De mâine, medierea în procesele penale va fi accesibilă pentru o perioadă mai scurtă de timp

Încheierea unui acord de mediere în latura penală a unui proces va trebui făcută până la citirea actului de sesizare, atât în cazurile unde s-ar putea înlătura răspunderea penală prin împăcare, cât și în cazurile unde s-ar înlătura răspunderea prin retragerea plângerii prealabile, conform unei legi care va intra mâine în vigoare.
Legislativul a adoptat luna trecută o modificare a Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator și care se traduce printr-o limitare pentru cei care ar dori să recurgă la mediere în acele cauze penale unde se poate face retragerea plângerii prealabile.
 Modificarea e adusă concret de Legea nr. 97/2018 privind unele măsuri de protecție a victimelor infracțiunilor.
"Încheierea unui acord de mediere în latura penală a unei infracțiuni (...) constituie o cauză sui-generis care înlătură răspunderea penală. Încheierea unui acord de mediere în latura penală, în condițiile prezentei legi, poate interveni până la citirea actului de sesizare a instanței", e prevederea care va intra, de mâine, în Legea medierii.
Sursa https://www.avocatnet.ro/articol_48295/De-maine-medierea-in-procesele-penale-va-fi-accesibilă-pentru-o-perioadă-mai-scurtă-de-timp.html

Colegiul Pacientilor lanseaza serviciul de suport si mediere intre pacienti si medici, in caz de malpraxis

In data de 25 iulie 2017, la sediul Consiliului de Mediere  a avut loc semnarea protocolului de colaborare pentru soluționarea  litigiilor dintre pacienți și cadrele medicale sau instituțiile medicale, soluționare ce se va realiza prin intermediul procedurii de mediere. Protocolul a fost semnat între Consiliul de Mediere, reprezentat de domnul Mugur Bogdan MITROI - Președinte și Asociația "Colegiul Pacienților" reprezentată de domnul Traian Cristian SAS - Președinte.

În urma semnării protocolului de colaborare,  Consiliului de Mediere îi revine datoria principală de a centraliza și redistribui sesizările de malpraxis medical în teritoriu, la Corpul Profesional al Mediatorilor din fiecare Judej (CPMJ) pentru a putea fi soluționate prin mediere, la nivel local, în funcție de domiciliul petentului. De asemenea, fiecărui CPMJ îi revine obligația de a anunța despre cazurile sesizate mediatorii autorizați, activi, din județul respectiv și să comunice lunar o statistică la sediul central al Consiliului de Mediere, către departamentul ce se va ocupa de implementarea și dezvoltarea  proiectului de soluționare a cazurilor de malpraxis medical prin mediere.

Tot de astăzi, Colegiul Pacienților pune la dispoziția cetățenilor un serviciu de suport în caz de malpraxis, pentru soluționarea litigiilor dintre pacienți și cadrele medicale sau instituțiile medicale, soluționare ce se va realiza prin intermediul procedurii de mediere. Sesizarea cetățenilor va fi analizată de specialiștii din cadrul Colegiului Pacienților, aceasta urmând a fi ulterior îndreptată, prin intermediul Consiliului de Mediere, către Corpul Profesional al Mediatorilor din județul de domiciliu al petentului, care va  contacta persoana în cauză în maxim 7 zile lucrătoare de la momentul transmiterii formularului de contact. Pentru mai multe informații, accesați link-ul:

https://colegiulpacientilor.org/malpraxis/

Ambele părți semnatare își exprimă deplina încredere în reușita acestui proiect, el fiind menit să vină în sprijinul unuia dintre cele mai importante domenii de activitate ale Statului Român, domeniul asigurării sănătății publice.

Mugur Bogdan MITROI

Președinte

Referinţe

• Protocol

Procedura de solutionare a petitiilor se schimba de la 1 august 2017

Norma ASF nr. 18 privind procedura de solutionare a petitiilor referitoare la activitatea societatilor de asigurare si reasigurare si a brokerilor de asigurare a fost publicata in Monitorul Oficial din 13 iulie 2017. Conform acesteia, consumatorul are dreptul la solutionarea alternativa a litigiilor, la mediere sau arbitraj.  AICI textul integral al Normei 18/2017.


Norma va intra in vigoare la data de 1 august 2017.

Modificarile aduse de noua norma vizeaza, in principal:

1. Armonizarea cu prevederile Legii nr. 237/2015 privind autorizarea si supravegherea activitatii de asigurare si reasigurare, cu modificarile ulterioare;
2. Precizarea cadrului legal in baza caruia ASF desfasoara activitatea de solutionare a petitiilor referitoare la activitatea societatilor si brokerilor de asigurare;
3. Stabilirea responsabilitatilor reprezentantilor petentilor;
4. Introducerea obligativitatii societatilor de asigurare si reasigurare si a brokerilor de asigurare de a informa consumatorul cu privire la dreptul acestuia de a apela la solutionarea alternativa a litigiilor in cazul persoanelor fizice, respectiv la mediere sau arbitraj in cazul persoanelor juridice;
5. Introducerea obligativitatii conducerii executive a societatilor de asigurare si reasigurare si a brokerilor de asigurare si a coordonatorului colectivului de analiza si solutionare a petitiilor, in cazul societatilor de asigurare, de a asigura participarea la solutionarea alternativa a litigiilor, mediere sau arbitraj, atunci cand se solicita acest lucru.

In vederea solutionarii pe cale amiabila a disputelor dintre societati, brokeri si asigurati, contractanti, beneficiari, persoane prejudiciate sau reprezentantii acestora, la solicitarea uneia dintre parti, se utilizeaza metodele alternative de solutionare a litigiilor, prevazute de dispozitiile legale in vigoare, respectiv in cazul persoanelor fizice entitatea de solutionare alternativa a litigiilor SAL-FIN, iar in cazul persoanelor juridice medierea sau arbitrajul; solutionarea amiabila sau prin intermediul metodelor de solutionare alternativa a litigiilor nu limiteaza dreptul partilor de a se adresa instantelor de judecata abilitate.

Conform normei, societatile si brokerii raspund petitiilor primite direct de la petenti, in termen de maximum 30 de zile de la data inregistrarii petitiei, indiferent daca solutia este favorabila sau nefavorabila.

CEDO: România a încălcat drepturile omului. Avem 6 luni pentru REMEDIEREA condiţiilor din închisori - ''Rezmiveș și alții împotriva României'

Marți, 25 aprilie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în cauza Rezmiveș și alții c. România.

CEDO a decis suspendarea tuturor cazurilor privind condiţiile din închisorile româneşti până când ţara noastră nu va veni cu un calendar pentru a remedia problemele. 

CEDO a criticat, în hotărârea pilot, condiţiile din închisorile româneşti, dar a făcut şi recomandări pentru reducerea aglomerării, oferind sugestia de a face modificări în Codul Penal:

-de a dezincriminaliza anumite infracţiuni -anumite ţări au luat decizia de a înlocui pedepsele pentru consum de droguri şi conducere în stare de ebrietate cu sancţiunile administrative, spune CEDO, 

- de a oferi pedepse cu închisoarea individualizate, ţinând cont de nevoi şi de proporţii, 

- de a favoriza medierea şi încercarea de împăcare cu victimele, 

- de a prevede suficiente măsuri alternative detenţiei provizorii, de a prevedea pedepse cu suspendare

- de a înlocui, pentru anumite infracţiuni, pedepsele cu închisoarea cu sancţiuni şi muncă în folosul comunităţii,despăgubirea victimei şi supravegherea electronică. 

- de a prevede suficiente tipuri de sancţiuni pentru a nu mai exista întoarcerea automată în închisoare când se încalcă unele condiţii ale eliberării. 

- de a creşte procentajul eliberărilor anticipate din închisoare, mai recomandă CEDO.

Guido Raimondi, preşedintele Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) a declarat la începutul acestui an că numărul cazurilor împotriva României a crescut cu 108% în anul 2016, adăugând că este vorba de cazuri repetitive care reflectă dificultăţi de ordin sistemic sau structural şi cere găsirea unor soluţii la nivel naţional.

Curtea a acordat autorităţilor un termen de şase luni de la momentul rămânerii definitive a hotărârii pentru prezentarea, în cooperare cu Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei, a unui plan de acţiune care să identifice măsurile suplimentare și calendarul adoptării acestora. 

În regulă generală, o hotărâre pronunţată de o cameră a Curţii devine definitivă în termen de trei luni de la momentul pronunţării".

Decizia (lb.franceza)

Taxa anuală reprezintă o obligație profesională

         Consiliul de Mediere a informat că instanța de la Judecătoria Slobozia a admis cererea de chemare în judecată a Consiliului de mediere, formulată în Dos. nr. 6644/312/2016, având drept obiect recuperare taxă profesională şi a obligat pârâta să plătească reclamantului suma restantă şi cheltuieli de judecată, potrivit unui comunicat semnat de Mugur Bogdan Mitroi, președintele CM.

            Prin hotărârea pronunțată instanța a recunoscut legalitatea obligației de plata a taxei profesionale anuale.

          Consiliul de Mediere amintește tuturor colegilor că taxa anuală reprezintă o obligație profesională asumată de fiecare mediator la data autorizării. Astfel, pentru preîntâmpinarea acestor situații pe viitor, Consiliul de Mediere face apel la toți colegii ca să depună diligențele necesare pentru a avea situația financiară actualizată.

Emisiunea "Mediatorii", sezonul II

      În anul 2013, în România s-au derulat aproximativ 4 milioane de procese. Aceasta înseamnă că unul din cinci români are cel puţin un proces pe rolul instanţelor! Medierea este o soluţie reală pentru degrevarea instanţelor de judecată şi întoarcerea spre normalitate, iar mediatorul - un catalizator social, care promovează respectul, încrederea şi menţinerea relaţiilor interumane.

     Pentru a ne ajuta să aflăm mai multe despre rolul mediatorilor în societate şi modul lor de acţiune, TVR 1 difuzează emisiunea "Mediatorii", un program menit să le arate românilor că pot ajunge la o soluţie fără să treacă prin ani grei de procese. 

Emisiunea se difuzează în fiecare vineri de la ora 17:30, pe TVR 1.

     Mugur Mitroi, preşedintele Consiliului de Mediere moderează cazurile prezentate în fiecare ediţie, cazuri aduse în discuţie de jurnalistul Sabin Ciornea. Zeno Şuştac, vicepreşedinte al aceluiaşi Consiliu de Mediere, îi este partener permanent de discuţie, la toate ediţiile programului.

      Conform statisticilor, procesul de mediere este cu 95% mai ieftin decat acţiunea în instanţă, iar în cele mai uzuale cazuri se ajunge la o înţelegere chiar dintr-o singură şedinţă de două ore. „Experienţele anilor anteriori ne-au arătat că peste 90% dintre cazurile care au ajuns în faţa mediatorului s-au soluţionat prin acord total sau parţial”,dezvăluie Adrian Bănuţă, producătorul emisiunii.

     „Mediatorii este emisiunea persoanelor active, care îşi petrec câteva ore în reţelele de dezvoltare personală. Este emisiunea părinţilor care se despart, dar îşi doresc un compromis de dragul copiilor şi pentru viitorul acestora. Mediatorii este emisiunea noastră, a celor care am crescut într-o epocă totalitară, dar înţelegem importanţa dialogului.”, raspunde producătorul TVR.

---

Emisiunea "Mediatorii", spete concrete.

Mediatorii autorizati au dreptul de a desfasura sedintele de mediere cu detinutii in timpul programului de lucru al sectorului vizita

     Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 157/2016, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal,  mediatorii autorizati au dreptul de a desfasura sedintele de mediere cu detinutii in timpul programului de lucru al sectorului vizita.

Articolul 127Dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal(1) Deţinutul, apărătorul acestuia sau oricare altă persoană, cu acordul scris al deţinutului, are acces la dosarul individual.(2) Deţinutul poate obţine, la cerere, contra cost, într-un număr de exemplare justificat, fotocopii ale documentelor din dosarul individual.(3) Dacă deţinuţii nu au dispus în ultimele 30 de zile de mijloacele băneşti necesare, în lei sau valută, care pot fi utilizate pe perioada executării pedepsei, cheltuielile prevăzute la alin. (2) sunt suportate de către administraţia penitenciarului, dispoziţiile art. 60 alin. (4) din Lege aplicându-se în mod corespunzător.(4) Apărătorul sau oricare altă persoană, cu acordul scris al deţinutului, poate obţine, contra cost, o fotocopie a documentelor din dosarul individual.(5) Organele abilitate potrivit legii au acces la dosarul individual fără acordul deţinutului.(6) Consultarea dosarului individual se face în prezenţa unei persoane desemnate de directorul penitenciarului.(7) În situaţia în care este necesară anonimizarea datelor personale ale unor terţe persoane, se remit fotocopii modificate deţinutului, apărătorului acestuia sau altei persoane.Articolul 128Asigurarea exercitării dreptului la asistenţă juridică(1) Deţinuţii pot fi vizitaţi de apărătorii lor, în baza împuternicirii avocaţiale şi a documentului avizat care atestă calitatea de avocat, în condiţiile art. 62 din Lege şi ale art. 143.(2) Întrevederile cu apărătorii sunt confidenţiale şi se desfăşoară sub supraveghere, în spaţii special amenajate, prevăzute cu dispozitive de separare care să limiteze contactul fizic, dar care să permită transmiterea de înscrisuri. Supravegherea poate fi numai vizuală, nefiind permisă ascultarea conversaţiei purtate de deţinut cu apărătorul său.(3) Vizita cu apărătorul se acordă în afara drepturilor reglementate prin art. 142, dar se consemnează în documentele de evidenţă de la sectorul vizită din cadrul penitenciarului şi în modulul corespunzător din aplicaţia informatizată de gestiune a datelor despre deţinuţi.(4) Amenajarea şi dotarea spaţiilor destinate vizitei apărătorului se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 15 alin. (3) din Lege.(5) Prevederile art. 141 alin. (1), (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.(6) Deţinuţii pot fi vizitaţi de notari publici, executori judecătoreşti, mediatori autorizaţi ori de alte persoane cu atribuţii oficiale, în timpul programului de lucru al sectorului vizită din cadrul penitenciarului, în condiţiile prevăzute de alin. (1)-(5).
Persoanele sosite la vizită sunt obligate să îşi dovedească calitatea, precum şi identitatea cu cartea sau buletinul de identitate, cartea de identitate provizorie, cu paşaportul sau cu orice alt act cu fotografie, emis de o autoritate a statului ai cărui cetăţeni sau rezidenţi sunt, potrivit art 143 din HG 157/2016.

Dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala, sunt neconstitutionale in ceea ce priveste lasarea ca nesolutionata a actiunii civile de catre instanta penala

     

               În ziua de 13 septembrie 2016, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.25 alin.(5) din Codul de procedură penală, cu referire la dispoziţiile art.16 alin.(1) lit.f) din acelaşi act normativ.

              Cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat că dispoziţiile art.25 alin.(5) din Codul de procedură penală, cu referire la dispoziţiile art.16 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, sunt neconstituţionale în ceea ce priveşte lăsarea ca nesoluţionată a acţiunii civile de către instanţa penală, în cazul încetării procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

                  Pentru pronunţarea acestei soluţii, Curtea a reţinut că textele de lege criticate încalcă dreptul la un proces echitabil al persoanei vătămate sau al succesorilor acesteia, care se constituie parte civilă în procesul penal, contravenind, în acest fel, dispoziţiilor art.21 alin.(3) din Constituţie şi art.6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CCR și-a motivat decizia sa referitor la medierea în procesul penal

Prin Decizia nr. 397/2016 Curtea Constituţională (CCR), cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate formulată într-un dosar şi a constatat că dispoziţiile art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sunt constituţionale în măsura în care încheierea unui acord de mediere cu privire la infracţiunile pentru care poate interveni împăcarea produce efecte numai dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanţei. 

Aici motivarea.

Modificari noi aduse codului de procedura penala in domeniul medierii

Modificari noi aduse codului de procedura penala in domeniul medierii - art 318 alin:

(6) Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligații: a) să înlăture consecințele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia; b) să ceară public scuze persoanei vătămate;c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă cuprinsă între 30 și 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă;

(7) În cazul în care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul să îndeplinească obligațiile prevăzute la alin. (6), stabilește prin ordonanță termenul până la care acestea urmează a fi îndeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligații asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă și care curge de la comunicarea ordonanței;

(9) "În cazul neîndeplinirii cu rea-credință a obligațiilor în termenul prevăzut la alin. (7), procurorul revocă ordonanța. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligațiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului".l:

Liceenii, invitaţi să cunoască ceea ce înseamnă medierea

        Ieri, la Grupul Şcolar “Edmond Nicolau” din Focşani a avut loc prima întâlnire în cadrul proiectului derulat de mediatorul Cătălina Anghene sub titulatura"Medierea pentru liceeni".

     Proiectul are ca scop să îi înveţe pe adolescenţi în ce constă şi cum le poate fi utilă medierea.

BENEFICII PROGRAMULUI

 - prezentarea informatiilor esentiale despre aceasta metoda;

- elevii participa activ la derularea procesului de mediere prin jocuri de rol.

PERIOADA DESFASURARII : - proiectul se lanseaza in saptamana 18-22 aprilie 2016;

                                                        - se deruleaza la cererea cadrelor didactice, oricand.

PERSOANA CONTACT: Anghene Catalina-Tatiana, tel.0722300892, initiator proiect.

GRUP TINTA – liceenii claselor  XI - XII;

                          - grup minim 15-20elevi;

                          - program alocat – 1 ora.

REZULTAT:

-         dobandirea unui controlul mai bun in  luarii deciziilor;

-         intelegerea faptului ca solutia aleasa de ei este mai buna decat o decizie impusa;

-         constientizarea faptului ca prin aceasta metoda partile fac economie de timp si bani, fata de metoda clasica -  instanta (un proces in instanta poate dura cativa ani, o mediere dureaza cateva ore/zile);

-         pastrarea confidentialitatii conflictului este esentiala pentru stima de sine.

               Medierea este un drept, alaturi de cel de reprezentare/asistare dat de alte profesii, la care partile pot apela in orice faza procesuala.

PREZENTAREA DISPUTELOR CARE POT FI MEDIATE:

•         civile: partaje, testamente, succesiuni, granituiri, revendicari, pretentii, obligatia de a face, raporturi locative;

•         dreptul muncii: hartuire, desfacerea fara temei a contractului de munca, neplata unor drepturi banesti etc.;

•         familiale: continuarea casatoriei, impartirea bunurilor comune, exercitarea drepturilor parintesti, stabilirea domiciliului copiilor, contributia parintilor la cresterea copiilor, plata datoriilor, pensia alimentara;

•         penale – la plangerea prealabila: loviri sau alte violente, vatamare corporala si vatamare corporala din culpa, violare de domiciliu, furtul – la plangerea prealabila, abuz de incredere, distrugere, tulburare de posesie, abandon de familie, nerspectarea masurilor privind incredintarea minorului, tulburarea folosintei;

•         protectia consumatorului: executarea si interpretarea contractelor, reziliere, pretentii, revendicari;

•         dreptul afacerilor / comerciale: esalonarea la plata a unei datorii, stingerea anumitor obligatii asumate prin contracte, modalitatea concreta de aducere la indeplinire a obligatiilor asumate in contract, negociere;

•         malpraxis, drepturi de autor, protectia mediului;

•         alte dispute ce privesc drepturi asupra carora partile pot dispune.

Mediatorii vranceni au avut întalnirea anuală

Conferința "Medierea – instrument de lucru modern pentru judecători, procurori si polițisti"

În data de 23 martie 2016 orele 09.00 va avea loc conferința Medierea – instrument de lucru modern pentru judecători, procurori si polițisti, organizată de Consiliul de Mediere in parteneriat cu Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Institutul Național al Magistraturii.

Conferința se va desfășura în aula INM și se înscrie in programul de formare continuă pentru magistrați pe anul 2016. La eveniment vor participa reprezentanți ai CSM, INM, Parchetul de pe lângă ICCJ, Inspectoratul General al Poliției Române, judecători, procurori și polițiști.

Programul de formare continuă pentru magistrați va fi susținut de formatori din cadrul INM și din partea Consiliului de Mediere, de către Ion Dedu – membru în Consiliul de Mediere, reprezentant permanent în relația cu sistemul judiciar si de către Zeno Daniel Șuștac – vicepreședintele Consiliului de Mediere, coordonatorul Comisiei de relații internaționale.

Video

Protocol de colaborare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul de Mediere

Scopul protocolului , potrivit Cap.II din atasament,  priveste informarea justitiabililor cu privire la rolul mediatorilor, prezentarea avantajelor procedurii de mediere prin participari la formare profesionala a procurorilor (brosuri, pliante, articole, ghiduri de bune practici etc.), publicarea Tabloului mediatorilor pe site-ul oficial al Parchetului General, identificarea de bune practici de colaborare in materie penala intre cele doua institutii, pentru degrevarea parchetelor de cauze ce pot fi solutionate pe calea medierii.

Protocolul de colaborare  

Medierea in noul Regulament de ordine interioara al instantelor judecatoresti

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat, prin Hot-1375/17 decembrie 2015, Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, abrogandu-se astfel – la data intrarii in vigoare a acesteia, Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005.

In noul Regulament de ordine interioara al instantelor judecatoresti se gasesc urmatoarele mentiuni despre mediere si mediatori:

Art. 7- (1) Preşedintele curţii de apel exercită prerogative manageriale în scopul organizării eficiente a activităţii curţii, precum şi atribuţii de coordonare şi control privind administrarea curţii de apel şi a instanţelor din circumscripţie, după cum urmează:
r) asigură, în condiţiile legii, colaborarea instanţelor din circumscripţia curţii de apel cu parchetele de pe lângă acestea, organele de poliţie, organizaţiile profesionale ale avocaţilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătoreşti,mediatorilor,experţilor şi interpreţilor, precum şi cu alte instituţii şi organizaţii;”
Art. 88- (1) Personalul instanţelor este obligat să îndeplinească îndatoririle ce îi revin potrivit legii şi regulamentelor.
(6) Serviciul de registratură primeşte şi înregistrează contractele de mediere şi respectiv acordurile de mediere şi ia măsuri pentru a fi înmânate de îndată completului învestit cu soluţionarea cauzei, în vederea suspendării, respectiv, a repunerii pe rol a cauzei.”

Art. 111- (5) Repunerea pe rol a cauzei după suspendare, pentru continuarea judecăţii, pentru perimare sau pentru pronunţarea hotărârii ca urmare a încheierii acordului de mediere, se va realiza de completul iniţial învestit cu soluţionarea cauzei, chiar dacă între timp şi-a schimbat compunerea.
Art. 113– (1) Pe perioada vacanţei judecătoreşti se pot forma complete separate, pentru a se asigura soluţionarea cauzelor urgente, precum şi a celor în care a intervenit un acord de mediere, indiferent de obiectul cauzei.”

Scrisoare deschisă în semn de protest către: Preşedenţia României, Prim-ministrul României, Preşedintele Camerei Deputaţilor, Preşedintele Senatului, Guvernatorul BNR, Preşedinte ANPC

Scrisoare deschisă în semn de protest privind proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori şi comercianți, înregistrat la Camera Deputaților cu nr. PL-x nr. 781/2015.

Referinţe

• Scrisoare deschisă în semn de protest

Medierea în materie penală, o preocupare constantă a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene

DIRECTIVA 2012/29/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului  precizează în articolul 27 faptul că: „Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 16 noiembrie 2015.”

Punctul 46 din Directivă menționează:

„Serviciile de justiție reparatorie, inclusiv, de exemplu, medierea dintre victimă și autorul infracțiunii, conferința familială și cercurile de verdict, se pot dovedi extrem de benefice pentru victimă, însă necesită bariere de protecție pentru a fi împiedicată victimizarea secundară și repetată, precum și intimidarea și răzbunarea. Aceste servicii ar trebui, prin urmare, să aibă ca primă prioritate interesele și nevoile victimei, repararea prejudiciilor suferite de victimă și evitarea producerii altor prejudicii. Factori cum ar fi natura și gravitatea infracțiunii și a traumei suferite ca urmare a acesteia, agresiunile repetate la adresa integrității fizice, sexuale sau psihologice a victimei, dezechilibrele dintre raporturile de forțe, vârsta, maturitatea sau capacitatea intelectuală a victimei, care ar putea limita sau reduce capacitatea acesteia de a face o alegere în cunoștință de cauză sau care ar putea compromite un rezultat pozitiv pentru victimă, ar trebui luați în considerare în momentul sesizării serviciului de justiție reparatorie și în desfășurarea procesului de justiție reparatorie. Procesele de justiție reparatorie ar trebui să fie, în principiu, confidențiale, cu excepția cazului în care părțile hotărăsc altfel, sau astfel cum prevede dreptul intern, având în vedere interesul public prevalent. Factori precum amenințările proferate sau alte forme de violență săvârșite în timpul procesului pot fi considerate ca necesitând divulgarea în interes public.

Articolul 12 din Directiva precizează:

„Dreptul la garanții în contextul serviciilor de justiție reparatorie

(1) Statele membre iau măsuri care garantează protecția victimei împotriva victimizării secundare și repetate, precum și a intimidării și răzbunării, care să se aplice atunci când se recurge la orice serviciu de justiție reparatorie. Astfel de măsuri garantează victimelor care optează să participe în procesul de justiție reparatorie că beneficiază, la cerere, de acces la servicii de justiție reparatorie sigure și competente, cu respectarea cel puțin a următoarelor condiții:

(a) se recurge la servicii de justiție reparatorie dacă acestea sunt în interesul victimei, în funcție de considerațiile privind siguranța și cu acordul liber și în cunoștință de cauză al acesteia, care poate fi retras în orice moment;

(b) înainte de a accepta să participe în procesul de justiție reparatorie, victima primește informații complete și obiective cu privire la proceduri și la eventualele rezultatele ale acestora, precum și informații cu privire la procedurile de supraveghere a punerii în aplicare a oricărui acord;

(c) autorul infracțiunii a recunoscut faptele de bază ale cauzei;

(d) orice acord este încheiat în mod voluntar și poate fi luat în considerare în cadrul oricăror proceduri penale ulterioare;

(e) discuțiile din cadrul procedurilor de justiție reparatorie care nu au loc în public sunt confidențiale și nu sunt divulgate ulterior, cu excepția cazului în care părțile își dau acordul în acest sens sau dacă acest lucru se prevede în dreptul intern, având în vedere interesul public prevalent.

(2) Statele membre facilitează trimiterea cauzelor, dacă este cazul către serviciile de justiție reparatorie, inclusiv prin stabilirea de proceduri sau orientări cu privire la condițiile unei astfel de trimiteri.”

Art. 25, alin. 4 din Directivă:

„Prin serviciile publice sau prin finanțarea organizațiilor de sprijinire a victimelor, statele membre încurajează inițiative prin care cei care furnizează servicii de sprijinire a victimelor și de justiție reparatorie beneficiază de formare corespunzătoare la un nivel adecvat în ceea ce privește contactul cu victimele și îndeplinesc standardele profesionale necesare pentru a garanta că aceste servicii sunt furnizate într-un mod respectuos, imparțial și profesionist.”

În acest context, adaptarea legislației interne în materie penală la prevederile Directivei 2012/29/UE cu privire la recurgerea la mediere în acord cu „interesele și nevoile victimei, repararea prejudiciilor suferite de victimă și evitarea producerii altor prejudicii”, constituie o prioritate pentru Consiliul de Mediere.

Zeno Daniel Șuștac

Vicepreşedinte Consiliul de Mediere

Conferința Națională a Mediatorilor - „Medierea – agregator de consens”

Stimaţi mediatori,

Consiliul de Mediere anunță organizarea Conferinței Naționale a Mediatorilor cu tema „Medierea – agregator de consens”.
La eveniment vor participa alături de membrii Consiliului de mediere și invitați, exclusiv președinții și vicepreședinții corpurilor profesionale ale mediatorilor din județe și reprezentanții aleși privind relația cu sistemul judiciar de pe lângă Curțile de Apel.
Conferința va fi organizată joi, 3 decembrie 2015, începând cu ora 08:30, în Aula Bibliotecii Academiei Române, în Calea Victoriei 125, Sector 1. București.

Şefii justiţiei pun reflectorul pe mediatori. Președintele CSM indeamna cetațenii sa apeleze la mediatori

Printr-un protocol semnat ieri, şefii justiţiei scot în faţă mediatorii. Consiliul Superior al Magistraturii şi cel de Mediere au convenit să coopereze în vederea informării oamenilor cu privire la rolul şi statutul mediatorilor şi a avantajelor folosirii acestei proceduri. Pot merge la astfel de şedinţe ieşenii cu probleme în domeniul posesiei, al malpraxisului, cei dornici să discute despre continuarea sau nu a căsătoriei, partajul bunurilor, exerciţiul drepturilor părinteşti, domiciliul copiilor şi contribuţia părinţilor la întreţinerea lor. De asemenea, intră sub umbrela medierii probleme ce ţin de protecţia consumatorului, litigiile de muncă, dar şi cauzele unde acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea persoanei vătămate, iar împăcarea înlătură răspunderea.
Prin acest protocol, instanţele vor pune la dispoziţia ieşenilor tabloul actualizat periodic al mediatorilor, care va apărea şi pe site-ul CSM, iar mediatorii vor primi acces la statisticile instanţelor. La rândul lor, judecătorii vor participa la seminarii privind medierea. (Sursa http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/sefii-justitiei-pun-reflectorul-pe-mediatori--217234513.html) 

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Marius Tudose îndeamnă cetățenii, dar și sistemul judiciar, să apeleze la mediatori și să solicite judecătorilor închiderea dosarelor prin acorduri de mediere.

„Am dat posibilitatea acestei categorii a mediatorilor să facă toate demersurile necesare în așa fel încât multe din litigiile care, din păcate, astăzi sunt în instanțe să se stingă printr-un acord de mediere. (…) Nu facem decât să conștientizăm importanța medierii în România. După cum cunoașteți societatea este măcinată de conflicte. Nu de puțin ori justițiabili preferă să meargă înaintea judecătorului în așa fel încât să vină cu o părere juridică și judiciară fermă, neavând încredere de multe ori în ceea ce fac alți participanți în cadrul unor procese. (…) Am făcut verificări din 2013 și 2014, foarte puțin dosare au fost încheiate prin acorduri de mediere. Nu au depășit 1.800 de dosare în fiecare an, însă este îmbucurător faptul că în cursul acestui an s-au depășit 1.400 de dosare pe primul semestru, ceea ce din punctul meu de vedere, pe un semestru, înseamnă o creștere substanțială”, a declarat Tudose, potrivitagerpres.ro.

El a precizat că semnarea unui nou protocol reprezintă o etapă de relansare a relațiilor dintre cele două instituții.

„Când am semnat un prim protocol de colaborare, nu am gândit decât să defluidizăm instanțele. Să punem locul mediatorului acolo unde se cade, ca un tampon între justițiabil și instanțe, în așa fel încât din cele două milioane de dosare pe an care sunt la nivelul instanțelor și parchetelor să se ajungă la o soluționare mai rapidă, mai fermă, mai precisă a dosarelor care se pretează la astfel de acorduri”, a afirmat Tudose. (Sursa http://psnews.ro/presedintele-csm-indeamna-cetatenii-sa-apeleze-la-mediatori-93788/).

Mediatorii vranceni vor sa se implice mai mult in comunitate

Conducere a Corpului Mediatorilor şi-a prezentat in data de 18 iunie 2015, obiectivele pentru mandatul care abia a început.

Şefii mediatorilor din Vrancea au organizat astăzi o conferinţă de presă în cadrul căreia au ţinut să lămurească o serie de aspecte care ţin de această activitate. Printre acestea s-au aflat beneficiile organizării teritoriale  şi noile Directive SAL-SOL, cu privire la litigiile între consumatori şi comerciant.

Membrii corpului profesional au prezentat şi proiectele iniţiate de Consiliul de Mediere cu impact naţional şi social, precum "Medierea Prinde Rădăcini", "România Mediază" şi "O societate a dialogului" - Protocolul încheiat cu penitenciarul Mândreşti privind informarea persoanelor private de libertate cu privire la mediere iniţiat de preşedintele CPMJ Vrancea, Iulian Mocanu,  în colaborare cu vicepreşedintele Nicolae Dediu şi reprezantantul Mediatorilor de pe lângă Curtea de Apel Galaţi Catalina-Tatiana Anghene.

 

Video: min 7.48-13.24 http://www.vranceaatlastv.ro/jurnal-stiri-atlas-vrancea-18-iunie-2015

 Surse: ZiaruldeVrancea, Adevarul, MonitoruldeVrancea