Reprezentantii organizatiei profesionale a mediatorilor sustin ca modificarea Legii medierii, in sensul in care partile aflate intr-un litigiu sunt obligate sa apeleze la mediatori inainte de a ajunge in instanta de judecata, va despovara semnificativ tribunalele de muntii de dosare aflate in prezent pe rol si va crea economii importante de bani si de timp, atat pentru bugetul de stat, cat si pentru persoanele implicate in procese. Pe de alta parte, fostul guvern Ungureanu s-a exprimat impotriva proiectului de lege, ca de altfel si Comisia juridica a Senatului, principalul argument fiind acela ca medierea obligatorie este de natura sa obstructioneze accesul la justitie, garantat de Constitutie.
Senatul a adoptat saptamana trecuta un proiect de modificare a Legii medierii, care instituie obligativitatea ca partile aflate intr-un litigiu sa incerce mai intai sa-si rezolve disputa pe cale amiabila, adresandu-se institutiei mediatorului, si numai ulterior instantei de judecata, daca procedura de mediere esueaza.
Proiectul a fost initiat in noiembrie anul trecut de mai multi deputati si senatori apartinand intregului spectru politic, unii dintre ei fiind si mediatori autorizati, cum ar fi deputatul PNL Alina Gorghiu, care detine si functia de vicepresedinte al Uniunii Nationale a Mediatorilor din Romania (UNMR). Proiectul urmeaza sa ajunga la Camera Deputatilor, care este si Camera decizionala.
Principalele prevederi ale proiectului
Proiectul prevede mai intai, ca principiu general, ca „daca legea nu prevede altfel, partile, persoane fizice sau persoane juridice, recug la mediere, inclusiv dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor in materie civila, comerciala, de familie, in materie penala, precum si in alte materii, in conditiile prevazute de prezenta lege”
Proiectul prevede mai intai, ca principiu general, ca „daca legea nu prevede altfel, partile, persoane fizice sau persoane juridice, recug la mediere, inclusiv dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor in materie civila, comerciala, de familie, in materie penala, precum si in alte materii, in conditiile prevazute de prezenta lege”
Mai in detaliu, in proiect se stipuleaza ca, inainte de a se adresa instantei de judecata, partile implicate in anumite tipuri de spete sunt obligate sa faca dovada ca au incercat sa-si solutioneze litigiul pe cale amiabila, prin mediere. Astfel, proiectul instituie obligativitatea medierii in domeniul protectiei consumatorului, in materia dreptului familiei, in domeniul raspunderii profesionale si al cauzelor de malpraxis, in litigiile de munca, precum si in litigiile civile in valoare de sub 50.000 de lei,cu exceptia insolventelor si a spetelor legate de Registrul Comertului.
De asemenea, este obligatorie parcurgerea procedurii prealabile a medierii „in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate si impacarea partilor inlatura raspunderea penala si/sau in cazul infractiunilor cercetate la plangere prealabila, dupa formularea plangerii, daca faptuitorul este cunoscut sau a fost identificat”.
Batul si morcovul
Initiatorii proiectului de lege s-au gandit atat la sanctiuni pentru cei care ar refuza sa parcurga procedura obligatorie a medierii, cat si la stimulente pentru acceptarea voluntara a medierii.
Astfel, in proiect se stipuleaza ca, inainte de sesizarea instantei de judecata sau a organului de urmarire penala, partile sau oricare dintre acestea sunt tinute sa incerce solutionarea conflictului prin mediere, „sub sanctiunea prematuritatii introducerii cererii de chemare in judecata sau a plangerii penale prealabile”. Si mai important, proiectul prevede ca „partea care nu se prezinta la mediere va suporta integral cheltuielile de judecata avansate de stat si pe cele efectuate de partea adversa, indiferent de solutia care se va da pe fondul cauzei”.
Pe de alta parte, potrivit proiectului, „in cazul in care partile se vor prezenta cu acordul de mediere la primul termen de judecata, acestea vor fi scutite de achitarea taxei judiciare de timbru”. In plus, daca partile ajung la un acord de mediere in cursul procesului, li se vor restitui taxele judiciare de timbru avansate atat la instanta de fond, cat si in caile de atac. Forma actuala a legii prevede doar restituirea taxei achitate pentru investirea instantei.
Argumente pro
Zeno Sustac, copresedinte al UNMR si coordonator al Comisiei de Relatii Internationale a Consiliului de Mediere, institutia de reglementare in materie, estimeaza ca schimbarea legii ar reduce cu pana la 20% gradul de incarcare al instantelor. „Din cele peste 3,5 milioane de procese aflate in prezent pe rol, circa 600.000-700.000 ar intra sub incidenta modificarii legislative”, a declarat Sustac pentru revista „Finantistii”.
Potrivit acestuia, numarul proceselor care urmeaza a fi initiate va scadea considerabil. „Prin acest proiect se incearca temperarea celor care au dispute in a deschide noi procese in instanta. Acestia vor trece intai pe la mediator si doar apoi, cand si daca va mai fi cazul, vor apela la instanta”, spune copresedintele UNMR.
Economie de timp, bani si nervi
„Unul din cinci romani are un proces in instanta, fara sa isi doreasca asta in mod special. Procesele dureaza mult, media fiind de 2-3 ani in cazurile simple, procedura este costisitoare, iar consumul emotional - epuizant”, adauga Sustac. Acesta mai arata ca, din punct de vedere financiar, ar castiga si statul, care ar face economie la bugetul dedicat justitiei, si partile implicate in litigii.
Cheltuielile partilor implicate in medieri sunt diferite de cele ale celor aflate in procese. „Timpul investit de mediator este relativ scazut, o mediere dureaza de regula cateva ore, deci costurile medierii sunt mai reduse. De asemenea, de cele mai multe ori, onorariul mediatorului se achita de catre parti in cote egale”, precizeaza Zeno Sustac.
Cum alegi un mediator
Exista destui mediatori, daca procedura va deveni obligatorie? „La acest moment, avem capacitatea de a asigura un numar de circa 50.000 de medieri pe luna la nivel national. In timp, in functie de necesitati, numarul acestora va putea creste la peste 100.000 pe luna, prin autorizarea celor 8.000 de mediatori deja formati si prin formare de noi mediatori”, ne-a declarat Sustac.
Lista completa a mediatorilor care indeplinesc conditiile pentru a profesa se regaseste in tabloul mediatorilor, publicat in Monitorul Oficial, actualizat periodic si afisat la sediile instantelor si pe site-urile Consiliului de Mediere si Ministerului Justitiei.
Argumente contra
Fostul Guvern Ungureanu s-a exprimat impotriva adoptarii proiectului de lege, ca de altfel si Comisia juridica a Senatului. Potrivit punctului de vedere al executivului, introducerea obligativitatii medierii, sub sanctiunea nulitatii chemarii in judecata sau plangerii penale si cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata indiferent de rezultatul procesului, in caz de neprezentare la mediere, „ridica semne de intrebare in legatura cu constitutionalitatea textului”.
Accesul la justitie este garantat
Potrivit Constitutiei, orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime, nicio lege neputand ingradi acest drept. De asemenea, partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
Fostul guvern mai afirma ca „exercitiul modalitatilor alternative de solutionare a conflictelor trebuie sa ramana o optiune, neputand fi stabilite reguli absolute privitoare la natura litigiilor sau a categoriilor de parti in litigiu care trebuie sau nu sa apeleze la mediere. Practic, mai potrivit ar fi a se aprecia, de la caz la caz, daca respectivul conflict este <compatibil> cu o procedura alternativa de solutionare sau solutia optima este recurgerea neintarziata la procedura in instanta”.
Probleme cu dreptul penal si cel al familiei
Fostul guvern mai sustinea ca, in cazurile in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, este inechitabil pentru aceasta ca, dupa ce ca a suferit un prejudiciu, sa mai fie si obligata sa recurga la procedura medierii si, mai mult, sa suporte o parte din cheltuielile presupuse de aceasta. Mai mult, in astfel de spete, faptuitorul nu are niciun interes sa se prezinte la mediere.
Pe langa asta, guvernul mai aprecia ca, in dreptul familiei, in spete legate de drepturile copilului minor, interesul superior al acestuia poate fi apreciat exclusiv de catre instantele de judecata. In acest sens, se atrage atentia asupra faptului ca, potrivit Codului Civil, divortul prin acordul partilor pe cale notariala este posibil doar atunci cand exercitarea in comun a autoritatii parintesti ramane neschimbata, ca in timpul casatoriei.
SURSA
