miercuri, 12 decembrie 2012

Măsuri ale Consiliului de Mediere în sprijinul implementării prevederilor Legii nr.115 / 2012


Consiliul de Mediere anunţă corpul profesional al mediatorilor şi publicul larg demararea unei acţiuni de informare la nivel naţional în rândul tuturor instituţiilor interesate, despre prevederile Legii nr. 115/2012 care vor intra în vigoare în anul 2013. 
În acest sens, în perioada 15 decembrie 2012 – 10 ianuarie 2013 vor fi trimise de Consiliul de Mediere adrese cu precizări despre prevederile legale incidente în domeniul medierii consiliilor judeţene, instanţelor judecătoreşti, parchetelor, inspectoratelor de poliţie, ministerelor, instituţiilor descentralizate, inspectoratelor teritoriale de muncă, organismelor profesionale de conducere ale profesiilor liberale şi altor instituţii în vederea informării despre obligativitatea participării la şedinta de informare privind avantajele medierii în anumite domenii începand cu luna ianuarie 2013 precum şi cu privire la afişarea tabloului mediatorilor la sediul acestora conform prevederilor art. 12 alin. 3 din Legea nr. 192/2006.
Consiliul de Mediere vine astfel în întâmpinarea nevoii de popularizare a medierii la nivelul instituţiilor naţionale în scopul încurajării uzitării medierii în cazurile în care aceasta este pretabilă, inclusiv de către instituţiile publice din România.
În vederea consultării permanente dintre Consiliul de Mediere şi corpul profesional al mediatorilor, în perioada anterioară şi ulterioară intrării în vigoare a noilor prevederi legislative privind medierea, Consiliul de Mediere pune la dispoziţia mediatorilor începand cu data de astăzi adresa de e-mail „propuneri@cmediere.ro” în scopul identificării şi rezolvării problemelor cauzate de implementarea noilor prevederi legale. Această activitate este planificată a se desfăşura timp de un an de la data intrării în vigoare a prevederilor art. 60din Legea nr. 115/2012.
În întâmpinarea aceleaşi nevoi, luna ianuarie 2013 a fost denumită „Luna porţilor deschise la Consiliul de Mediere”, perioadă în care mediatorii sunt invitaţi să sesizeze Consiliului eventualele disfuncţionalităţi de implementare a prevederilor Legii nr. 115/2012.
Avem convingerea că luna ianuarie 2013 va fi un pas important pentru medierea şi mediatorii din România, transformând în realităţi certe speranţele corpului profesional al mediatorilor.
Consiliul de Mediere

Medierea in proiectul Codului de Procedura Administrativa



Codul de Procedura Administrativa este un act normativ lansat in dezbatere publica[1] ce prevede procedura de solutionare a conflictelor ivite intre cetateni si autoritatile publice. Proiectul de lege reuneste prevederi care se afla in diverse acte normative in vigoare, insa cel mai mare merit este ca uniformizeaza si completeaza domeniul procedural administrativ.Medierea in Romania incepe sa prinda radacini solide, si sa fie o metoda de solutionare a conflictelor si litigiilor din ce in ce mai mult uzitata. Aceasta cu atat mai mult cu cat actele normative o includ in capitolele referitoare la solutionarea conflictelor ca metoda amiabila, si de cele mai multe ori, prealabila unui proces judiciar.

Proiectul privind Codul de Procedura Administrativa face referire in mod direct la Mediere, mai exact la ACORDUL DE MEDIERE( art. 79 din proiect). Orice Acord de Mediere survine in urma unui proces de mediere, si orice proces de mediere este urmarea unui conflict intre doua sau mai multe parti (daca ele au acceptat medierea). In procedura administrativa – si cea in vigoare la acest moment, si cea care este in proiectul la care facem referire -  partile in conflict sunt autoritatile sau institutiile publice si cetatenii, persoane fizice, persoane juridice sau persoane fizice impreuna cu persoane juridice.

Proiectul Codului de Procedura Administrativa face referire la Mediere in ceea ce priveste un conflict administrativ in care sunt implicate mai multe parti cu interese  opuse. Acest lucru inseamna ca, autoritatea sau institutia publica este in conflict direct si actual cu doua sai mai multe parti cu interese contrare, parti care nu se inteleg intre ele in ceea ce priveste pretentiile lor personale si/sau colective pe care le au de la acea autoritate sau institutie. Mai exact, partile in disputa cu autoritatea sau institutia respectiva nu au ajuns la o univocitate de interese (pretentii), si se impune necesitatea ca aceste parti sa ajunga la un acord, la o intelegere intre ei, pentru ca procesul administrativ sa poata merge mai departe. Un astfel de acord este posibil in cadrul procesului de mediere.

MEDIEREA unui proces de contencios administrativ propriu-zis nu poate avea loc, deoarece un proces de contencios administrativ are loc intre o autoritate/institutie publica si un justitiabil care neaga/contesta/cere un act sau un fapt administrativ, si in acest proces partile nu sunt pe pozitie de egalitate juridica, justitiabilii nu pot dispune in mod liber (prin negociere in cadrul procesului de mediere) de drepturile lor. In acest context autoritatea/institutia publica impune o solutie, concretizata intr-un act decizional care poate fi atacat doar la instanta de contencios administrativ in conditiile legislatiei actuale.
Dar cum se vorbeste de ACORDUL DE MEDIERE in proiectul Codului de Procedura Administrativa, de vreme ce nu se pot media conflictele administrative?

Raspunsul il aflam implicit din proiectul de lege, care ne arata ca medierea este posibila doar atunci cand in cadrul conflictelor administrative, partea care este in conflict cu autoritatea sau institutia publica, are in componenta ei mai multe parti, persoane, deci se divide. In aceasta schema conflictuala apar deci doua conflicte distincte, care fac parte din aceeasi sfera conflictuala.

Principalul conflict este cel intre autoritatea/institutia publica si partea adversa. Numim partea adversa, partea (indiferent cate persoane cu interese opuse se afla in conflict intre ele), care are o pretentie catre autoritatea publica.

Conflictul secund este conflictul intre partile cu interese opuse , dar care impreuna formeaza o singura parte in conflictul cu autoritatea administrativa. Este al doilea conflict din sfera conflictuala a diferendului administrativ, si este secundar si auxiliar unui proces administrativ propriu-zis. Ce inseamna aceasta de fapt? Inseamna ca partile nu au ajuns la o univocitate in a cere ceva autoritatii publice. Nu au ajuns la o intelegere privind cuantumul unei despagubiri, privind rectificarea unui act administrativ, privind emiterea unui act rectificator, privind conditiile unui contract administrativ etc.

Medierea in cadrul procesual administativ poate avea loc doar in aceste conditii: cand sunt doua sau mai multe parti, persoane, care inca nu si-au definit pretentiile lor, intr-un mod univoc, pretentii care le au fata de autoritatea publica. Autoritatea publica nu poate merge mai departe procedural pana cand partile nu ajung la o univocitate a pretentiilor lor.

Aici intervine proiectul Codului de Procedura Administrativa si ofera partilor aflate in disputa calea medierii, asigurand partile de luarea in considerare (prin mentiunea in actul decizional) a Acordului de Mediere (in cazul in care acestea ajung la un acord, chiar si partial), garantand astfel eficacitatea si importanta medierii. Daca partile aleg medierea, procesul administrativ se suspenda pentru un termen de 10 zile. Deasemeni, se specifica faptul ca Acordul de Mediere nu poate fi contrar legii si nu poate leza interesele sau drepturile tertelor parti.
Ceea ce este si mai important este ca proiectul de lege mentionat indeamna la mediere, indeamna autoritatea publica sa determine partile sa incerce medierea, sa incerce solutionarea printr-un acord de mediere, chiar si partial, a diferendului dintre ele, ca procedura administrativa sa poata fi astfel reluata.

Este inca un pas inainte pentru o cultura civica privind medierea si solutionarea pe cale amiabila a conflictelor dintre cetateni, dar si pentru consolidarea unei structuri extrajudiciare de solutionare a conflictelor prin metode ADR.

[1] Proiectul de Cod de procedura administrativa
Dorin ILIE, mediator

Sursa: Juridice.ro

marți, 11 decembrie 2012

Miza medierii la Bruxelles si rolul Romaniei



 Intr-o Europa aflata in criza, medierea ocupa un loc important intre preocuparile oficialilor de la Bruxelles. Cu un asemenea interes si cu momentul 9 ianuarie 2013 la orizont, Romania poate deveni din spectator, un jucator semnificativ pe piata europeana a medierii. 
La inceputul lunii decembrie Parlamentul European de la Bruxelles a fost gazda Conferintei Drepturi Fundamentale 2012, cu tema ”Justitie in austeritate – provocari si oportunitati in privinta accesului la justitie”. Tematica propusa de organizatori, Fundamental Rights Agency (FRA), a adunat aproape 400 de reprezentanti ai statelor membre ale Uniunii Europene. Romania a fost reprezentata de oficiali ai ministerului Justitiei, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Institutului pentru Drepturile Omului din Romania, precum si reprezentanti de ONG-uri. Mai mult, tara noastra a avut si un speaker la discutiile desfasurate pe parcursul a doua zile.
Vicepresedintele Consiliului de Mediere, Zeno Sustac, a fost unul din cei 30 de vorbitori invitati la eveniment. “La aceasta conferinta toata lumea vedea medierea ca o solutie”, ne-a declarat Zeno Sustac. O treime din programul si discutiile conferintei a fost axata pe mediere. „De peste 7 ani de cand urmaresc fenomenul medierii, niciodata Uniunea Europeana nu a pus un asemenea accent pe aceasta solutie asa cum a facut-o la aceasta conferinta”, remarca Zeno Sustac.
Pe capitolul Justitie, la nivelul UE sunt lucruri importante, sensibile si decidentii pe plan european, precum Martin Schulz, Presedintele Parlamentului European sau Viviane Reding, Comisar pe Justitie si Vice-presedinte al Comisiei Europene, au simtit nevoia sa fie prezenti la acest eveniment de la Bruxelles. „Mesajul catre statele membre a fost foarte clar: modernizati-va sistemele de justitie, adaptati-va la cerintele Uniunii Europene, folositi medierea si celelalte solutii alternative, mai ales in aceasta perioada de austeritate, pentru ca acestea functioneaza.” Este un mesaj puternic si trebuie luat in seama dupa cum spune Zeno Sustac, in conditiile in care peste 80 de milioane de cetateni din statele membre ale Uniunii au dificultati in a apela la justitie pentru a-si rezolva problemele.
Italia a fost des pomenita in discutiile ce au avut loc la Parlamentul European. Dupa un an in care medierea a fost obligatorie s-au putut trage niste concluzii. O parte dintre ele le prezinta Zeno Sustac: din septembrie 2011 pana in septembrie 2012 au avut loc 150.000 de medieri obligatorii; rata de succes a fost de aproximativ 49%; costurile salvate de sistemul juridic italian au fost de aproape 500 de milioane de euro; costurile medierilor, privite prin prisma neimplicarii sistemului de justitie italian in rezolvarea acestor dispute, s-au situat la aproximativ 5% din costurile unor procese in instanta.
La capitolul costuri, reprezentantul Consiliului de Mediere nu-si poate retine un gand: „Poate ca sunt sperante desarte, dar in anumite cazuri serviciile de mediere ar trebui sa fie finantate de statele membre. In anumite cazuri, pentru anumite categorii sociale sau anumite tipuri de dispute.”
Dincolo de costuri, discutiile despre mediere de la Conferinta Drepturi Fundamentale 2012 au punctat si alte preocupari ale profesiei la nivel european. „Este nevoie de o uniformizare a formarii”, spune vicepresedintele Consiliului de Mediere. „In acest sens se vorbeste in continuare la nivelul UE pentru introducerea unui brevet european de mediator, care va da dreptul posesorului sa profeseze in orice stat membru.” De asemenea, este nevoie de coagularea unei structuri la nivel european pe partea de mediere, o structura care sa reprezinte interesele mediatorilor din toata Uniunea, pe un model similar cu Asociatia Europeana a Avocatilor.
Zeno Sustac a fost unul dintre cei cinci speakeri ai panelului „Politici eficiente de mediere”, prezidat de Giuseppe De Palo, Director JAMS International si Presedinte fondator al Centrului ADR Italia. „Prezentarea mea a avut ca subiect modul in care se pune in executare un acord de mediere si pot sa spun ca nu exista nici la nivelul Uniunii, nici la noi probleme din acest punct de vedere”, a precizat vicepresedintele Consiliului de Mediere. „Din ianuarie 2013 va trebui ca la nivel national fiecare judecator din Romania sa actioneze nu individual, ci unitar  in privinta punerii in executare a acordurilor de mediere, asa cum interpreteaza CSM, care trebuie sa traseze niste linii directoare”, a mai spus Zeno Sustac.

Perspectivele unui an decisiv
La Bruxelles e privit cu mare interes momentul 9 ianuarie 2013 pentru medierea din Romania. „Toata lumea se asteapta sa avem rezultatele pe care le speram si sa devenim un motor care trage dupa el alte sisteme de mediere din Europa”, spune Zeno Sustac. In opinia sa, cu aproximativ 10.000 de mediatori formati, Romania are cei mai multi mediatori din Europa.
„Foarte multa lume se raporteaza la Romania pe chestiuni ce tin de mediere. Ca vorbim de numarul de mediatori sau ca vorbim de promovare. Ce se intampla la noi in ceea ce priveste actiunile de promovare a medierii este fara precedent la nivelul Uniunii Europene. Tot ce se intampla la nivel de promovare a medierii in Europa se face pe bani publici. La noi este exceptia. Toata lumea se promoveaza din fonduri proprii”, mai observa vicepresedintele Consiliului de Mediere.
Anul viitor Consiliul de Mediere si-a propus sa se concentreze aproape exclusiv pe momentul 9 ianuarie si pe implicatiile pe care le vor aduce schimbarile ce vor intra in vigoare la acea data. „In ianuarie 2013 o sa avem campania Luna portilor deschise la Consiliul de Mediere. Este un moment important si avem nevoie de implicarea mediatorilor, alaturi de toate institutiile cu care colaboram, pentru a porni cu dreptul si pentru a rezolva lucrurile care nu vor merge din prima clipa”, spune Zeno Sustac. „Nu trebuie sa tragem concluzii prea repede, la finalul lunii ianuarie de exemplu, avertizeaza el. Concluziile se vor trage la 6 luni sau dupa un an. Important este ca in ianuarie sa culegem la cald problemele cu care se confrunta mediatorii.”
Vicepresedintele Consiliului de Mediere admite ca eliminarea posibilitatii restituirii taxei de timbru judiciar in cazul bunurilor partajabile este deja un subiect sensibil pentru mediatori. „E o mare problema si, din pacate, la acest moment nu avem o solutie. Imi aduc aminte de discutiile din vara de la Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, in care nu se cunostea faptul ca de 6 ani prevederea cu privire la restituirea taxelor de timbru este in vigoare si cei care votasera o astfel de prevedere in urma cu 6 ani considerau la acest moment ca ar fi neconstitutionala.”
„Pe de alta parte, spune Zeno Sustac, nu imi doresc ca medierea sa fie folosita ca un paravan pentru altceva, ca de exemplu plata unor taxe mai mici catre stat, in conditiile in care nu exista un conflict, o disputa. Medierea nu exista pentru asemenea scopuri.”
La final de an si de discutie se contureaza si cateva pronosticuri pentru 2013. Care au la baza experienta Italiei. „Daca se modifica Legea medierii prin Ordonanta de Urgenta si se introduce sanctiunea inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata pentru refuzul de participare la sedinta de informare, cred ca o sa avem peste 100.000 de informari in 2013. Dintre acestea cred ca aproximativ 40–50% vor ajunge medieri cu acord de mediere”, crede Zeno Sustac.