marți, 20 noiembrie 2012

Plan promovare mediere – proiect


"Legea medierii si organizarea profesiei de mediator nr. 192 din 2006 s-a modificat de trei ori până acum: prin Legea 370/2009, OG 13/2012 şi Legea 115/2012. Constatând că sunt sau vor fi probleme în aplicarea ultimei legi cu privire la informarea asupra medierii care va fi obligatorie în multe cauze începând cu 9 ian. 2013, CdM-CSM-MJ au ajuns la un acord instituţional cu privire la modalităţi de prevenire a acestora. CdM a şi aprobat un Ghid pentru organizarea şedinţei de informare.
O problemă majoră tot rămâne. De data aceasta nu ţine de aplicarea legii, ci de către cunoaşterea de către publicul larg si de către profesioniştii din sistemul de justiţie a instituţiei medierii. De aceea, cred că este nevoie de un efort conjugat pentru implementarea reală a medierii în România. Deocamdată, avem un număr mare de mediatori dar un număr foarte mic de medieri.
În acest context, propun un PLAN DE PROMOVARE A MEDIERII pentru perioada 2013-2017. Aştept propuneri de definitivare a acestui proiect pe care intenţionez să îl propun apoi spre discuţie şi aprobare grupului interintituţional constituit din cele trei entităţi enumerate mai sus". Cristi Danilet, judecator, membru CSM

De la inceput vreau sa fac precizarea ca am gasit acest articol pe facebook.com, unde o colega (fara a-i mentiona numele din respect) scrie "Dragi colegi mediatori,Va rog sa ne sprijiniti si sa va implicati in demersul nostru de a promova medierea la nivel national, astept amendamentele voastre, adresa de email: xyz@zi.ro. Termenul limita: vineri 23.11.2012. Dl Cristi Danilet, va transmite acest document cu amendamentele voaste sambata 24.11.2012 CdM".

Am intrat pe pagina oficiala a Consiliului de Mediere si nu am gasit nimic legat de acest material, nimic despre vreo comisie infiintate in acest sens si nici calitatea colegei noastre de a face aceste demersuri atat de imperativ. As intreba in primul rand daca este  inregistrata ca operator de date cu caracter personal pentru a "strange" aceste propuneri?

Nu am inteles clar unde se trimit propunerile si daca exista o comisie de lucru stabilita la nivelul Consiliului de Mediere in acest scop. Nu cred ca o tema atat de importanta poate fi tratata/discutata pe site-uri de socializare sau ca propunerile privind promovarea medierii pot fi stranse "pe o adresa personala de e-mail"  a unui mediator, atata timp cat vrem sa promovam medierea la nivel national ca initiativa/proiect al Consiliului de Mediere spre a fi pus in discutie celor mai importante institutii legislative din stat. 

Propunerea este laudabila, dar modul in care se gaseste rezolvarea acesteia este gresit din punctul meu de vedere! Nu toti mediatorii au acces la internet, nu toti mediatorii au pagini de facebook sau alte asemenea, nu toti au "alerte google" la cuvinte "mediere,mediatori etc." pentru a primi informatia rapid, iar o astfel de abordare este cel putin restrictiva. Insa, daca aceasta initiativa ar fi adusa la cunostinta mediatorilor prin intermediul site-ului oficial cmediere.ro si  ar cuprinde si modalitatile prin care ne-am putea exprima propriile opinii in promovarea medierii, acest lucru ar fi transparent si apreciez benefic. 

O comisie din cadrul Consiliul de Mediere trebuie sa "analizeze" toate propunerile , sa le "imbrace" si sa le sustina in fata MJ si a CSM.

Nu putem ignora faptul ca fiecare dintre noi are dreptul sa ia cunostinta de acest proiect si sa-si exprime punctul de vedere. Referitor la termenul limita (pana in 2017), apreciez ca  fiecare  dintre noi poate face ceva onorabil acestei profesii pentru a se (ne) promova individual asa cum multi au facut-o deja din surse proprii si cu eforturi considerabile!

Multumim domnului Cristi Danilet pentru increderea acordata acestei profesii! 


luni, 19 noiembrie 2012

Pot fi sanctionat daca nu ma prezint la sedinta obligatorie de informare privind medierea?

In continuarea analizei noastre din articolului precedent privind modificarile aduse Legii 192/2006 privind medierea prin Legea 115/2012, vom prezenta sanctiunile care intervin in cazul incalcarii obligatiei de a parcurge etapa obligatorie a informarii privind avantajele medierii. O imagine completa asupra viziunii legiuitorului roman in legatura cu acest subiect implica insa nu numai analiza dispozitiilor Legii 192/2006, conform ultimei modificari legislative, dar si a dispozitiilor din Noului Cod de procedura civila.

Legea 192/2006 privind medierea. Sanctiunea priveste insasi obligatia reglementata de legiuitor sau doar o ipoteza?

Astfel cum aratam in articolul precedent, obligatia impusa de legiuitor prin Legea 192/2006 privind medierea, modificata prin Legea 115/2012, priveste parcurgerea sedintei de informare cu privire la avantajele medierii, in anumite materii expres stabilite care pot face obiectul medierii. Precizam astazi ca sanctiunea incalcarii dispozitiilor legale anterior mentionate se regaseste in Noul Cod de procedura civila care stabileste ca instanta de judecata poate sanctiona cu amenda refuzul partii de a se prezenta la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, in situatia in care a acceptat, potrivit legii.

Doua sunt observatiile ce se impun din analiza celor doua texte de lege. In primul rand, ceea ce legiuitorul a inteles sa sanctioneze nu este nerespectarea obligatiei legale de a parcurge sedinta de informare, ci sanctiunea are in vedere numai o anumita ipoteza, si anume refuzul de a te prezenta la sedinta de informare daca ai acceptat, sanctiune ce se grefeaza pe o prezumtie de rea-credinta a partii. Cu alte cuvinte, ceea ce legiuitorul a sanctionat nu este nerespectarea obligatiei in sine, ci doar incalcarea unei ipoteze. In al doilea rand, fara a nega caracterul de sanctiune procedurala a amenzii, aceasta sanctiune apare ca fiind o sanctiune complementara si nu o sanctiune in sine, aplicarea sa fiind oricum lasata la aprecierea instantei de judecata.

Concluzionam astfel ca, desi legiuitorul a consacrat in termeni imperativi obligatia de a parcurge sedinta prealabila de informare, nu in acelasi fel a inteles sa procedeze in privinta modalitatii de sanctionare, obligatiei legale impuse necorespunzandu-i in aceeasi termeni imperativi o sanctiune generala care sa priveasca nerespectarea sa.

Noul Cod de procedura civila. Care este viziunea legiuitorului?

Urmand aceeasi filozofie, a incurajarii partilor implicate intr-un conflict sa recurga la mediere si nu a impunerii parcurgerii acestei proceduri cu caracter obligatoriu, Noul Cod de procedura civila contine chiar in capitolul introductiv intitulat Principiile fundamentale ale procesului civil un principiu si o obligatie a instantei de judecata de a recomanda partilor sa solutioneze litigiul prin mediere.

Fara a fi o noutate, imprejurarea ca legiuitorul a legat aceasta obligatie a instantei de judecata de mediere arata importanta pe care legiuitorul doreste sa o acorde medierii, partile fiind incurajate sa apeleze la aceasta metoda alternativa de solutionare a disputelor. Textul de lege trimitand doar la mediere si nu la toate metodele alternative de solutionare a disputelor in general, cineva ar putea chiar trage concluzia ca partile sunt obligate sa recurga exclusiv la această procedura. O astfel de interpretare este insa gresita, legiuitorul neintelegand sa inlature aplicarea celorlalte metode alternative de solutionare a disputelor.

Observam insa in Noul Cod de procedura civila si o schimbare de viziune a legiuitorului fata de actuala reglementare procesual civila. Legiuitorul a inteles sa renunte la acele reguli speciale ce privesc solutionarea litigiilor dintre profesionisti, nemaifiind astfel mentinuta nici obligatia partilor de a incerca solutionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directa, anterior introducerii cererii de chemare in judecata.

Eliminarea acestei proceduri prealabile nu trebuie insa vazuta ca o diminuare a rolului medierii, ci optica legiuitorului trebuie citita si interpretata prin prisma dispozitiilor din Noul Cod de procedura civila anterior mentionate si a Legii medierii, cu ultimele sale modificari. Pentru ca aceste din urma prevederi vin in realitate sa extinda sfera de aplicare a procedurii prealabile si sa o lege mai intim de mediere, viziunea legiuitorului neputand fi interpretata ca o renuntare la procedura prealabila, deci implicit la procedura medierii.

In concluzie, avem sau nu o sanctiune?

Intrebarea care ramane in contextul celor aratate anterior este daca avem sau nu sanctiuni in legatura cu procedura medierii. Interpretarile ce sunt posibile sunt urmatoarele doua. Prima, ca nu exista o sanctiune pentru nerespectarea obligatiei impuse, in ciuda caracterului imperativ al dispozitiilor legale care o reglementeaza. Evident, o astfel de interpretare este inacceptabila, contrara insasi intentiei legiuitorului si contraindicata. A doua, ca exista sanctiuni si acestea rezulta din interpretarea coroborata a dispozitiilor Legii privind medierea si a Noului Cod de procedura civila (dincolo de decalarile care se preconizeaza cu privire la intrarea sa in vigoare, modificarile Legii privind medierea fiind concepute sa intre in vigoare odata cu Noul Cod de procedura civila).

Odata ce intelegem ca sanctiunea este grefata pe Noul Cod de procedura civila, dispozitiile la care trebuie sa ne raportam sunt cele ale art. 188 NCPC care stabilesc ca ori de cate ori sesizarea instantei s-a realizat fara indeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede in mod expres aceasta, sanctiunea este nulitatea relativa. Neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de parat prin intampinare, sub sanctiunea decaderii.

Aceasta este in opinia noastra interpretarea corecta a dispozitiilor legale.

Pot fi privite ca eficiente aceste sanctiuni stabilite de legiuitor?

La o prima vedere ar parea insuficienta aceasta sanctiune a nulitatii relative stabilita de legiuitor pentru nerespectarea obligatiei legale de a parcurge procedura sedintei prealabile obligatorii de informare privind avantajele medierii.

Nu trebuie insa sa uitam ca acesta este nivelul de cunoastere la care procedura de mediere se afla in Romania, insasi initiatorii Legii 115/2012 recunoscand in cuprinsul expunerii de motive a Legii 115/2012 ca, in prezent, institutia medierii in Romania se afla in etapa conceptuala si structurala, in incercarea sa de a-si defini statutul de institutie legala. De asemenea, nu trebuie sa uitam caracteristica esentiala a acestei proceduri si anume ca ea reprezinta o facultate. Guvernul Romaniei arata in cuprinsul punctului sau de vedere cu privire la Legea 115/2012 ca in conceptia legiuitorului roman partile nu pot fi constranse sa apeleze la procedura medierii, ele insele fiind cele care pot alege, in mod liber, aceasta procedura, asumandu-si constient acest exercitiu.

Cat timp medierea ramane o optiune, partile fiind singurele care decid sa apeleze la o astfel de metoda alternativa de solutionare a disputelor, nu se poate concepe un plan prin care partile sa fie constranse sa apeleze la aceasta procedura. Ceea ce putem face este sa convingem partile sa apeleze la aceasta metoda. In acest context, consacrarea legislativa a obligatiei parcurgerii sedintei de informare cu privire la avantajele medierii s-a vazut a fi pasul important pe care legiuitorul roman l-a facut spre cunoasterea acestei metode. Chiar daca rezultatul este numai cunoasterea, acesta trebuie privit ca un mare castig.  http://m.avocatnet.ro/mobile/m%7Carticol?a=31275

joi, 8 noiembrie 2012

Anul 2013 poate sa fie o mare incercare pentru mediere

Interviu cu Anca Ciuca, mediator si membru in Consiliul de Mediere

Care sunt in acest moment cele mai importante lucruri care ii preocupa pe mediatori?
Cel mai important lucru este cum isi organizeaza mediatorul activitatea de informare. Activitate pentru care nu se poate percepe onorariu, dar ai foarte multe obligatii din punct de vedere legal: un anumit continut al Procesului verbal, demersuri, mod de construire a discutiei cu cealalta parte, arhivare, raportare catre instanta si asta pentru un numar foarte mare de persoane potential vizate de Legea 115/2012. Vorbim de un numar de 2,5 – 4 milioane de persoane, daca luam in calcul faptul ca, in afara de cel care reclama, exista cel putin o alta persoana de cealalta parte a mesei. Pentru mediatori asta inseamna sa-si organizeze altfel activitatea.
Ce aduce bun si ce nu Legea 115/2012 pentru mediere?
Partea buna este ca, prin aceasta lege, se incearca si cred ca se va reusi o crestere in termeni de popularizare a ideii de mediere, a conceptului si a beneficiilor acestei solutii. Oricat am fi de pesimisti, daca luam in calcul numai un procent de 1% din cei care vor trece pe la sedintele de informare obligatorie, vorbim de un numar mult mai mare de medieri care se contureaza pentru 2013, fata de cele inregistrate pana acum in relatia cu instanta. Problema este ca multe din formularile din aceasta Lege 115/2012 sunt ambigue sau folosesc termeni care nu sunt definiti in alt act normativ, precum termenul de „parte”, care nu exista nici in Codul Civil, nici in cel de procedura civila. Apar astfel situatii in care judecatorii vor fi pusi in fata unei alternative: fie sa ignore Legea 115/2012, fie sa-i dea un inteles propriu. Nu intotdeauna “parte” inseamna o singura persoana. De multe ori “parte” este un consilier juridic de la o firma care are zeci sau sute de procese in acelasi timp. Ce fac eu ca mediator in aceasta situatie? Chem acel consilier la toate sedintele de informare ale disputelor in care este parte si el trebuie apoi sa se prezinte cu Procesul verbal de la mediator? Sunt lucruri lasate la jumatatea drumului, altele sunt neinspirat formulate, altele sunt complet in afara limbajului juridic utilizat in celelalte acte normative.
In acest caz credeti ca se impune o noua amendare a Legii 192/2006?
Eu sper ca Legea 192/2006 sa fie lasata in pace, cel putin o perioada de 2 pana la 4 ani. Se pot aduce completari in Codul de procedura sau in alt act normativ. Se contureaza o astfel de propunere, care a fost adusa in discutie la Scoala de vara de catre reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Cristi Danilet. El facea referire la lipsa unei sanctiuni. Acest lucru se poate remedia printr-o Ordonanta de Urgenta, in care sa se precizeze ce tip de sanctiune se aplica. Se mai pot aduce clarificari ale prevederilor Legii 115/2012 prin regulamente, proceduri, precizari ale CSM. Nu sunt un adept al schimbarii legilor de dragul schimbarii. Deocamdata noi, mediatorii, Consiliul de Mediere sau asociatiile, nu ne-am construit mecanismele pentru aplicarea Legii 115/2012.
Scoala de vara, organizata de Colegiul Mediatorilor, a devenit unul din cele mai importante evenimente pentru mediatori. Ce concluzii ati tras dupa editia din acest an, desfasurata la Brasov?
In afara marilor evenimente organizate de Consiliul de Mediere, precum Conferinta Nationala a Mediatorilor sau Conferinta GEEME, in colaborare cu judecatorii, Scoala de vara a aratat anul acesta ca a devenit cel mai important eveniment privat, 100% din initiativa unei asociatii profesionale. Evenimentul nu este legat de numele unui furnizor de formare sau de un grup de mediatori, ci este o initiativa si o marca a unei asociatii profesionale. Anul acesta am dovedit si ce se poate face din punctul de vedere al unei asociatii profesionale pentru membrii sai. Primele doua editii ale Scolii de vara au fost bine organizate, de impact, motiv pentru care a fost foarte usor sa promovam Scoala de vara din acest an. Am avut si o participare foarte numeroasa si pentru ca mediatorii au aflat lucruri foarte bune despre acest eveniment.
Ce invitati din afara profesiei ati avut in acest an?
In fiecare an Scoala de vara isi alege o tema. Anul acesta a fost vorba despre aplicarea prevederilor Legii 115/2012, a carei cea mai importanta prevedere se refera la informarea despre mediere in toate cazurile, inainte ca partile sa apara in fata judecatorului. Tocmai de aceea am vrut sa fim conectati de acele domenii prevazute de Legea 115/2012. Am avut teme si din civil, si din penal, malpraxis sau partea comerciala. Cred ca ce le-a placut cel mai mult participantilor din acest an este ca s-au discutat aspecte foarte concrete, practice, privite si din perspectiva beneficiarului medierii, nu doar din cea a mediatorului.
In “Strategia privind medierea si dezvoltarea profesiei de mediator pentru 2008 – 2013” spuneati ca este un plan care nu va putea fi sustinut doar de catre Consiliul de Mediere. De cine sau de ce mai este nevoie pentru ca aceasta strategie sa isi atinga cea mai mare parte din obiectivele propuse?
Obiectivele propuse in acest document au rezultat dintr-un demers foarte stiintific fundamentat. S-a facut o analiza a nevoilor, in dialog cu mediatorii existenti in 2008, prin interviuri sau chestionare, prin discutii cu reprezentati ai asociatiilor profesionale. Strategia este rezultatul direct si nemijlocit al acestor nevoi identificate in dialog direct cu cei vizati de acest document. Au existat discutii si cu institutii publice, cu reprezentantii Ministerului Justitiei. Aceasta strategie si-a dovedit seriozitatea cu care a fost redactata, pentru ca daca o parcurgem in acest moment, vedem ca nu prea avem ce sa schimbam. Doar ca orice strategie are nevoie, periodic, sa fie evaluata. Sa vedem in ce masura s-au atins obiectivele propuse. O asemenea analiza ar arata ca anumite obiective au fost atinse, iar altele nu. Cel tarziu in 2013 trebuie sa vedem cat din obiectivele propuse in strategie s-au atins si sa se faca o analiza de nevoi, pentru o fina corelare a nevoilor mediatorilor si a beneficiarilor medierii in raport cu obiectivele. Aceasta cred ca este o obligatie a Consiliului de Mediere. In egala masura, asociatiile profesionale trebuie sa aiba un cuvant de spus si ar putea sa existe si o discutie mai ampla in cadrul profesiei.
In cadrul activitatii Fundatiei pentru Schimbari Democratice (FDC) predomina in prezent cursurile de formare de mediatori sau cele de perfectionare continua?
Din pacate, cele mai cerute sunt in continuare cele de formare initiala. Din pacate pentru noi ca formatori si pentru organizatie. A face doar cursuri de formare initiala este un fel de a bate pasul pe loc. Dorim sa facem mult mai mult. Sa facem si cursuri de formare continua, dar si practica pe diverse domenii. Activitatile Fundatiei pentru Schimbari Democratice au fost intotdeauna de pionierat. Am fost, suntem si vrem sa ramanem deschizatori de drumuri. Avem niste idei despre cum sa organizam practic activitatea de mediere pe niste domenii dedicate, dar, din pacate, in acest moment suntem sufocati de cereri de formare initiala. Nu putem sa nu onoram aceste cerinte, nu doar din motive financiare, ci si pentru ca este o nevoie a momentului, care nu cred ca va tine foarte mult. Ceea ce se cere este cresterea numarului de mediatori, proportional cu numarul estimat de solicitari din 2013 privind informarea despre mediere. In 2008 noi estimam ca avem nevoie de cel putin 8000 de mediatori autorizati, dintre care cel putin 3500 sa fie practicieni, pentru a avea un impact din punct de vedere al reducerii numarului de dosare in instantele de judecata cu 10-15 %. Acum, pe Tabloul mediatorilor, suntem la aproape jumatate din ceea ce ne-am propus.
Ce inseamna aceste cursuri de formare practica, la care Fundatia pentru Schimbari Democratice lucreaza?
Vrem sa cream un sistem de evaluare a mediatorilor autorizati, dupa care Fundatia pentru Schimbari Democratice sa le ofere posibilitatea unei perioade de practica, intre 6 luni si un an. In toata aceasta perioada in care se vor afla sub contract cu noi vor beneficia de inca una sau doua evaluari periodice si de un pachet de cursuri de pregatire continua, raportat la rezultatele acestor evaluari. Le vom face o oferta ce va cuprinde formatori din cadrul FDC, dar si colaboratori ai Fundatiei din alte organizatii, pentru cresterea nivelului pregatirii profesionale. Vorbim de pregatire practica, consiliere permanenta, formare si evaluare. La finalul contractului cei care au facut practica vor avea un document din partea evaluatorilor si formatorilor FDC, din care sa reiasa nivelul la care se afla si ce abilitati ar mai trebui dezvoltate. Vrem sa oferim un model despre cum s-ar putea organiza un mentorat, o stagiatura, la inceput de drum profesional pentru mediatori.
Aveti stabilit un numar anume de mediatori pe care sa-i includeti in aceste stagii?
Numarul optim este intre 6 si 10 persoane, pentru a le acorda atentia necesara. Asta va insemna si sa ne reducem mult activitatile de formare initiala. Va creste insa atractivitatea cursurilor oferite de FDC, pentru ca le legam de componenta practica. Ne-am fi dorit sa incepem aceste stagii din ianuarie, dar in martie 2013 vom avea o prima serie de evaluare si selectie a mediatorilor. Sistemul de evaluare, care nu este simplu de pus la punct, ar putea fi oferit si altor mediatori, care vor sa afle la ce nivel sunt si ce ar trebui sa-si dezvolte din punct de vedere al profesiei de mediator.
2013 poate fi considerat un an decisiv pentru profesia de mediator in Romania?
sa fie numit si asa. Anul 2013 poate sa fie o mare incercare pentru mediere, prin prevederile Legii 115/2012, prin trimiterea unui numar atat de mare de persoane in fata unor mediatori. Vom vedea daca modul in care acesti mediatori au fost pregatiti le asigura ingredientele necesare sa faca fata unei astfel de activitati, daca organizarea ca si corp profesional este una adecvata in raport cu asteptarile societatii. Daca se poate continua numai cu resurse private sustinerea medierii in Romania, daca sistemul juridic incepe sa inteleaga si sa perceapa un beneficiu din colaborarea cu mediatorii. Sunt multe paliere care vor fi afectate de ceea ce se va intampla din ianuarie 2013. Din toate aceste puncte de vedere putem spune ca este un an decisiv. Daca mergem bine pe directia asta si reusim sa facem fata acestui val si sa sustinem in continuare o crestere a medierii ca si concept la nivelul societatii atunci o sa apara cu certitudine noi modificari legislative si sisteme care vor incorpora medierea si activitatea mediatorului. Daca nu, o sa fim in situatia unui foarte puternic recul.