererii la instanță, reclamantul trebuie să facă dovada parcurgerii procedurii prealabile a medierii prin procesul verbal întocmit de mediator.
Spre exemplu, în caz de divorț, înainte de depunerea cererii la instanță, soții trebuie să parcurgă împreună o primă ședință de mediere.
Care sunt tipurile de litigii în care părțile sunt obligate să parcurgă ședința de informare?
Printre acestea, se numără cele din:
a) domeniul protecţiei consumatorilor,
- când consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau unui serviciu defectuos,
- a nerespectării clauzelor contractuale ori garanţiilor acordate,
- a existenţei unor clauze abuzive cuprinse în contractele încheiate între consumatori şi operatorii economici, ori a
- încălcării altor drepturi prevăzute în legislaţia naţională sau a Uniunii Europene în domeniul protecţiei consumatorilor;
b) materia dreptului familiei, în situaţiile prevăzute la art. 64:
- divort,
- partaj,
- exercitare autoritate părintească (încredințare minori);
- Locuința copiilor după separarea părinților (în caz de divorț sau alte cazuri);
- contribuția părinților la creșterea, educarea și pregătirea profesională a copiilor,
- orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii.
c) în domeniul litigiilor privind:
- posesia,
- grăniţuirea,
- strămutarea de hotare,
- precum şi în orice alte litigii care privesc raporturile de vecinătate;
(În materia dreptului familiei, in curand, vom avea cateva prevederi noi care să completeze prevederile legii medierii și care să ajute soții (părinții) în găsirea elor mai bune soluții in special pentru copii. In articole viitoare voi veni cu detalii pe această temă.)
d) domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;
e) în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;
f) litigiile civile a căror valoare este sub 50.000 lei, cu excepţia litigiilor în care s-a pronunţat o hotărâre executorie de deschidere a procedurii de insolvenţă, a acţiunilor referitoare la Registrul Comerţului si a cazurilor în care părţile aleg să recurgă la procedurile prevăzute la art. 999 – 1018 din Codul de procedura civilă;
g) în cazul infracţiunilor pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate şi împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală, după formularea plângerii, dacă făptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, cu condiţia ca victima să îşi exprime consimţământul de a participa la şedinţa de informare împreună cu făptuitorul.
Care sunt costurile acestei prime etape, obligatorii?
Pentru informare, mediatorul nu va percepe onorariu. Insa, așa cum am constatat deja din practică, vor fi situatii cand, pe langa informarea stabilită de lege să se parcurgă și alți pași în procedură, de comun acord cu partea/părțile ce se prezintă la mediatorpentru, și pentru care se va agrea un onorariu.
Taxa de timbru ramane un beneficiu de care se vor bucura cei ce ajung la un acord de mediere, cu excepția situațiilor în care acordul de mediere vizează transferul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil, al altor drepturi reale, partaje şi cauze succesorale.
Potrivit propunerilor de modificare, vor fi si scutiri de plata taxei de timbru, atunci cand partile prezinta instantei, odata cu cererea, si acordul de mediere, spre incuviintare (cu exceptiile arătate mai sus).
Autor: Fanuta Lisman
marți, 19 iunie 2012
Proiectul de modificare a Legii medierii adoptat de Camera Deputatilor (camera decizionala)
Plenul Camerei Deputatilor a adoptat astazi, 19.06.2012, cu un numar de 148 de voturi pentru Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator.
Ieri, 18.06.2012 orele 16.00, in cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi s-a dezbatut proiectul de lege si s-a propus spre adoptare Plenului Camerei. Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.
Legea va intra in vigoare la 01 octombrie 2012 iar instituirea obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, ca procedura prealabila instantei de judecata, prevazuta la art.601, la 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial.
Referinţe
http://www.cdep.ro/comisii/juridica/pdf/2012/rp173.pdf
Ieri, 18.06.2012 orele 16.00, in cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi s-a dezbatut proiectul de lege si s-a propus spre adoptare Plenului Camerei. Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.
Legea va intra in vigoare la 01 octombrie 2012 iar instituirea obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, ca procedura prealabila instantei de judecata, prevazuta la art.601, la 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial.
Referinţe
http://www.cdep.ro/comisii/juridica/pdf/2012/rp173.pdf
luni, 18 iunie 2012
Conferinţa cu tema “Reglementarea medierii – o solutie pentru mediul de afaceri” din 20.06.2012
Consiliul de Mediere organizeaza in parteneriat cu Asociatia O sansa pentru viitor, deputatul Alina Gorghiu, Camera Consultantilor Fiscali, Uniunea Nationala a Mediatorilor din Romania si Asociatia Centrul Avocatilor Mediatori, conferinta "Reglementarea medierii - o solutie pentru mediul de afaceri", ce va avea loc in data de 20 iunie 2012, la Institutul Bancar Roman, incepand cu ora 16:00.
Invitatul de onoare al acestei conferinte va fi primul – ministru al
Romaniei, domnul Victor Ponta. Totodata, īn cadrul evenimentului vor
sustine prelegeri si domnii Titus Corlatean, Ministrul Justitiei si Lucian
Isar, Ministru Delegat pentru Relatia cu Mediul de Afaceri.
Evenimentul isi propune sa dezbata si sa sublinieze importanta medierii pe
anumite tipuri de litigii, relevante pentru mediul de afaceri, in
contextul in care Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala,
va analiza, pana la sfarsitul actualei sesiuni parlamentare, proiectul
de modificare si completare a Legii 192/2006 privind medierea si
organizarea profesiei de mediator.
Invitatul de onoare al acestei conferinte va fi primul – ministru al
Romaniei, domnul Victor Ponta. Totodata, īn cadrul evenimentului vor
sustine prelegeri si domnii Titus Corlatean, Ministrul Justitiei si Lucian
Isar, Ministru Delegat pentru Relatia cu Mediul de Afaceri.
Evenimentul isi propune sa dezbata si sa sublinieze importanta medierii pe
anumite tipuri de litigii, relevante pentru mediul de afaceri, in
contextul in care Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala,
va analiza, pana la sfarsitul actualei sesiuni parlamentare, proiectul
de modificare si completare a Legii 192/2006 privind medierea si
organizarea profesiei de mediator.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)