Medierea merge mai departe

Sp

un încă de la început: medierea în România este reglementată, medierea e o cale reală de descărcare a instanțelor, medierea are viitor chiar și în România, o țară cu un inacceptabil potențial conflictual reflectat în numărul uriaș de dosare de pe rolul instanțelor.

Medierea este facultativă, cei care apelează la mediere în timpul procesului civil deschis primesc înapoi taxele de timbru, cei care apelează la mediere fără a exista un proces intentat pot obține titlu executoriu de la instanță prin consfințirea acordului la Judecătorie, procedura de mediere durează mult mai puțin ca un proces judiciar, părțile se pot prezenta cu avocații pentru a se asigura de legalitatea actului juridic încheiat, hotărârea instanței are aceeași valoare ca și o hotărâre dată în urma unui proces, amândouă părțile fiind mulțumite de acordul de mediere nimeni nu mai are interes să formuleze cale de atac. Ca urmare: câștigă părțile, câștigă instanțele, câștigă mediatorii, câștigă avocații. Pe viitor, câștigă societatea.

Din punct de vedere legislativ, in civil medierea trebuie perfecționată. Recenta decizie a CCRstabilește că părțile nu pot fi obligate să fie trimise obligatoriu la informare sub sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată pentru șase tipuri de cauze (atenție, nu cu medierea e o problemă, ci cu informarea anterioară medierii). Rămâne să vedem cum va motiva CCR această decizie – eu sper că nu se va face apel la Directiva 2008/52/CE, căci aceasta permite ca nu doar informarea, ci chiar și medierea să fie obligatorie (art. 5 alin.2); nici la situația din Italia unde în 2012 CC s-a pronunțat asupra neconstituționalității unei reglementări existente, iar din mai 2013 s-a introdus medierea (deci nu numai informarea, ca la noi) în anumite cauze ca etapă obligatoriu de parcurs înainte de acțiunea în instanță; nici la dispozițiile din art. 21 alin. 4 Constituție cu privire la jurisdicțiile administrative facultative și gratuite, căci trimiterea la informare privind medierea nu era o procedură de soluționare a conflictului, iar medierea rămânea facultativă.

Asta înseamnă că trebuie încurajate părțile și altfel să meargă la mediator, cel puțin să înțeleagă despre cum s-ar putea să se rezolve litigiul său prin intermediul mediatorului. În acest sens, Statulare obligația să prezinte publicului informații despre mediere, potrivit prevederilor din art. 18 dinRecomandarea (2002)10.  Avocații trebuie să își sfătuiască clienții să apeleze la mijloacele alternative de soluționare a cauzelor, așa cum  scrie la pct. 3.7.1 din Codul lor deontologic  și care este normă obligatorie potrivit art. 10 din Statutul avocaților. Judecătorii, procurorii, lucrătorii de poliție judiciară și arbitrii trebuie să prezinte părților posibilitățile și avantajele folosirii medierii așa cum îi obligă art. 6 din Legea nr. 192/2006. Notarii trebuie să verifice cu mare atenție condițiile de validitate ale acordurilor de mediere ajunse în fața lor, așa cum prescrie art. 78 din Legea nr. 36/1995.

Din punct de vedere legislativ, în penal medierea a căpătat noi dimensiuni începând cu 1 februarie 2014: medierea penală e posibilă atât pentru infracțiunile urmăribile la plângere prealabilă (în număr de 25 în Codul penal) și cele pretabile la împăcare (în număr de 5 în Codul penal) – cu efect de încetare a procedurilor; cât și pentru infracțiunile sancționabile până la 7 ani închisoare (art. 318 Cpp) – cu efect de renunțare la urmărire penală lăsat la discreția procurorului. Iar medierea pe latură civilă e posibil pentru orice infracțiune – cu efect nu numai pe latura civilă, ci și pe latura penală a cauzei (în ce privește individualizarea pedepsei, circumstanțele atenuante, aplicarea măsurii suspendării, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei).

Eu cred în mediere. Și, fără nici un dubiu, medierea merge mai departe!

        Cristi Danilet

        

CCR a desfiintat obligativitatea medierii

Lovitura extrem de dura pentru mediatori. Curtea Constitutionala a decis azi că sunt neconstituţionale dispoziţiile care prevăd că părţile sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind avantajele medierii, precum şi respingerea, în caz de neîndeplinire a acestei obligaţii, a cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă.

“CCR, cu unanimitate de voturi, a admis miercuri excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art.2 alin.(1) şi (1) indice 2 din Legea 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator sunt neconstituţionale”, se arată într-un comunicat al CCR remis redactiei stiripesurse.ro

Art. 2 alin (1) stabileşte că: “Dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind avantajele medierii, inclusiv, dacă este cazul, după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de lege”.

De asemenea, alin. (1) indice 2 al aceluiaşi articol: “Instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop, pentru litigiile în materiile prevăzute de art. 60 indice 1 alin. (1) lit. a)-f”.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Curţii de Apel Bucureşti

Surse

Hotararea Consiliului de Mediere nr. 9 din 29.03.2014 privind Regulamentului ORGANIZARII SI DESFASURARARII SEDINTEI DE INFORMARE PRIVIND AVANTAJELE MEDIERII

Gidul pentru organizarea sedintelor de informare privind medierea, îmbracă "haine" noi si devine Regulament, iar aplicarea acestuia devine obligatorie prin Hotarare, mediatorii avand obligatia sa-l aplice si sa  elibereze certificatul de informare doar in situatia in care a stat de vorba cu TOATE partile implicate in conflict, in sedinta comnua sau separat.

 HOTARARAE NR. 09 din 29.03.2014, privind aprobarea Regulamentului ORGANIZARII SI DESFASURARARII SEDINTEI DE INFORMARE PRIVIND AVANTAJELE MEDIERII

1. Scopul si rolul informarii.

Principiul informarii este o necesitate pentru ca procedura MEDIERII si modul de actiune al mediatorului sa fie cunoscute de parti PREALABIL DECIZIEI lor DE A PARTICIPA la MEDIERE. Principiul informarii guverneaza activitatea mediatorului, ca manager al conflictului, de la primul contact cu partile si pana la finalizarea medierii.

Ca efect al noilor reglementari in materie, principiul informarii a fost consacrat ca fiind un drept legal pentru parti inainte de declansarea unui proces in instanta, cat si o obligatie la solicitarea instantei, pe parcursul procesului, pana la termenul dat de instanta in acest scop.

Scopul informarii este ca mediatorul, luand la cunostiinta de punctul de vedere al partilor implicate in conflict, sa analizeze conflictul dintre ele, sa stabileasca un diagnostic al conflictului si impreuna cu partile implicate sa stabileasca o strategie de rezolvare a acestui conflict, aducand la cunostinta partilor avantajele, efectele, regulile si limitele procedurii de mediere adaptat la situatia lor concreta.

2 CONTINUTUL INFORMARII OBLIGATORII

Continutul informarii cu privire la mediere VA CUPRINDE, fara a se limita, elementele RELEVANTE CU PRIVIRE LA DEFINIREA medierii si principiile acesteia, rolul mediatorului, drepturile si obligatiile partilor, avantajele medierii, efectele juridice ale acordului de mediere, posibilitatea obtinerii pe cale necontencioasa a unei hotarari JUDECATORESTI DE CONSFINTIRE A ACORDULUI DE MEDIERE si posibilitatea autentificarii DE CATRE notarul public A ACORDULUI REZULTAT DIN MEDIERE.

Părţile au libertatea sa isi aleaga mediatorul. Sursa oficiala pentru alegerea mediatorului este tabloul mediatorilor autorizati intocmit de Consiliul de mediere publicat pe site-ul institutiei: www.cmediere.ro.

3 REALIZAREA INFORMARII OBLIGATORII 

Etapa de informarea obligatorie A PARTILOR se realizeaza anterior incheierii contractului de mediere. 

INFORMAREA OBLIGATORIE SE REALIZEAZA DE MEDIATOR pentru toate partile implicate in conflict, IN INTALNIRI COMUNE SAU INDIVIDUALE IN FUNCTIE DE OPTIUNEA partilor SI A MEDIATORULUI, CARE VA AVEA IN VEDERE ELEMENTELE PARTICULARE ALE CONFLICTULUI, in urma efectuarii analizei de conflict, ca etapa stricta a procedurii de mediere in etapa de informare.

In cazul parcurgerii etapei de informare din procedura de mediere in litigiile aflate pe rolul instantelor de judecata, mediatorul este obligat sa respecte termenul de maximum 15 zile consacrat de art 60^2 din L 192/2006 modificata si completata.

Informarea se va realiza dupa cum urmeaza:

a. In situatia in care ambele parti se prezinta la mediator, acesta nu poate pretinde onorariu pentru activitatea de analiza de conflict si informare a partilor cu avantajele medierii raportate la cazul lor concret.

b. In situatia in care la mediator se prezinta o singura parte si partea nu poate sa asigure prezenta celeilalte/celorlalte parti, mediatorul la cererea acesteia/acestora va proceda, in baza unui contract de pregatire a medierii, la convocarea celeilalte/celorlalte parti la mediere, in vederea informarii, conform art. 43 din legea 192/2006

Etapa de informare a procedurii de mediere consta in analiza conflictului, realizata de mediator, printr-o discutie structurata cu toate partile implicate, privind tipul de conflict, stabilirea unui diagnostic al conflictului, stabilirea unei strategii de rezolvare voluntara si informata a conflictului lor concret, precum si ,,daca partile pot dispune rezolvarea conflictului”

4 ELIBERAREA DOCUMENTELOR DE CATRE MEDIATOR DOVADA INFORMARII OBLIGATORII

Certificatul de informare se elibereaza de mediator doar in situatia in care toate partile conflictului au discutat cu acesta in sedinta comuna sau separata, conflictul a fost analizat, stabilindu-se un diagnostic si partile au fost informate cu avantajele medierii asupra cazului lor concret cu privire la mediere.

Certificatul de informare trebuie semnat de mediator si de părţile participante la şedinţa de informare. Eliberarea certificatului de informare se face numai dupa semnarea acestuia de catre mediator si toate părţile conflictului, independent de parcurgerea etapei de informare in comun sau individual. Certficatul de informare se elibereaza intr-un numar de exemplare originale egal cu numarul partilor informate plus unul pentru arhiva formei de exercitare a profesiei. 

Mediatorul elibereaza certificatul de informare si in cazul in care, dupa ce s-a finalizat etapa de informare, una dintre părţile conflictului refuza sa-l semneze, specificand acest fapt in locul semnaturii partii care refuza.

In cazul in care părţile invitate sau solicitantul nu confirma participarea, refuza in scris sau daca a acceptat participarea si nu se prezinta la data fixata pentru sedinta de informare, mediatorul va elibera un proces verbal in care se va consemna situatia specifica acelui caz.

In situatia imposibilitatii finalizarii informarii indiferent de motiv (spre exemplu una dintre parti se retrage in timpul informarii), fapt ce lipseste de eficienta informarea, mediatorul va elibera procesul verbal prevazut de art. 2 alin 1^1 din Legea 192/2006.

Certificatul de informare va fi redactat de catre mediator si va cuprinde următoarele elemente obligatorii:

- datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei (obligatoriu denumire, sediul profesional si numarul certificatului de inregistrare fiscala cu data eliberarii acestuia);

- număr de înregistrare al certificatului si data inregistrarii in registrul formei de exercitare a profesiei;

- datele de identificare ale mediatorului care a realizat informarea;

- data, ora si locul şedinţei de informare;

- părţile participante cu toate datele de identificare (nume/denumire si domiciliu/sediu) 

- obiectul conflictului si dupa caz numărul dosarului din instanta si instanta pe rolul careia se afla dosarul;

- decizia fiecarei părţi in urma informării cu privire la acceptarea medierii;

- semnătura si stampila mediatorului si semnatura părţilor.

Procesul verbal prevazut la art 2 alin1^1 din Legea 192/2006 va fi redactat de catre mediator si va cuprinde urmatoarele elemente obligatorii:

- datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei (obligatoriu denumire, sediul profesional si numarul certificatului de inregistrare fiscala cu data eliberarii);

- număr de înregistrare al procesului verbal si data inregistrarii in registrul formei de exercitare a profesiei;

- datele de identificare ale mediatorului ;

- data, ora si locul stabilit pentru şedinţa de informare ;

- părţile participante cu toate datele de identificare (nume/denumire si domiciliu/sediu) ;

- obiectul conflictului si dupa caz numărul dosarului din instanta;

- motivul pentru care nu s-a putut realiza informarea TUTUROR PARTILOR;

- semnătura si stampila mediatorului si dupa caz, semnatura partilor prezente .