Medierea in Constitutia Romaniei

Medierea si procesul de mediere, asa cum sunt prevazute de legislatia in vigoare [1] si de regulamentele emise de Consiliul de Mediere sunt din ce in ce mai uzitate de catre juristi, avocati, notari, magistrati. Acest lucru deoarece in octombrie a.c. au intrat in vigoare norme noi care completeaza Legea medierii, norme prevazute in Legea 115/2012 [2], care obliga justitiabilul sa incerce intai solutionarea conflictului prin mediere, si astfel sa evite instanta judiciara sau arbitrala.
Medierea reprezinta o metoda de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, prin negociere directa intre parti, sub asistenta si prin facilitarea mediatorului, in cadrul unei proceduri speciale de mediere (procesul de mediere).
Rasfoind Constitutia Romanei, gasim la Capitolul Presedintele Romaniei art. 80 alin. 2 urmatorul enunt: „Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate”.
Tot in Constitutia Romaniei, la Capitolul Revizuirea Constitutiei, art. 151 alin. 2 enunta: „Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor”.
Observam ca atat in art. 80 alin. 2 cat si in art. 151 alin. 2 din Constitutia Romaniei termenul de mediere este folosit cu alt inteles decat cel propriu-zis, de proces structurat, in care mediatorul autorizat, aplicand tehnici si strategii de mediere ajuta doua parti aflate in conflict sa gaseasca o solutie reciproc avantajoasa si multumitoare. Astfel, paragraful „Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate” nu poate fi inteles decat in sensul unei functii de conciliere, o atributie de conciliator care revine Presedintelui. Presedintele Conciliator va analiza pozitia celor trei puteri din stat si functia de conciliator ii va permite sa incerce sa stabilizeze relatiile dintre puterile statului, si dintre stat si societate, cand intre acestea se ivesc conflicte.
Presedintele Mediator ar presupune o cunoastere a medierii asa cum este prevazuta ea in Legea Medierii, un „antrenament” in procesul de mediere, deoarece medierea presupune o diagnoza a unui conflict si o analiza pe fondul conflictului, si nu pe pozitiile partilor ca in conciliere. Analiza structurii unui conflict si a factorilor obiectivi si subiectivi ai acestuia sunt etape absolut necesare in procesul de mediere. De asemenea, mediatorul aplica tehnici si strategii de mediere, facilitand dialogul dintre parti, invitandu-le la dialog.
In al doilea paragraf citat mai sus, medierea apare ca un sinonim al negocierii. „Medierea” in contextul constitutional de la art. 151 alin. 2 vizeaza ajungerea la un acord intre Camera Deputatilor si Senat, in ceea ce priveste numarul de voturi pro sau contra revizuirii Constitutiei. Mai exact pentru ca revizuirea Constitutiei sa fie adoptata trebuie sa se implineasca in ambele camere (individual) un numar de 2/3 de voturi pro din numarul de membri, si pentru acest lucru partidele si grupurile parlamentare trebuie sa negocieze intre ele.
Constitutia Romaniei a fost modificata in anul 2003, an in care Legea Medierii nu era inca in vigoare (a intrat in vigoare 3 ani mai tarziu, in 2006), folosirea termenului de mediere si cu inteles de negociere si cu inteles de conciliere fiind un lucru firesc pentru acea data.
Dar iata ca suntem in 2012 si se vorbeste tot mai mult de mediere in adevaratul ei inteles, ca proces structurat de solutionare a conflictelor dintre justitiabili, sub asistenta si prin facilitarea unui mediator autorizat, fara a se mai ajunge la instanta de judecata.
De asemenea, se vorbeste de modificarea Constitutiei. Fara sa fac politica, ma intreb, daca tot vor viitorii nostri parlamentari si/sau guvernanti sa modifice Constitutia, oare nu au putea-o face si la capitolul care priveste liberul acces la justitie, sa se consfinteasca si un liber acces la metodele ADR (metode alternative de solutionare a litigiilor)?
Constitutia spune ca avem liber acces la justitie; ma gandesc daca nu cumva in aceasta formulare constitutionala, justitia apare ca singura cale la care am acces in solutionarea unui litigiu/conflict?!
As vrea sa traiesc clipa in care Medierea si metodele ADR sa fie amintite in Constitutii. Procesul de Mediere sa fie inserat in cartea capitala a organizarii si functionarii unui stat democratic modern, al mileniului 3, si astfel Constitutia sa indemne la Mediere si ADR, la solutionarea pe cale pasnica si amiabila a litigiilor.
Sa aminteasca cetatenilor ca au si alta cale libera sa isi faca dreptate. O dreptate mult mai dreapta. Medierea.

Dorin Ilie

Read more http://www.juridice.ro/232484/medierea-in-constitutia-romaniei.html

Cum poti salva timp si bani prin mediere: "Ne vedem la tribunal!" vs. calea amiabila

2013 ar trebui sa fie anul in care replica “Ne vedem la tribunal” va fi auzita mai rar: medierea va migra din faza de "teste" spre etapa de "productie de serie".

Reglementarile ar putea obliga si piata mediatorilor sa intre in activitate. 2013va fi anul in care persoanele fizice si juridice vor fi obligate ca la inceperea unui litigiu sa participe "macar" la o sedinta de informare la un mediator autorizat. Totodata, anul 2013 va fi si anul in care vom vedea daca mediatorii autorizati sunt pregatiti sa faca fata unor solicitari in crestere si mai ales unei increderi imense care li se acorda din partea societatii romanesti pentru a incerca o reducere a presiunii numarului de litigii asupra sistemului judiciar traditional. De asemenea, 2013 poate fi anul in care poti salva timp si bani prin mediere. Acestea sunt doar cateva subiecte dezbatute in cadrul emisiunii Start-Up Wall-Street.ro. Urmareste inregistrarea emisiunii in video-ul de mai sus.

Video Wall-Street.ro

Avantajele medierii pentru business: timp, costuri si confidentialitate - interviu cu avocatul Alina Gorghiu

Avantajele medierii pentru business: timp, costuri si confidentialitate - interviu cu avocatul Alina Gorghiu

"Avantajele pe care medierea le aduce pentru mediul de afaceri constau in obtinerea unei solutii agreate de parti, intr-un interval de timp mai scurt, cu costuri mai reduse decat cele pe care le-ar presupune un litigiu solutionat de instanta de judecata si cu asigurarea confidentialitatii in ceea ce priveste existenta si solutia data de parti litigiului", a declarat avocatul Alina Gorghiu, intr-un interviu acordat revistei Finantistii.

Alina: "In urma medierii pot aparea o multitudine de solutii la conflictele existente: esalonarea platilor, negocierea cuantumului creantei, initierea unor noi afaceri, renegocierea unor contracte".

In opinia acesteia, medierea nu reprezinta o simpla alternativa la instanta de judecata, ci un mijloc in sprijinul pacii sociale, de educare a cetatenilor in spiritul tolerantei fata de ceilalti si, pana la urma, un mijloc de masurare a gradului de civilizatie pentru o tara.

Sunteti vicepresedinte al Uniunii Nationale a Mediatorilor din Romania (UNMR), prin urmare aveti tabloul complet a ceea ce presupune medierea in Romania. Cum comentati rezultatele obtinute pana acum, in acele cazuri care au apelat la mediere?

Pana la acest moment, numarul de medieri realizate este extrem de redus. Motivul consta in faptul ca medierea a fost promovata insuficient in Romania in randul cetatenilor. Majoritatea seminariilor si conferintelor organizate in ultimii ani pe tema medierii s-au adresat mediatorilor, avocatilor, notarilor sau magistratilor, prea putine evenimente avand ca scop informarea cetatenilor cu privire la avantajele medierii.

In acele cazuri in care partile unui litigiu au apelat la mediere s-au obtinut, in general, rezultate bune. Am constatat insa faptul ca inca exista anumite reticente din partea unor institutii in a recunoaste si a pune in aplicare dispozitiile cuprinse in acorduri de mediere incheiate in conformitate cu prevederile legale.

Pentru sistemul de justitie avantajul consta in faptul ca medierea poate degreva instantele de o parte din multitudinea de dosare. Magistratii pot astfel sa se concentreze pe cazurile mult mai complexe. Concret, care sunt cele mai importante avantaje ale medierii pentru oamenii de afaceri?

Medierea nu reprezinta o simpla alternativa la instanta de judecata, ci reprezinta un mijloc eficient de asigurare a pacii sociale, de educare a cetatenilor in spiritul tolerantei fata de ceilalti si un mijloc de masurare a gradului de civilizatie a unui popor.

Avantajele pe care medierea le aduce pentru mediul de afaceri constau in obtinerea unei solutii agreate de parti, intr-un interval de timp mai scurt, cu costuri mai reduse decat cele pe care le-ar presupune un litigiu solutionat de instanta de judecata si cu asigurarea confidentialitatii in ceea ce priveste existenta si solutia data de parti litigiului.

Orice administrator al unei companii stie faptul ca un business eficient presupune asigurarea fluxului de trezorerie. Avand in vedere durata mare a proceselor, un litigiu pe rolul unei instante avand ca obiect recuperarea unei creante poate determina falimentul creditorului – reclamant pana la solutionarea litigiului.

De asemenea, un aspect important al unui business este prestigiul. Un litigiu pe rolul unei instante poate distruge imaginea unei companii, avand in vedere faptul ca sedintele de judecata sunt publice.

Medierea ajuta la stabilirea si mentinerea unor relatii comerciale bazate pe incredere si respect reciproc, generand relatii de colaborare puternice. Noi afaceri pot lua nastere in situatia in care prin mediere sunt stabilite principii clare, sunt impartite responsabilitatile, scopurile si obiectivele viitoare.

In urma medierii pot aparea o multitudine de solutii la conflictele existente: esalonarea platilor, negocierea cuantumului creantei, initierea unor noi afaceri, renegocierea unor contracte.

In urma seminariilor si intalnirilor cu oamenii de business, cat de familiarizat vi s-a parut a fi, pana acum, mediul de afaceri cu medierea, ca alternativa la instantele de judecata?

In cadrul seminariilor si intalnirilor avute cu reprezentantii mediului de afaceri, am constatat ca, desi initial acestia au fost reticenti fata de mediere, la finalul dezbaterilor, dupa ce toate aspectele cu privire la procedura medierii au fost lamurite, reprezentantii mediului de afaceri au aratat o deschidere fata de acest mijloc de solutionare a litigiilor. Este normal sa fie asa, avand in vedere faptul ca medierea este in fond o negociere asistata.

Ce le spuneti celor care afirma ca, in cazul in care procedura va deveni obligatorie, se obstructioneaza accesul liber la justitie, garantat de Constitutia tarii? Ce modificari legislative s-ar impune pentru eficientizarea procedurii medierii?

Obstructionarea accesului la justitie reprezinta o problema falsa, care a fost ridicata si de Ministerul Justitiei pe vremea cand era condus de domnul Catalin Predoiu, care la momentul in care proiectul Legii 115/2012 se afla in Parlament a conditionat avizarea favorabila a proiectului, de inlocuirea sanctiunii inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata cu sanctiunea amenzii.

Proiectul prevedea in forma initiala sanctiunea inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata in situatia in care reclamantul nu se prezenta la sedinta de informare cu privire la mediere.
Exista numeroase decizii pronuntate de-a lungul timpului de Curtea Constitutionala a Romaniei ca urmare a invocarii de catre partile unui litigiu a neconstitutionalitatii procedurii prealabile prevazute de Legea 554/2004 si a procedurii prevazute la art. 720 1 din Codul de procedura civila, inainte de modificarea acestuia prin Legea 71/2011.

In aceste decizii Curtea Constitutionala a decis in mod constant ca obligarea partilor sa urmeze o procedura prealabila inainte de introducerea cererii de chemare in judecata nu interzice accesul la justitie ci doar amana exercitiul acestui drept.

Legea 192/2006 privind medierea este departe de a fi perfecta si poate fi imbunatatita. Astfel, un prim pas in vederea eficientizarii acestei proceduri il reprezinta inlocuirea sanctiunii amenzii pentru refuzul de a participa la sedinta de informare cu privire la mediere, in situatiile prevazute de lege, cu sanctiunea inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata.

Prin urmare, salut initiativa Consiliului Superior al Magistraturii din data de 29 noiembrie 2012, de a inainta Ministerului Justitiei un proiect de modificare a Legii medierii, prin care se doreste imbunatatirea procedurii sedintei obligatorii de informare cu privire la avantajele medierii in sensul cresterii eficientei acesteia.

Cum se poate inchide medierea? Ce se intampla mai departe dupa ce partile au ajuns la mediator, care sunt variantele? Se poate ajunge la o intelegere sau nu.

Procedura de mediere se incheie prin denuntarea contractului de mediere de catre una dintre parti, prin constatarea esuarii procedurii de mediere sau prin incheierea unui acord de mediere.

La finalul procedurii de mediere, indiferent de rezultat, mediatorul va trebui sa intocmeasca un proces-verbal in care sa constate acest rezultat si pe care il va inainta in original si in format electronic instantei de judecata sau organului de urmarire penala, daca acestea au fost sesizate cu privire la acel litigiu.

Partile pot solutiona litigiul dintre ele integral sau in parte. Astfel, ele vor insera in acordul de mediere doar aspectele cu privire la care s-au inteles. Celelalte aspecte vor fi solutionate pe calea arbitrajului sau de catre instanta de judecata.

Acordul de mediere este prin natura sa un contract, astfel ca partile pot renunta la anumite drepturi patrimoniale pe care le au, insa, in acelasi timp, pot stabili prin acordul de mediere obligatii noi pentru fiecare dintre ele. Astfel, un litigiu poate deveni o sursa generatoare de noi oportunitati.

Ce ne puteti spune despre practica medierii in tarile dezvoltate, cat de mult se apeleaza acolo la mediere si cu ce rezultate?

La nivel mondial medierea a evoluat in mod diferit. O trecere in revista a reglementarilor existente in statele membre UE arata ca exista diferente semnificative intre aceste state.

Exista state cu traditie in solutionarea conflictelor prin mediere, in acest sens un exemplu relevant il constituie Franta si Marea Britanie, dar si state in care desi medierea a fost introdusa relativ recent aceasta a dobandit un rol semnificativ intr-un timp relativ scurt.

Astfel, in Italia, inca din martie 2011, a fost introdusa obligativitatea sedintei de informare cu privire la mediere, lucru care a determinat cresterea semnificativa a numarului litigiilor solutionate pe aceasta cale.

Insa medierea ramane o procedura facultativa in majoritatea statelor din UE.

In SUA potrivit unui studiu efectuat in cadrul a 126 companii de top de catre Institutul International pentru Prevenirea si Solutionarea Conflictului si dat publicitatii in data de 20 aprilie 2007 la New York, aproximativ 98% dintre cazurile pe care le-au avut acestea, au fost solutionate inainte de a se ajunge in instanta, fiind evident faptul ca aceste companii prefera sa isi solutioneze conflictele pe cale amiabila. 

De asemenea, in Dallas si Houston, cele mai mari orase din Texas, multi judecatori au inceput sa ceara medierea celor mai multe dintre cazurile lor. Majoritatea cazurilor se solutioneaza prin mediere. Chiar daca nu se cunosc pe larg statistici despre rezultatele medierii, rezultatele obisnuite arata ca procentul de reusita a mediatorilor din Texas este de 80%.

Pornind de la certitudinea ca medierea comerciala este un succes in SUA (cel mai dezvoltat mediu economic din lume, venind din urma cu pasi repezi China) si ca majoritatea litigiilor se solutioneaza inainte de a se ajunge in sala de judecata, putem privi cu optimism impactul viitor al medierii in Romania. Important este ca mediul juridic autohton sa aiba deschiderea necesara si sa incurajeze aceasta modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila.